Blog

  • Burduja, întrebat dacă e „candidat de sacrificiu”: Nu, sunt un candidat care vrea binele Capitalei

    Prima problemă a Bucureştiului este consumul de droguri, declară la RFI candidatul PNL la alegerile pentru Primăria Capitalei, Sebastian Burduja. Întrebat dacă este un candidat de sacrificiu, liberalul a răspuns: „Nu, sunt un candidat care vrea binele Bucureştiului”.

    Sebastian Burduja se arată optimist, în contextul alegerilor pentru Primăria Capitalei: „Eu am intrat în această bătălie, pentru că nu puteam să accept că aş putea susţine eu, PNL, unul dintre ceilalţi trei candidaţi cu şanse la funcţia de primar general. Nu cred în competenţa lor, în proiectul lor pentru Bucureşti (…). Cred că sunt foarte mulţi bucureşteni care vor să schimbăm Bucureştiul şi să facem o mare Capitală europeană, respectată, în care să ne regăsim cu toţii plăcerea, bucuria, mândria de a aparţine acestui oraş”.

    Întrebat dacă va obţine sub scorul PNL la alegeri, liberalul a răspuns: „Eu cred că atât eu, cât şi PNL suntem cea mai bună variantă pentru bucureşteni. Acest oraş are nevoie de o politică de dezvoltare, o politică autentică de dreapta. Consider că suntem singura alternativă reală de dreapta pentru Bucureşti. PNL şi modelul acesta liberal de administraţie a livrat performanţă în ţară. Sunt mulţi bucureşteni care s-au dus la Oradea, la Cluj, la Piatra Neamţ, unde un primar liberal cu viziune, într-un parteneriat onest, corect, în baza legii, cu mediul privat, au făcut ordine, curăţenie şi au adus şi dezvoltare”.

    Întrebat dacă este un candidat de sacrificiu, Sebastian Burduja a răspuns: „Nu, sunt un candidat care vrea binele acestui oraş, un candidat care are un plan şi care înseamnă siguranţă publică, înseamnă un Bucureşti conectat, deblocat, cu proiecte mari, cum este tunelul urban Bucureşti, de la Piaţa Presei până la Parcul Tineretului şi mai departe spre Şoseaua Berceni, prin subteran, traficul în subteran, oraşul pentru oameni este una dintre devizele mele (…). Sunt un candidat care vrea un Bucureşti mai verde şi am venit cu aceste două mari proiecte, Pădurea Băneasa-pădure parc, amenajat aşa cum vedem în vestul Europei şi Parcul Central, care va lega Parcul Izvor de curtea şi de parcul din jurul Palatului Parlamentului, respectiv de parcul din faţa Academiei Române”.

    Candidatul PNL la alegeri consideră că principala problemă a Bucureştiului este consumul de droguri: „Din punctul meu de vedere, prima problemă a Capitalei este consumul de droguri. Nu există părinte în acest oraş care să-şi trimită copilul la şcoală sau la liceu, fără să aibă această mare frică (…). Ce poate face primarul general? E o întrebare validă. Are nevoie de un parteneriat cu Ministerul de Interne, cu Agenţia Naţională Antidrog, cu Ministerul Educaţiei, pentru campanii de prevenţie şi de ajutorare, de sprijin, cu Ministerul Sănătăţii, dar mai are câteva pârghii, are Poliţia Locală, care trebuie să fie în proximitatea şcolilor şi în spaţiile publice, poate să facă supraveghere video pe zonele sensibile. Şi mai poate să facă un lucru, poate să reabiliteze casele dărăpănate, care în momentul ăsta, la kilometrul zero, în Centrul Vechi, au devenit focare pentru traficanţi şi consumatori de droguri”.

  • Tot ce trebuie să ştie contribuabilii: ANAF a publicat „Ghidul asociaţiilor, fundaţiilor şi federaţiilor, persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial”

    Pe portalul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, www.anaf.ro, a fost publicat Ghidul asociaţiilor, fundaţiilor şi federaţiilor, persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial, la rubrica /Servicii oferite contribuabililor/Ghiduri curente şi alte materiale informative, conform celui mai recent comunicat al instituţiei.

    Materialul informativ,se adresează asociaţiilor, fundaţiilor şi federaţiilor constituite în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, cu modificările şi completările ulterioare.

    Într-o manieră accesibilă şi simplificată, Ghidul oferă informaţii despre înfiinţarea asociaţiilor, fundaţiilor şi federaţiilor, înregistrarea fiscală, impozitul pe profit, alte obligaţii declarative sau modalitatea de interacţiune cu

    Agenţia. Informaţii suplimentare pot fi obţinute telefonic, la Serviciul central de asistenţă contribuabilil – Contact-center, la numărul de telefon 031.403.91.60 sau la structurile de asistenţă pentru contribuabili din cadrul organelor fiscale teritoriale.

    Mai multe detalii puteţi găsi AICI

     

  • ATENŢIE! Mişcare fulger făcută de ANAF. Verifică AICI dacă te afli pe listă

    Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a publicat lista cu datornicii care nu şi-au plătit obligaţiile fiscale în T1 2024, conform legislaţiei în vigoare.

    În “lista ruşinii” sunt incluse firmele care nu şi-au achitat obligaţiile fiscale către Fisc în T1 2023. ”Lista ruşinii” este reglementată de Ordinul nr. 509/2019 pentru modificarea şi completarea Procedurii de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii, aprobată prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 558/2016.

    Obligaţiile fiscale pentru T1 2024 sunt aferente perioadei ianurarie – martie 2024.

    Obligaţiile fiscale restante ale contribuabililor persoane juridice care fac obiectul publicării sunt cele notificate, existente la sfârşitul trimestrului de raportare şi neachitate până la data publicării. Nu fac obiectul publicării obligaţiile fiscale restante al căror cuantum total este sub următoarele plafoane:

    a) 500.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil;

    b) 250.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu;

    c) 100.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori, inclusiv în cazul persoanelor fizice care înregistrează obligaţii fiscale restante şi din desfăşurarea de activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere;

    ANAF va efectua modificări “în termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale datorate, organul fiscal central operează, din oficiu, modificările pentru fiecare debitor care şi-a achitat aceste obligaţii, în sensul eliminării din liste”.

    Lista poate fi consultată AICI

     

     

  • OMV Petrom, cea mai mare companie petrolieră din România, raportează pentru T1/2024 un profit net de 1,4 mld. lei, minus 6% faţă de primul trimestru din 2023, şi afaceri de 8,5 mld. lei, în scădere cu 10%

    OMV Petrom (simbol bursier SNP), cea mai mare companie petrolieră din România, a raportat pentru primul trimestru din 2024 un profit net de 1,4 mld. lei, în scădere cu 6% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, şi afaceri de 8,5 mld. lei, mai mici cu 10%, potrivit raportului publicat marţi dimineaţă la Bursa de Valori.

    Valoarea veniturilor din vânzări consolidate a scăzut cu 10% comparativ cu T1/23, influenţată negativ de preţuri mai mici la gaze naturale şi energie electrică, precum şi de volume vândute mai mici de gaze naturale, parţial compensate de volume vândute mai mari de energie electrică şi produse rafinate. Vânzările din segmentul Rafinare şi Marketing au reprezentat 72% din totalul vânzărilor consolidate, vânzările din segmentul Gaze şi Energie au reprezentat 28%, în timp ce vânzările din segmentul Explorare şi Producţie au reprezentat numai 0,2% (vânzările din Explorare şi Producţie fiind, în mare parte, vânzări în interiorul Grupului, nu către terţi), se arată în raport.

     „Am avut un început de an puternic, am progresat cu transformarea noastră şi am obţinut rezultate bune pentru primul trimestru, într-un mediu de piaţă volatil. În timp ce preţul ţiţeiului a crescut uşor comparativ cu primul trimestru al anului 2023, preţurile gazelor şi energiei electrice pe pieţele noastre relevante au scăzut cu peste 40%. Modelul nostru de afaceri integrat şi performanţa operaţională puternică au ajutat la protejarea, în mare parte, împotriva acestui efect; rezultatul nostru din exploatare CCA excluzând elementele speciale a scăzut cu 16% faţă de primul trimestru al anului 2023 la 1,8 miliarde lei, susţinut şi de revenirea cererii pentru toate produsele noastre. Investiţiile noastre au atins 1 miliard lei şi vom investi în jur de 8 miliarde lei în 2024. Acest buget reflectă angajamentul nostru de a pune în aplicare strategia de transformare pentru un viitor cu emisii reduse de carbon. De asemenea, ne-am menţinut angajamentul de a asigura valoare pentru acţionarii noştri, prin distribuirea unui dividend de bază record pentru exerciţiul financiar 2023.”, a declarat Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

    OMV Petrom are o capitalizare bursieră de 43,6 mld. lei, acţiunile fiind tranzacţionate la 0,7 lei. De la începutul anului 2024 preţul acţiunilor a urcat cu 22%. Spre comparaţie indicele principal BET a urcat cu 11,3%. Austriecii de la OMV au 51,2% din companie. Statul român are 20,7% iar fondurile de pensii private Pilon II circa 14%.

    Rezultatul din exploatare CCA excluzând elementele speciale a fost în suma de 1.769 mil lei în T1/24, în scădere faţă de 2.095 mil lei din T1/23, ca urmare a contribuţiei mai mici din partea tuturor segmentelor de activitate, în principal din cauza marjelor mai mici din gaze naturale în segmentul Gaze şi Energie, a scăderii preţurilor la gaze naturale şi a volumelor vândute mai mici în segmentul Explorare şi Producţie şi a scăderii marjei de rafinare şi a ratei de utilizare în segmentul Rafinare şi Marketing.

    Linia Consolidare a avut o contribuţie pozitivă de 151 mil lei în T1/24, în principal datorită scăderii stocului de gaze naturale, comparativ cu contribuţia negativă de (205) mil lei în T1/23 care a reflectat în special creşterea cantităţilor de produse petroliere în stoc în vederea pregătirii reviziei generale planificate a rafinăriei în T2/23.

    Rata efectivă a impozitului pe profit la nivel de Grup CCA excluzând elemente speciale a fost de 17% (T1/23: 16%).

    Profitul net CCA excluzând elementele speciale atribuibil acţionarilor societăţii-mamă a fost de 1.540 mil lei (T1/23: 1.881 mil lei).

    Trimestrul întâi 2024 (T1/24) comparativ cu trimestrul întâi 2023 (T1/23):
    • Rezultatul din exploatare excluzând elementele speciale a fost de 728 mil lei, faţă de 985 mil lei în T1/23, reflectând în principal scăderea preţurilor gazelor naturale şi a volumelor de vânzări de hidrocarburi, precum şi amortizarea mai mare.
    • Producţia a scăzut cu 4,0%, în principal din cauza declinului natural, aspect parţial compensat de rezultatele bune ale sondelor noi şi ale reparaţiilor capitale la sonde.
    • Costul de producţie a crescut cu 10%, la 15,9 USD/bep, în principal din cauza costurilor mai mari cu personalul şi cu serviciile, precum şi a scăderii producţiei disponibile pentru vânzare.
    • Rezultatul din exploatare excluzând elementele speciale a fost de 728 mil lei, comparativ cu 985 mil lei în T1/23, în principal din cauza scăderii preţurilor gazelor naturale şi a volumelor de vânzări de hidrocarburi, a creşterii amortizării şi ajustărilor de depreciere, precum şi a costurilor de producţie mai mari, aspecte parţial contrabalansate de scăderea impozitării din E&P.
    • “Producţia de hidrocarburi a scăzut la 10,2 mil bep sau 111,7 mii bep/zi (T1/23: 10,5 mil bep sau 116,3 mii bep/zi), reflectând declinul natural din principalele zăcăminte, aspect parţial compensat de rezultate bune ale sondelor noi şi ale reparaţiilor capitale la sonde. Producţia totală de hidrocarburi a scăzut cu 2,9%, având un declin mai mic comparativ cu scăderea de 4,0% a producţiei medii zilnice, datorită faptului că 2024 este an bisect. Producţia de ţiţei şi condensat a scăzut cu 3,3%, la 4,9 mil bbl, în timp ce producţia de gaze naturale a scăzut cu 2,5%, la 5,3 mil bep”.

    Alte comentarii din raportul financiar:

    Grupul OMV Petrom
    • Rezultat din exploatare CCA excluzând elementele speciale de 1,8 mld lei, mai mic cu 16%, rezultat solid în contextul unui mediu de piaţă caracterizat prin preţuri reduse, cu contribuţii mai mici din partea tuturor segmentelor de activitate.
    • Profit net CCA excluzând elementele speciale atribuibil acţionarilor societăţii-mamă de 1,5 mld lei, în scădere cu 18%.
    • Flux de trezorerie din activităţi de exploatare de 3,0 mld lei, mai mic cu 36%.
    • Investiţii de 1,0 mld lei, în creştere cu 1%.
    • Flux de trezorerie extins după plata de dividende indicând intrări de numerar de 1,9 mld lei.
    • ROACE CCA excluzând elementele speciale de 25%, mai mic cu 12 pp.
    • TRIR: 0,14 (T1/23: 0,53).
     
    Explorare şi Producţie
     
    • Rezultatul din exploatare excluzând elementele speciale a fost de 728 mil lei, faţă de 985 mil lei în T1/23, reflectând în principal scăderea preţurilor gazelor naturale şi a volumelor de vânzări de hidrocarburi, precum şi amortizarea mai mare.
    • Producţia a scăzut cu 4,0%, în principal din cauza declinului natural, aspect parţial compensat de rezultatele bune ale sondelor noi şi ale reparaţiilor capitale la sonde.
    • Costul de producţie a crescut cu 10%, la 15,9 USD/bep, în principal din cauza costurilor mai mari cu personalul şi cu serviciile, precum şi a scăderii producţiei disponibile pentru vânzare.
     
    Rafinare şi Marketing
     
    • Rezultatul din exploatare CCA excluzând elementele speciale a fost de 484 mil lei, comparativ cu 616 mil lei în T1/23, reflectând în principal marjele de rafinare şi ale canalelor de vânzări mai mici, precum şi impozitul suplimentar asupra veniturilor.
    • Indicatorul marja de rafinare OMV Petrom la valoarea de 12,6 USD/bbl, mai mic cu 24%, ca urmare a scăderii diferenţialelor pentru produse, în special pentru motorină şi benzină.
    • Rata de utilizare a rafinariei la 93%, comparativ cu 98% în T1/23, din cauza unor scurte întreruperi neplanificate ale unei instalaţii şi a unor constrângeri de aprovizionare; totuşi, rata de utilizare a fost peste media europeană de Â80%.
    • Volumul total al vânzărilor de produse rafinate cu 4% mai mare, în pofida unei rate de utilizare a rafinariei mai reduse, cu o contribuţie principală din partea vânzărilor cu amănuntul, care au crescut cu 7%.
     
    Gaze şi Energie
     
    • Rezultatul din exploatare excluzând elementele speciale a fost de 433 mil lei, în scădere faţă de 723 mil lei în T1/23, în principal pentru că marjele excelente pentru gazele naturale extrase din depozitele de înmagazinare realizate în T1/23 nu s-au materializat şi în T1/24.
    • Volume totale de vânzări de gaze naturale mai mici, cu vânzări mai mari către clienţii finali şi consum mai mare al centralei electrice Brazi, precum şi vânzări mai mici către piaţa angro, inclusiv către piaţa reglementată.
    • Producţia centralei electrice Brazi la 1,6 TWh, nivel record de producţie pentru un T1, acoperind 10% în mixul de generare al României.
    Evenimente semnificative
     
    • OMV Petrom a anunţat în aprilie că va testa o instalaţie inovatoare de captare şi utilizare a carbonului la Petrobrazi în T2/24.
    • Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor (AGOA) a aprobat în aprilie propunerea iniţială a Directoratului pentru un dividend de bază pe acţiune de 0,0413 lei pentru 2023, în creştere cu 10% comparativ cu 2022; Directoratul a anunţat intenţia de a propune un dividend special în 2024.
    • OMV Petrom a anunţat în februarie semnarea finanţării prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru două proiecte de producţie de hidrogen verde cu o capacitate totală de 55 MW la rafinăria Petrobrazi.
    • OMV Petrom a anunţat în ianuarie cea mai mare achiziţie de proiecte verzi din România cu Renovatio în domeniul energiei regenerabile şi al mobilităţii electrice.
  • Vehiculul de investiţii Bitdefender Ventures va fi coordonat de o echipă internaţională condusă de Florin Talpeş. Tichetul mediu pe tranzacţie, estimat la 0,5 mil. euro – 2 mil. euro

    În următorii ani Bitdefender ţinteşte să ajungă la un portofoliu de 10 – 20 de companii Fondurile vor fi alocate exclusiv de companie  Principala ţintă o reprezintă startup-urile europene.

    Vehiculul de investiţii creat de Bitdefender – una dintre cele mai puternice companii din industria locală de IT, care s-a extins puternic la nivel global şi are în vedere şi o listare pe piaţa bursieră americană – estimează că va aloca, în medie, tichete de 0,5 mil. euro – 2 mil. euro fiecărui startup cu care va ajunge să semneze o tranzacţie.

    „Ţinând cont de faptul că vorbim de startup-uri în căutare de runde de seed sau seria A, ne aşteptăm să alocăm în general între 0,5 şi 2 milioane de euro pentru fiecare startup în una sau mai multe runde de finanţare. Evident, există flexibilitate din perspectiva sumelor alocate“, au declarat pentru ZF reprezentanţii Bitdefender.

    În câţiva ani investiţiile ar putea ajunge la un minim de 5 milioane de euro, rezultă din cifrele comunicate de companie. „În acest moment, urmărim să ajungem la un portofoliu relativ concentrat (10-20 de companii) prin investiţiile derulate în următorii ani. Evident, în funcţie de oportunităţile din piaţă şi de evoluţia portofoliului în următorii ani, programul poate fi scalat“.

    Fondul de investiţii corporate va avea o abordare flexibilă nu doar în ce priveşte suma ci şi în legătură cu participaţiile în cadrul companiei. „BVV are o abordare flexibilă în ce priveşte investiţiile şi este pregătită să acţioneze fie ca investitor principal, fie drept coinvestitor alături de alte părţi. Această versatilitate ne permite să ne adaptăm strategia de investiţii în funcţie de nevoile şi circumstanţele specifice fiecărui startup. În calitate de investitor principal, BVV poate oferi îndrumare strategică consistentă şi poate valorifica resursele şi reţeaua globală cuprinzătoare a Bitdefender pentru a sprijini creşterea unui startup. Atunci când acţionăm în calitate de coinvestitor, colaborăm cu alte părţi interesate pentru a oferi un sistem de sprijin solid care să îmbunătăţească dezvoltarea şi intrarea pe piaţă a startup-ului. Obiectivul nostru în orice configuraţie de investiţii este de a ne asigura că startup-urile în care investim primesc tot sprijinul de care au nevoie pentru a reuşi“.

    Noul program de investiţii, denumit Bitdefender Voyager Ventures şi pentru care a fost înfiinţată o nouă companie pe plan local, care poartă acelaşi nume, va fi coordonată direct de Florin Talpeş, cofondator şi CEO al companiei de securitate cibernetică. „Iniţiativa este condusă de Florin Talpeş, CEO şi cofondator al Bitdefender. Florin Talpeş este implicat în mod activ de mulţi ani în mentoratul startup-urilor din domeniul tehnologiei şi le ajută să dobândească cunoştinţe pentru a se extinde la nivel global. Membrii echipei provin din birourile companiei din Europa, America de Nord şi Asia de Sud-Est. În ceea ce priveşte dimensiunea echipei – avem mai mulţi membri ai echipei cu responsabilităţi specifice în ceea ce priveşte iniţierea, derularea şi supravegherea tranzacţiilor, precum şi flexibilitatea de a ne mări echipa în funcţie de volum“, au precizat pentru ZF reprezentanţii companiei.

    Bitdefender Voyager Ventures apare într-un moment în care după câţiva ani în care tranzacţiile de finanţare a startup-urilor au scăzut puternic, atât pe plan local, dar şi la nivel global. Anul acesta pe piaţa locală şi-a început operaţiunile şi BCR Seed Starter, un CVC creat de a doua mare bancă locală.

  • Tarom are undă verde de la CE să scape de datorii de 50 mil. euro şi primeşte o injecţie de capital de 45 mil. Euro

    ♦ Măsurile ar duce la redresarea businessului ♦ În 2022, Tarom a avut pierderi de 55 mil. euro.

    Comisia Europeană a aprobat ajutorul de stat de 95,3 milioane de euro (473,69 milioane lei) acordat de România companiei aeriene naţionale Tarom, măsură care vizează redresarea pe termen lung a businessului prin raţionalizarea operaţiunilor, reînnoirea flotei şi reducerea costurilor.

    Principalele măsuri de restructurare includ anularea unei datorii  de aproximativ 49,53 milioane euro (246,19 milioane lei) corespunzătoare valorii ajutorului pentru salvare, aprobat de Comisie în februarie 2020, plus dobânzile aferente, şi o injecţie de capital de aproximativ 45,77 milioane euro (227,50 mil. lei), potrivit unui anunţ al Comisiei Europene.

    La sfârşitul lunii mai 2021, România a notificat Comisiei un plan de restructurare a companiei Tarom, iar în iulie 2021, Comisia Europeană a deschis o investigaţie aprofundată pentru a evalua dacă măsurile de restructurare adoptate de România în favoarea Tarom ar fi în concordanţă cu normele UE privind ajutoarele de stat.

    Normele UE privind ajutoarele de stat permit statelor membre să sprijine întreprinderile aflate în dificultate, în anumite condiţii stricte. Astfel, orientările permit intervenţia statului într-o întreprindere aflată în dificultate financiară numai în anumite condiţii, impunând în special ca întreprinderea să aplice un plan de restructurare solid pentru a asigura restabilirea viabilităţii sale pe termen lung, ca întreprinderea să contribuie la costul restructurării sale, ca denaturările concurenţei să fie limitate şi ca măsura să contribuie la un obiectiv de interes comun.

    În 2022, ultimul an pentru care există date publice, Tarom a avut venituri de 1,1 miliarde lei (220 milioane euro), potrivit Ministerului de Finanţe. Veniturile au fost aproape duble faţă de anul anterior, ţinând cont că în 2021 pandemia încă îşi producea din efecte, mai ales în industria aviatică. Pierderile companiei au fost de 274 milioane lei (55 milioane euro), iar datoriile s-au ridicat la 1,4 miliarde lei, cel mai mare nivel din ultimele două decenii.

    În ultimii patru ani, Tarom a schimbat şapte directori, astăzi, compania este condusă printr-un mandat interimar de Costin Iordache, care a mai ocupat funcţia de conducere la Tarom.

     

     

     

  • Investitorii germani: „Sunt necesare investiţii urgente, semnificativ mai mari în formarea profesională şi continuă, atât din partea companiilor, cât mai ales din partea statului român“

    Ca atractivitate, România se situează pe locul 9 în regiune. Primele locuri sunt ocupate de Slovenia, Polonia şi Cehia.

    Majoritatea investitorilor germani din România văd propriile afaceri şi perspectivele acestora ca fiind stabile în următoarea pe­rioadă, dar spun că este nevoie de mai multe investiţii în zona de educaţie şi cercetare, arată cel mai recent sondaj realizat de Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România) în rândul reprezentanţilor compa­niilor germane.

    Analiza prezintă situaţia economică şi a afacerilor actuale ale companiilor, dar oferă şi o imagine de ansamblu a celor mai importanţi factori de risc pentru dezvoltarea afacerilor din punctul de vedere al companiilor, precum şi o evaluare a condiţiilor pe care le oferă România ca amplasament investiţional.

    Astfel, situaţia actuală a companiilor germane în România s-a înrăutăţit uşor în comparaţie cu primăvara anului 2023, aceasta fiind acum considerată bună doar de 33% dintre cei chestionaţi (în 2023: 45%).

    Raportat la aşteptările privind evo­luţia propriilor afaceri, aproape 40% dintre cei întrebaţi cred că afa­ce­rile lor vor merge mai bine în urmă­toa­rele 12 luni (2023: 46%), iar 22%văd o înrăutăţire a acestora (2023: 16%).

    În ceea ce priveşte conjunctura pe următoarele 12 luni, doar 19% dintre respondenţi se aşteaptă la o îmbunătăţire (2023: 25%), în vreme ce 38% sunt pesimişti (2023: 29%), iar 43% nu se aşteaptă la nicio schimbare (2023: 46%).

    Peste 42% dintre companiile intervievate se aşteaptă la o creştere a cifrei de afaceri în acest an, în timp ce 33% dintre ele nu se aşteaptă la nicio schimbare.

    „În ciuda situaţiei relativ bune a afacerilor şi a perspectivelor pozitive, companiile germane din România se tem de evoluţii negative ale cadrului fiscal începând cu anul 2025, pe fondul deficitului bugetar structural ridicat şi al necesităţii de a lua măsuri drastice după alegerile din acest an. Rămânem convinşi că în special evaziunea fiscală trebuie combătută mai eficient înainte de a se percepe taxe mai mari de la cei care plătesc deja taxe şi impozite“, spune Sebastian Metz, director general şi membru în Consiliul director al AHK România.

    Îmbucurător este faptul că firmele intenţionează sa-şi păstreze numărul de angajaţi, ba chiar să-l crească: mai mult de 41% dintre cele întrebate au spus că doresc să mai angajeze personal (2023:42%), iar 41% declară că îşi vor menţine numărul de angajaţi.

    Şi intenţiile legate de investiţii rămân neschimbate pentru următoarele 12 luni. 34% dintre companii au de gând să crească investiţiile (2023: 40%), în timp ce doar 20% sunt mai prudente şi intenţionează să cheltuiască mai puţin pentru investiţii (2023: 24%).

    Cele mai mare riscuri pentru dezvoltare sunt însă lipsa personalului calificat şi creşterea costurilor cu forţa de muncă.

    Un alt risc pentru afaceri este scăderea cererii, aspect luat în calcul de 49% dintre companiile chestionate.

    Preţurile energiei şi ale materiilor prime continuă, de asemenea, să cauzeze probleme companiilor. Pe de altă parte, firmele nu mai consideră atât de mare, „clasicul“ risc legat de infrastructură.

    Doar 11% dintre ele îl văd încă un risc în acest factor, după cel al finanţării şi al stabilităţii juridice.

    „Dezvoltarea infrastructurii arată că România a făcut progrese semnificative în acest domeniu în ultimii 2-3 ani. Investiţii considerabile au fost şi sunt în curs de realizare în dezvoltarea infrastructurii economice, inclusiv în dezvoltarea drumurilor/autostrăzilor, a infrastructurii feroviare, a producţiei de energie şi dezvoltării reţelelor electrice, acestea din urmă fiind absolut necesare, mai ales în contextul tranziţiei către energia verde“, adaugă Sebastian Metz.

    În ce priveşte caracteristicile amplasamentului investiţional, România câştigă puncte prin apartenenţa la Uniunea Europeană (72 puncte procentuale), prin calitatea telecomunicaţiilor, inclusiv internet şi servicii, de care 55% din companii sunt mulţumite, iar 19% foarte mulţumite. De remarcat este şi faptul că s-a îmbunătăţit accesul la finanţări publice şi din fonduri europene (de la -30 puncte procentuale anul trecut la -13 în primăvara anului 2024).

    Condiţiile pentru cercetare şi dezvoltare se află pe o tendinţă pozitivă (de la minus 17 la minus 2 puncte), dovadă a faptului că România devine un amplasament investiţional tot mai important pentru investiţii în cercetare-dezvoltare.

    Peisajul universitar bine poziţionat la nivel naţional creează condiţii bune în acest sens. Însă în domeniul educaţiei, atât în zona universitară, cât şi în cea de formare profesională sunt necesare îmbunătăţiri.

    „Sunt necesare investiţii urgente, semnificativ mai mari în formarea profesională şi continuă, atât din parte companiilor, dar mai ales din partea statului român. Altfel tranziţia digitală şi verde a economiei noastre nu va reuşi, deoarece pentru asta avem nevoie de personal calificat. Ţinta trebuie să fie atingerea pragului de 6% din PIB pentru educaţie şi 2% din PIB pentru cercetare“, a subliniat Sebastian Metz.

    Disponibilitatea de personal calificat este una din cele mai mari provocări pentru companii şi priveşte atât muncitorii calificaţi, cât şi absolvenţii cu studii superioare. Migrarea specialiştilor români către Europa de Vest, îmbătrânirea populaţiei, dar şi subfinanţarea sistemului de învăţământ reprezintă principalele motive ale lipsei acute de personal calificat.

    La întrebarea, dacă ar mai alege România ca amplasament investiţional, 88% dintre companiile întrebate au răspuns afirmativ, cel mai mare procentaj din 2017 încoace.

    Sondajul a fost realizat de AHK România împreună cu alte 15 camere de comerţ germane bilaterale din Europa Centrală şi de Est, în perioada 19 februarie- 15 martie 2024, pe un eşantion de 90 de companii membre ale AHK România şi alte companii cu capital german din România.

  • Afaceri de la Zero. Răzvan Iagamoş s-a întors din Londra la Baia Mare ca să deschidă o cafenea de specialitate cu prăjitorie. „La Londra costul greşelii ar fi fost mult mai mare“

    A renunţat la jobul pe care îl avea şi, de zece ani, este doar antreprenor în acest business Acum opt ani a început să şi călătorească foarte mult ca să cunoască partenerii cu care lucrează, la origini.

    Răzvan Iagamoş locuia în Londra atunci când a descoperit cafeaua de specialitate pentru prima dată, ajungând chiar să interacţioneze cu oameni din acest business. L-au fascinat această băutură şi potenţialul de a dezvolta o afacere în domeniu, aşa că, în urmă cu zece ani, s-a întors acasă, în Baia Mare, şi a deschis chiar el un local specializat în cafea, cu numele Pressco.

    „În primii ani, prăjeam cafeaua în acelaşi loc unde era şi cafeneaua, dar ulterior am scalat şi am deschis o prăjitorie separat, într-un spaţiu mult mai mare. Iniţial mi-am dorit o cafenea, voiam să pot să prepar cafea foarte bună. Acum zece ani, piaţa era limitată, nu erau foarte multe opţiuni. Am făcut un curs de barista la Bucureşti şi atunci am căutat să deschid şi prăjitoria“, a povestit Răzvan Iagamoş la emisiunea online ZF Afaceri de la zero.

    În Londra a descoperit prăjitorii de cafea de specialitate din Australia, Noua Zeelandă şi a aflat că există concepte de locuri în care se şi servea, dar se şi prăjea cafea.

    „Am ales să mă întorc în Baia Mare să pornesc acest business, pentru că la Londra costul greşelii ar fi fost mult mai mare. Aici însă, toate costurile au fost mult mai accesibile şi am putut să învăţ. Iniţial, investiţia a fost în jur de 50.000-60.000 de euro, din surse proprii.“

    A renunţat la jobul pe care îl avea şi, de zece ani, este doar antreprenor în acest business, iar acum opt ani a început să şi călătorească foarte mult ca să cunoască partenerii cu care lucrează, la origini. „Am început în Columbia, unde merg aproape în fiecare an. Acolo sunt mai multe comunităţi care produc cafea special pentru noi, în loturi foarte mici.“

    „Acum cinci ani am început o colaborare nouă şi în Peru. Am mai mers în Bolivia, Costa Rica, Nicaragua, iar anul acesta am încheiat un parteneriat în Etiopia. Vreau să construiesc un profil de gust specific pentru Pressco.“

    Răzvan Iagamoş vinde cafeaua în propria cafenea, dar şi online, având de asemenea parteneri în câteva oraşe – Bucureşti (Ototo, Baristro, Perfect Simplu), Cluj-Napoca (Roadsted), Timişoara (Doppio). Preţul variază în funcţie de tipul cafelei – pe site, o pungă de 250 de grame pleacă de 45 de lei şi poate ajunge şi la 150 de lei, dacă e vorba de un lot mai rar.

    „Publicul s-a schimbat foarte mult în aceşti ani de când avem businessul. Oamenii consumă acum mult mai puţin lapte în cafea şi aproape deloc zahăr. Piaţa este competitivă în Baia Mare, mai sunt şi alte cafenele şi prăjitorii în oraş.“

    Pressco a ajuns anul trecut la 590.000 de euro cifră de afaceri, iar fondatorul spune că există cu siguranţă potenţial pentru mai mult. Totuşi, el nu-şi doreşte o multiplicare a brandului Pressco în alte oraşe, ci vrea să selecteze cu atenţie partenerii cu care lucrează.

    „Avem tot mai mulţi parteneri şi în străinătate, care îşi doresc cafeaua noastră. Cu siguranţă nu venim în Bucureşti, vrem ca Pressco să rămână cu un singur spaţiu în Baia Mare.“

    Una dintre dorinţele lui Răzvan este poată aduce mai multă cafea din Yemen, însă spune că, din păcate, condiţiile de acolo nu prea permit exportul.

    „Acum mă concentrez mai mult pe zona Africii, merg către origini mai greu accesibile, dar cu cafea foarte bună.“


    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ⇔ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ⇔ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Minivacanţa de 1 Mai legată de cea de Paşte i-a descumpănit pe hotelierii de pe litoral: „Alăturarea celor două sărbători nu este benefică, turistul de 1 Mai este diferit de cel de Paşte“

    În perioada 1 – 3 mai preţurile pentru o cameră de hotel pornesc de la 50-60 de euro şi ajung şi până la 400 de euro pe litoralul românesc, potrivit platformei Booking.com ♦ Faţă de anul trecut, preţurile pe litoral au crescut cu circa 10-15%.

    Data de 1 Mai reprezintă simbolic startul sezonului de vară, astfel că, în fiecare an, staţiunile de la la malul mării, în special Mamaia şi Vama Veche sunt pline de turişti în jurul acesti date. Rezervările din acest an, când vacanţa de 1 Mai este cumulată cu sărbătorile pascale, nu reuşesc să depăşească nivelul anului trecut.

    „Niciodată litoralul nu a avut o cerere foarte mare în perioada de Paşti, chiar şi dacă ar fi căzut în aprilie sau în mai, nu există un volum foarte mare. Există cerere, suntem mulţumiţi, dar nu la nivelul în care să spunem că hotelul este plin şi curg rezervările“, spune Iuliana Tasie, managerul care administrează Ana Hotels Europa Eforie Nord şi Ana Aslan Health Spa, parte din grupul hotelier ANA Hotels.

    Alăturarea celor două sărbători nu este una benefică, chiar dacă există o vacanţă mai mare în loc de două mai mici, adaugă ea. Turistul care călătoreşte de 1 Mai este diferit de cel care pleacă în vacanţe în perioada sărbătorilor pascale.

    „Oaspeţii care vin de 1 Mai vin pentru distracţie, plimbări, merg în Mamaia sau Vama Veche în cluburi. De Paşti vin familiile cu copii“, spune Iuliana Tasie.

    Deşi 1 Mai reprezintă simbolic deschiderea sezonului estival, multe hoteluri nici nu îşi deschid uşile pentru turişti, preferând să amâne momentul deschiderii până în iunie, când încep oamenii să îşi petreacă vacanţele de vară. Cu toate acestea, mulţi tineri aleg să se distreze la malul mării de 1 Mai.

    Circa 50% din hotelurile de pe litoral sunt deschise de 1 Mai în acest an, în special cele din Vama Veche şi Mamaia, care reprezintă principalele staţiuni alese de turişti în această perioadă, spune Corina Martin, preşedintele onorific al Asociaţiei Patronale Resto Constanţa, care reuneşte mai multe restaurante, cafenele, baruri, cluburi şi saloane de evenimente din judeţul Constanţa.

    Ea este de părere că alăturarea celor două sărbători nu e benefică pentru turismul de pe litoral.

    „Vacanţa din acest an de 1 Mai îi va face pe unii români să aleagă alte destinaţii din ţară care sunt preferate în preajma sărbătorilor pascale, precum Maramureş sau chiar Valea Prahovei“, spune Corina Martin.

    Nivelul rezervărilor este sub cel de anul trecut, astfel că litoralul nu mai este în topul preferinţelor turiştilor pentru vacanţa de 1 Mai. La această situaţie contribuie şi vremea nefavorabilă, însă dacă vor exista schimbări şi prognoza meteo va fi una bună ar putea să mai crească nivelul rezervărilor.

    Faţă de anul trecut, preţurile pe litoral au crescut cu circa 10-15%, spune Corina Martin. Preţurile variază în funcţie de tipul cazării. În perioada 1 – 3 mai, ceea ce reprezintă două nopţi de cazare, preţurile pentru o cameră de hotel pornesc de la 50-60 de euro şi ajung şi până la 400 de euro, potrivit platformei Booking.com. Spre exemplu, o cameră la hotelul Ramada by Wyndham din Constanţa, cu mic dejun înclus, costă 211 euro.

    Constanţa are cele mai multe locuri de cazare din ţară. Astfel, capacitatea declarată de cazare din judeţul Constanţa reprezintă 25% din capacitatea înregistrată în România, de aproape 430.000 de locuri de cazare în 2023.

     

     

  • Bursă. ASF a respins cererea de autorizare a lui Mihai Buliga în cadrul directoratului Transilvania Investments Alliance

    Autoritatea de Supraveghere Financiară a respins pe 26 aprilie cererea de autorizare a lui Mihai Buliga în cadrul directoratului Transilvania Investments Alliance (simbol bursier TRANSI), conform unui raport publicat la Bursă de fondul alternativ de investiţii.

    „Noua componenţă a Directoratului societăţii este următoarea: dl. Răzvan-Legian Raţ şi dna Stela Corpacian. Mandatul noii echipe a Directoratului este valabil până la data de 20 aprilie 2028”, scriu reprezentanţii fosetei SIF Transilvania.

    Membrii directoratului vor urmări atingerea obiectivelor principale stabilite pentru perioada 2024-2028: realizarea unei creşteri anuale de cel puţin 6% a valorii activului net unitar şi o reducere de cel puţin 7% a discount-ului de tranzacţionare, remunerarea acţionarilor printr-un mix de instrumente (dividende şi reducerea discount-ului de tranzacţionare), creşterea ponderii dividendelor generate de portofoliul de participaţii majoritare cât restructurarea portofoliului istoric, conform BVB.

    Rolul Stelei Corpacian, vicepreşedinte executiv, este de a coordona iniţiativele fondului în domenii cum ar fi restructurarea portofoliului, modernizarea şi optimizarea infrastructurii, aplicaţiilor şi a proceselor IT, evaluarea şi îmbunătăţirea performanţei portofoliului actual de investiţii şi identificarea de noi oportunităţi de investiţii.

    Răzvan Raţ, noul vicepreşedinte al fondului, „este deja familiarizat cu proiectele fondului, alăturându-se echipei în calitate de consultant la începutul anului 2024. Cariera sa în domeniul financiar a început în anul 2007, în prezent fiind un bun cunoscător al pieţei de capital şi având experienţă în management dobândită atât prin poziţiile executive deţinute în BRK Financial Group şi alte companii, cât şi ca membru în Consiliul de Administraţie al Bursei de Valori Bucureşti”.

    Mihai Buliga este o personalitate cunoscută în piaţa de capital, având o experienţă de peste 27 de ani în acest domeniu, se arată pe site-ul Transilvania Investments Alliance. Acesta a deţinut funcţia de director executiv sau membru al consiliilor de administraţie în cadru mai multor companii de intermediere financiară şi administrare de fonduri de investiţii, făcând parte din echipele care au gestionat strategii de investiţii, dezvoltare şi restructurare de portofoliu.

    Anul trecut, Transilvania Investments a avut un profit net de 232,3 milioane de lei, cu 265,5% mai mare faţă de 2022, fiind cel mai bun rezultat obţinut într-o perioadă de cinci ani.  La 31 decembrie 2023, activele totale ale societăţii însumau 1,81 miliarde de lei, fiind cu 27,2% mai mari decât cele înregistrate în aceeaşi perioadă a anului precedent.

    Acţiunile TRANSI afişează o scădere de 0,6% în 2024 şi o creştere de 4,5% în ultimele 12 luni, la o capitalizare de circa 700 de milioane de lei.