BusinessMagazin

Blog

  • Care este noul tip de companie care rezolvă una dintre marile probleme ale femeilor bogate care nu mai au timp să meargă la cumpărături de produse de lux

    Uneori poate lipsi timpul de mers la cumpărături sau produsele de lux dorite sunt greu sau aproape imposibil de găsit. Nu şi pentru companii specializate care se ocupă de cumpărăturile altora, scrie The Telegraph.

    O astfel de companie, lansată la Londra, este Wardrobe Revivals, care ajută clientele să-şi facă ordine în garderobă şi să şi-o completeze atunci când consideră că nu mai au cu ce să se îmbrace.

    Clientele se înscriu pe o listă de aşteptare, după care discută într-un apel video cu reprezentanţii firmei care-şi fac o idee despre persoană şi garderoba ei, apoi urmează două întâlniri la domiciliul clientei, în prima inventariindu-se hainele şi accesoriile, pentru a vedea care mai pot fi păstrate şi care nu, iar în cea de-a doua oferindu-se sfaturi despre ce s-ar putea cumpăra şi asistenţă la procurarea lucrurilor.

    Există apoi şi consultanţă ulterioară, precum şi un site, Wrapp10, pentru clientele care doresc să treacă direct la cumpărături şi sunt puse în legătură cu experţi care să le ajute. O altă companie, care oferă atât posibilitatea achiziţionării directe a unor haine şi accesorii de lux alese de specialiştii săi, cât şi accesul la servicii pe bază de abonament, este Luminaire. Abonaţii plătesc câteva mii de lire sterline la înscriere, apoi anual de la câteva mii la câteva zeci de mii de lire pe an, primind în schimb, în funcţie de abonamentul ales, asistent personal pentru cumpărături, consultanţă vestimentară precum şi ajutor la achiziţionat diverse articole greu de găsit, fie haine, fie lucrări de artă sau bijuterii, de oriunde din lume. Pornită în Marea Britanie, Luminaire urmează să se extindă şi în Statele Unite.

    Tot ajutor la cumpărături oferă şi The Floorr, o platformă digitală care pune în legătură persoanele care caută articole vestimentare şi accesorii de lux cu asistenţi personali pentru achiziţii.

  • Fabrica realizată în urma unei investiţii de 600 de milioane de euro, construită de un gigant finlandez la Oradea, este aproape gata. Aici vor lucra sute de români şi va produce anual milioane de produse

    La mai bine de doi ani de la începutul războiului în Ucraina şi decizia celor de la Nokian Tyres de a se retrage de acolo, producătorul finlandez de anvelope a finalizat construcţia unei noi fabrici la Oradea, o investiţie de peste 600 de milioane de euro care va ajunge să producă 6 milioane de anvelope anual cu ajutorul a 550 de salariaţi.

    Proximitatea faţă de vest, conexiunea pe autostradă alături de nodurile intermodale dintre rutier, feroviar şi aerian alături de disponibilitatea terenurilor şi deschiderea autorităţilor locale susţinute de la Bucureşti au făcut din Oradea în ultimii ani cel mai fierbinte punct de pe harta investiţiilor atrase de România. Viorel Opaiţ, business development director în cadrul companiei de consultanţă JLL, în prezent iO Partners, şi care a fost implicat direct în investiţia celor de la Nokian Tyres, explica în 2022 faptul că o astfel de investiţie merge la Oradea datorită unui cumul de factori, primul fiind infrastructura. „Merge (Nokian Tyres – n.red.) datorită terenului care are putere instalată, gaz, canalizare şi apă curentă. Sunt oameni locali, dincolo de primarul Florin Birta şi Ilie Bolojan, precum Alina Silaghi de la ADLO sau Mihai Jurca, city managerul care ne-au oferit informaţiile necesare. Când analizezi 150 de terenuri micile diferenţe se adună“, explica în urmă cu doi ani Viorel Opaiţ. Mai mult deja, judeţul Bihor are cea mai mare creştere a cifrei de afaceri dintre primele zece cele mai puternice judeţe din businessul românesc.

    Politica de investiţii a municipiului Oradea a început în 2008, odată cu deschiderea primului parc industrial pe o suprafaţă de 80 de hectare, iar în 2022 cele patru parcuri industriale ajungeau la 250 ha. Mulţi primari la nivel naţional se plâng că muncipalităţile nu mai deţin terenuri iar investitorii trebuie să apeleze la piaţa liberă unde de multe ori tranzacţiile sunt îngreunate de speculanţi care cresc artificial preţurile, profitând de fragmentarea terenurilor. În 2022, după decizia celor de la Nokian Tyres de a se retrage din Rusia şi de a construi o nouă fabrică în UE, Oradea a reuşit performanţa de a atrage investiţia de 650 mil. euro în producţie, fiind soluţia identificată de finlandezi după ce alte 40 de locuri au fost analizate. Mai mult, finlandezii au reuşit performanţa de a face din noua fabrică, prima producătoare de anvelope din lume cu zero emisii de dioxid de carbon – care nu utilizează combustibili fosili. În trecut fabricile de anvelope nu erau cele mai atractive proiecte deoarece dincolo de mediul de lucru mai  neprietenos, veneau la pachet şi cu emisii de gaze de seră alături de altele care poluează atmosfera. Adrian Kaczmarczyk, SVP, supply operations, Nokian Tyres, explică faptul că întreg planul pentru noua fabrică a fost conceput atunci când a fost adoptată decizia şi într-un context dificil – componentele electronice erau mai greu de găsit, materiile prime marcau creşteri record din cauza războiului din Ucraina, iar decizia nu a venit după ani de analiză, ci după o perioadă mult mai scurtă.

    „Nu am pregătit nimic înainte de a lua decizia de a construi o nouă fabrică. Asta a fost foarte important pentru noi pentru a folosi procesul de construcţie. Secretul nostru? Managementul proiectului. Am avut o abordare Agile a proiectului ce a permis oferirea unor răspunsuri rapide. Mai mult, am avut un proces de gestiune a riscului prin care am monitorizat proiectul. Acum, Oradea va fi a treia cea mai mare după fabrica din Nokia, Finlanda, şi cea din Dayton, Statele Unite. Noi am extins producţia şi în fabricile existente pentru a acoperi închiderea celei din Rusia, iar presiunea pe volume este oricum alta deoarece noi nu mai vindem în Rusia”, a spus Adrian Kaczmarczyk.

    „Acum, fabrica din Oradea va fi a treia cea mai mare după fabrica din Nokia, Finlanda, şi cea din Dayton, Statele Unite. Noi am extins producţia şi în fabricile existente pentru a acoperi închiderea celei din Rusia, iar presiunea pe volume este oricum alta deoarece noi nu mai vindem în Rusia.”  Adrian Kaczmarczyk, VP, supply operations, Nokian Tyres

    Cu ce mai vin autorităţile? Orice fabrică are nevoie pe termen lung de un flux constant de forţă de muncă, atât pentru producţia directă, cât şi pentru furnizorii săi. Din acest motiv, primăria Oradea investeşte într-un nou campus dual şi mizează inclusiv pe Universitatea din Oradea pentru a colabora cu noul investitor. „Noi am deschis un campus dual. Chiar acum două săptămâni a fost inaugurarea acestui nou campus dual. Este primul din România care a fost finanţat din cele 29 de campusuri finanţate prin PNRR. El va funcţiona începând din anul acesta, iar bineînţeles când cei de la Nokian vor fi pregătiţi, vor putea accesa o clasă prin care să-şi pregătească forţa de muncă încă din şcoală. Suntem deshişi la astfel de parteneriate inclusiv prin învăţământul universitar care poate fi parte a unor proiecte de inginerie”, a explicat Florin Birta, primarul municipiului Oradea.

    Miza? Potrivit consultanţilor din piaţă, în funcţie de evoluţia producţiei dar şi a cererii de anvelope din piaţă, investiţia de la Oradea poate ajunge spre 1,5 mld. de euro în trei faze.

    România poate intra din 2025 în top 10 mondial exportatori de anvelope odată cu demararea producţiei Nokian Tyres la Oradea. Michelin, Pirelli şi Continental au exportat anvelope de peste 2,2 miliarde de dolari în 2022 cu ajutorul fabricilor deja prezente pe plan local. Odată cu creşterea producţiei Michelin în 2024 şi cu noua fabrică Nokian Tires, România poate intra în top zece începând cu 2025.

    În total, anul trecut Continental, Pirelli şi Michelin au rulat în 2023 afaceri de peste 14,3 miliarde de lei, în creştere cu 2,5% faţă de 2022, iar francezii de la Michelin sunt şi cel mai important jucător, cu business de peste 5,3 mld. lei şi producţie şi de cord metalic pentru anvelope, pe lângă anvelopele propriu-zise.

    Dacă pe partea de anvelope România este la un pas de top 10, în 2023 la nivel mondial piaţa locală ocupa locul 21 mondial la producţia de autoturisme, potrivit OICA, fiind la cel puţin doi producători auto distanţă de top zece. În ultimii zece ani Ungaria a atras producţia de automobile – Audi, BMW şi Mercedes-Benz, iar România producţia de subansambluri.

    Nokian Tyres a ales Oradea, în nord-vestul României, ca locaţie pentru noua sa fabrică de anvelope, în urma unei evaluări riguroase care a inclus peste 40 de locaţii din diverse ţări europene. Printre criteriile care au susţinut decizia s-au numărat forţa de muncă, mediul de afaceri, infrastructura, imobiliarele şi utilităţile, costurile operaţionale şi riscu

    „Producătorii de autoturisme atrag producători de subansamble pentru a scurta lanţurile de aprovizionare şi a reuşi să menţină un cost de producţie şi transport compe­titiv. Am putea spune că România este încă într-o poziţie bună în regiune în ceea ce priveşte numărul de autove­hicule produse anual. În 2023 am reuşit pentru al doilea an consecutiv să ne menţinem la peste jumătate de milion de autoturisme produse. Însă la nivel valoric suntem sub Ungaria, de pildă, care produce marginal mai puţine unităţi decât noi, dar valoric unitatea este considerabil mai scumpă. Relocarea Nokian în România este un avantaj pentru economia de export a României şi întotdeauna un producător care aduce valoare adăugată este un plus pentru economie“, a subliniat Szabolcs Nemes – managing partner, Roland Berger România.

    Astfel, la mijlocul lunii septembrie, Nokian Tyres a inaugurat oficial fabrica de la Oradea la două luni de la prima anvelopă produsă acolo şi merge astfel în linie dreptă spre producţia de serie, programată în 2025.

    Fabrica funcţionează fără a utiliza energie din combustibili fosili, fiind astfel, prima fabrică de anvelope din lume cu zero emisii de dioxid de carbon. Inaugurarea fabricii marchează finalizarea cu succes a unui proiect care a durat doi ani şi pune bazele pentru producţia comercială ce va demara la începutul anului 2025.

    „Suntem foarte încântaţi să inaugurăm astăzi fabrica noastră din Oradea. Aceasta ne va consolida capacitatea de a deservi clienţii din Europa Centrală şi dincolo de aceasta, va sprijini creşterea noastră conform planului, către o cifră de afaceri de 2 miliarde de euro. Datorită noii noastre fabrici de anvelope cu zero emisii de dioxid de carbon suntem pregătiţi să fim liderii industriei şi să stabilim un nou standard pentru producţia sustenabilă de anvelope”, a declarat Jukka Moisio, preşedinte şi CEO al Nokian Tyres. „Întregul proces de construcţie a fost extrem de eficient şi aş dori să mulţumesc tuturor celor care au făcut posibilă această realizare”, a adăugat el.

    Fabrica Nokian Tyres din Oradea nu utilizează energie generată din combustibili fosili, ceea ce permite funcţionarea întregii fabrici cu zero emisii de dioxid de carbon, realizare datorată unei combinaţii de soluţii.

    „Noua fabrica de la Oradea este un nou exemplu al Nokian Tyres în industria anvelopelor. Electricitatea utilizată în fabrica din Oradea este, în totalitate, fără emisii de dioxid de carbon. O parte din electricitate este generată de unităţile solare instalate la faţa locului. Aburul folosit pentru vulcanizarea anvelopelor este generat de boilere electrice care folosesc electricitate fără emisii de dioxid de carbon, în locul combustibililor fosili obişnuiţi, cum ar fi cărbunele sau gazul. În plus, procesul de fabricare a anvelopelor este foarte eficient din punct de vedere energetic, deoarece utilizăm doar tehnologie şi utilaje de ultimă generaţie. Cu noua noastră fabrică din Oradea, demonstrăm cu adevărat angajamentul nostru faţă de sustenabilitate”, a declarat Adrian Kaczmarczyk.

    Proiectul este în curs de extindere către o capacitate anuală de 6 milioane de anvelope, cu potenţial de dezvoltare în viitor. Fabrica se va concentra pe producţia de anvelope pentru autoturisme, care vor fi vândute, în principal, pe piaţa din Europa Centrală, ea fiind situată strategic, pentru clientii din această regiune.

    Suprafaţa totală a fabricii este de aproximativ 54 de hectare. Facilităţile includ unitatea de producţie, un centru pentru depozitarea şi distribuţia anvelopelor, precum şi clădiri pentru amestecare, utilităţi şi administrative. Suprafaţa construită totalizează aproximativ 100.000 de metri pătraţi.

    Nokian Tyres a ales Oradea, în nord-vestul României, ca locaţie pentru noua sa fabrică de anvelope, în urma unei evaluări riguroase care a inclus peste 40 de locaţii din diverse ţări europene. Printre criteriile care au susţinut decizia s-au numărat forţa de muncă, mediul de afaceri, infrastructura, imobiliarele şi utilităţile, costurile operaţionale şi riscuri.

    „Munca desfăşurată în ultimii ani are scopul de a ne aduce mai aproape de clienţii noştri, creând o bază solidă pentru creşterea sustenabilă, în viitor. Oradea este acum casa noastră şi suntem angajaţi să fim un bun vecin, sprijinind comunitatea, economia regională şi pe fiecare membru al echipei noastre”, a declarat Susanna Tusa, director general şi vicepreşedinte al Nokian Tyres România.

    Valoarea totală a proiectului este de aproximativ 650 de milioane de euro, ceea ce poziţionează compania finlandeză printre cei mai mari investitori străini din România din ultimii ani. Pentru a finanţa investiţia sa în producţia de anvelope sustenabilă, Nokian Tyres va primi un ajutor de stat din partea guvernului român în valoare de aproximativ 100 de milioane de euro şi un împrumut de investiţii din partea Băncii Europene de Investiţii, în valoare de 150 de milioane de euro.

    În paralel cu lucrările de construcţie, Nokian Tyres a desfăşurat o campanie de recrutare pentru atragerea angajaţilor calificaţi, cu un accent special pe forţa de muncă locală, din judeţul Bihor. Numărul planificat de angajaţi pentru fabrica din Oradea este de aproximativ 500 de persoane. Până la sfârşitul anului 2024, se asteaptă ca numărul acestora să ajungă la 300, iar procesul de recrutare va continua în 2025.  

  • Mark Zuckerberg nu ştie să piardă: Şeful Meta încaseză miliarde după un pariu imposibil şi ia faţa aproape tuturor miliardarilor din lume. Antreprenorul american l-a întrecut şi pe Jeff Bezos în topul averilor şi singurul rival care mai stă în picioare rămâne Elon Musk, cel mai bogat om din lume

    Mark Zuckerberg a devenit  a doua cea mai bogată persoană din lume, devansându-l pe Jeff Bezos, şi intrând în lupta pentru titlul de cel mai bogat om din lume cu Elon Musk, locul 1 în topul averilor. Pariul lui Zuckerberg pe metavers – care iniţial părea un mare eşec – a dat roade în ultimele luni, împingându-i averea la un nivel record de 206,2 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index. Aceasta îl plasează cu 1,1 miliarde de dolari înaintea lui Bezos, şeful Amazon şi cu aproape 50 de miliarde de dolari în urma lui Elon Musk, CEO-ul Tesla.

    Acţiunile Meta au crescut cu 23% de la raportarea unor vânzări peste aşteptări în al doilea trimestru şi de la anunţarea intrării sale în domeniul de modele lingvistice de mari dimensiuni care alimentează chatbots AI. Acţiunile au închis joi la un maxim istoric de 582,77 dolari.

    Meta a investit masiv în centre de date şi putere de calcul, Zuckerberg încercând să obţină o poziţie de lider în cursa pentru inteligenţă artificială la nivel de industrie. De asemenea, compania a avansat cu alte proiecte pe termen lung, inclusiv ochelarii de realitate augmentată Orion, pe care compania i-a prezentat luna trecută.

    Zuckerberg, care deţine o participaţie de 13% în compania cu sediul în Menlo Park, California, şi-a văzut averea crescând cu 78 de miliarde de dolari până în acest an, cea mai mare creştere înregistrată în rândul celor 500 dintre cei mai bogaţi oameni din lume.

    Cofondatorul şi directorul executiv, în vârstă de 40 de ani, a urcat patru locuri în acest an în topul averilor.

     

  • O plantă cunoscută lumii mai ales sub formă de burete de baie, lufa, a ajuns şi să dea lumină, în urma unui proiect al unui designer din Paris

    O plantă cunoscută lumii mai ales sub formă de burete întrebuinţat la baie, lufa, a ajuns şi să dea lumină, în urma unui proiect al unui designer din Paris, Samer Selbak, care a creat corpuri de iluminat din acest material, scrie Dezeen.

    Pentru realizarea corpurilor de iluminat suspendate, acesta a vopsit mai întâi lufa, a cărei culoare naturală este bej, cu varză roşie, coji de ceapă şi de avocado, obţinând nuanţe pale de maro, roz şi albastru, după care materialul a fost comprimat la cald şi modelat în formele dorite. Atunci când sunt aprinse, corpurile de iluminat din lufă creează jocuri de lumini, umbre, culori şi forme, care amintesc de frumuseţea coralilor, după cum explică designerul.

     

  • După microbibliotecile stradale, care constau din cutii cu geam de sticlă protejate de intemperii şi umplute cu cărţi, au apărut acum şi microgaleriile de artă

    După microbibliotecile stradale, care constau din cutii cu geam de sticlă protejate la intemperii şi umplute cu cărţi, au apărut acum şi microgaleriile de artă, care folosesc acelaşi tip de cutii drept spaţiu expoziţional pentru lucrările artiştilor care colaborează cu ele, scrie LA Times. Inspiraţia i-a venit unui artist din Long Beach, California, Dave Clark, care a constatat că în zona sa există mulţi artişti, dar nicio galerie, drept care a construit o microgalerie la cutie, în care se pot schimba exponatele, pe care a denumit-o Gallery 17 şi instalat-o în faţa casei.

    A organizat apoi o expoziţie în Gallery 17, prezentând lucrări ale unui artist local, după care un vecin, apoi persoane din alte zone ale oraşului sau chiar din alte localităţi au comandat şi ele microgalerii. Iniţiativa lui Clark a stârnit interes şi printre artişti, venind cereri de expoziţie nu numai din zona Los Angeles, unde se află Long Beach, ci chiar şi din Ecuador.

  • Crusta unei planete pitice din apropiere ar putea conţine 90% apă

    Ceres, cea mai mare planetă pitică din centura de asteroizi dintre Marte şi Jupiter, ar putea avea o crustă formată din peste 90% apă îngheţată, conform unor noi analize.

    De altfel, studiile anterioare estimaseră că gheaţa ar reprezenta aproximativ 30% din compoziţia sa, însă simulările recente arată că doar un amestec mic de impurităţi solide ar putea explica rezistenţa craterele bine definite de pe suprafaţa sa.

    Planeta pitică Ceres a fost descoperită în 1801 şi este considerată un „ocean îngheţat”, fostă gazdă a unui ocean cu apă lichidă. Spre deosebire de lunile îngheţate ale lui Jupiter şi Saturn, care menţin oceane lichide datorită forţelor gravitaţionale, Ceres nu are o sursă internă de căldură şi ar putea fi complet îngheţată.

    Descoperirile sugerează că Ceres ar putea servi drept punct de referinţă pentru studierea altor „lumi oceanice” din sistemul nostru solar, cum ar fi Europa şi Enceladus, şi ar putea fi un pas important pentru misiunile spaţiale viitoare.

  • Opinie Valentin Ionescu, preşedintele Institului de Studii Financiare: Mai există prosperitate fără educaţie financiară? Economia, influenţată masiv de binomul educaţie-incluziune financiară

    Educaţia financiară şi incluziunea financiară sunt două concepte interconectate care influenţează dezvoltarea economică şi bunăstarea indivizilor şi comunităţilor. Într-o lume în continuă schimbare, în care oportunităţile financiare sunt din ce în ce mai diversificate, cunoştinţele financiare devin esenţiale pentru utilizarea eficientă a acestor oportunităţi.

    Această analiză va explora corelaţia dintre educaţia financiară şi incluziunea financiară, precum şi impactul său asupra economiei, evidenţiind importanţa acestor două concepte în contextul dezvoltării sustenabile.

    1. Impactul educaţiei financiare asupra economiei

    Corelaţia dintre educaţia financiară şi incluziunea financiară exercită un impact semnificativ asupra economiei la nivel macroeconomic. Aceasta nu doar că influenţează stabilitatea individuală a gospodăriilor, dar contribuie şi la sănătatea economică generală a unei naţiuni, prin facilitarea accesului la resurse financiare esenţiale pentru consum şi investiţii.

    2. Decizii economice informate

    Educaţia financiară îmbunătăţeşte capacitatea indivizilor de a lua decizii economice informate, ceea ce conduce la o utilizare mai eficientă a resurselor financiare. Persoanele care dispun de cunoştinţe financiare adecvate sunt mai înclinate să ia decizii judicioase în privinţa gestionării veniturilor şi cheltuielilor, contribuind astfel la o creştere a capacităţii de consum şi, implicit, la expansiunea produsului intern brut (PIB).

    3. Stabilitatea financiară

    Un nivel ridicat de educaţie financiară contribuie la o înţelegere mai profundă a riscurilor asociate diverselor produse financiare. Acest lucru reduce propensiunea către decizii impulsive, cum ar fi împrumuturile excesive sau utilizarea necorespunzătoare a creditului. Prin urmare, stabilitatea sistemului financiar devine crucială pentru menţinerea creşterii economice sustenabile, având în vedere că o criză financiară poate avea repercusiuni negative asupra întregii economii.

    4. Crearea de locuri de muncă

    Incluziunea financiară, susţinută de educaţia financiară, facilitează accesul indivizilor la resursele necesare pentru iniţierea de afaceri sau îmbunătăţirea calificărilor profesionale. Această capacitate de acces se traduce prin crearea de locuri de muncă, ceea ce contribuie la reducerea ratei şomajului şi la stimularea consumului, având un efect pozitiv asupra economiei generale.

    5. Reducerea inegalităţilor

    O economie care integrează educaţia financiară şi incluziunea financiară se dovedeşte a fi mai echitabilă şi mai stabilă din punct de vedere social. Aceasta contribuie la reducerea inegalităţilor economice, diminuând tensiunile sociale şi conflictele. O societate mai echitabilă nu doar că promovează coeziunea socială, dar facilitează şi un climat de afaceri favorabil, propice pentru creşterea economică sustenabilă.

    6. Atractivitatea pentru investiţii externe

    Ţările care înregistrează niveluri ridicate de educaţie financiară şi incluziune financiară sunt adesea percepute ca fiind mai atractive pentru investiţiile străine directe. Investitorii internaţionali caută pieţe caracterizate prin stabilitate şi un potenţial de creştere economică. O populaţie bine educată din punct de vedere financiar indică o capacitate sporită de gestionare a riscurilor şi de inovare, ceea ce amplifică atractivitatea economică a respectivei ţări.

    7. Mobilizarea capitalului local

    Educaţia financiară contribuie la mobilizarea capitalului local, permiţând indivizilor să participe activ în fonduri de economii sau investiţii. Această mobilizare a capitalului facilitează alocarea eficientă a resurselor în proiecte de infrastructură sau iniţiative de dezvoltare, generând astfel beneficii economice extinse pentru comunitate şi pentru economie în ansamblu.

    8. Stimularea inovaţiei

    Educaţia financiară sporeşte capacitatea indivizilor de a inova. Persoanele cu cunoştinţe financiare solide sunt mai înclinate să dezvolte noi afaceri şi să creeze produse şi servicii care răspund diverselor nevoi ale pieţei. Această inovaţie nu numai că îmbunătăţeşte competitivitatea economiei, dar contribuie şi la diversificarea şi modernizarea sectorului economic, esenţiale pentru adaptarea la schimbările din mediu.

    Un nivel ridicat de incluziune financiară are multiple efecte cantitative asupra economiei. Aceste efecte se traduc în termeni de creştere a PIB-ului, investiţii mai mari, generarea de locuri de muncă şi reducerea sărăciei. Iată câteva dintre impacturile cantitative relevante:

    Creşterea PIB-ului

    Un grad ridicat de incluziune financiară permite unui număr mai mare de persoane să participe activ la economie. Aceasta manifestă un impact direct asupra Produsului Intern Brut (PIB).
    Efectele creşterii PIB-ului: Studiile arată că o creştere de 10% a incluziunii financiare poate duce la o creştere a PIB-ului de 0.5% până la 1%. Aceasta se datorează creşterii consumului şi a investiţiilor, deoarece gospodăriile şi afacerile au acces mai bun la credit şi produse financiare.

    Creşterea economisirilor

    Incluziunea financiară îmbunătăţeşte obiceiurile de economisire ale indivizilor. Când persoanele au acces la conturi de economii şi instrumente financiare, tendinţa de a economisi creşte.
    Impact cantitativ: O majorare a numărului de gospodării care economisesc poate duce la creşteri semnificative ale capitalului disponibil pentru investiţii. De exemplu, cu o incluziune financiară mare, este posibil ca rata de economisire a unei economii să crească cu 2-3 puncte procentuale, ceea ce ar transforma aproximativ 1-2% din PIB în economisire suplimentară.

    Crearea de locuri de muncă

    O economie cu un grad ridicat de incluziune financiară se traduce, de asemenea, în crearea mai multor locuri de muncă.
    Efectele creşterii locurilor de muncă: Investiţiile realizate de indivizi şi micile afaceri, sprijinite de accesul la finanţare, pot genera o creştere a locurilor de muncă. De exemplu, se estimează că o creştere a incluziunii financiare cu 10% poate duce la generarea a aproximativ 50.000-100.000 de locuri de muncă suplimentare într-o ţară medie europeană.

    Reducerea sărăciei

    Un nivel ridicat de incluziune financiară contribuie la reducerea sărăciei şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă.
    Efectele reducerii sărăciei: Conform studiilor, o creştere a accesului la servicii financiare poate reduce rata sărăciei cu până la 20%. Acest lucru se traduce prin scăderea numărului de persoane care trăiesc cu mai puţin de 1,90 USD pe zi, impactând astfel calitatea vieţii pentru milioane de oameni.

    Creşterea veniturilor

    Cu un acces mai bun la produsele financiare, gospodăriile nu doar că îşi îmbunătăţesc capacitatea de economisire, dar şi capacitatea de a genera venituri.
    Efectele creşterii veniturilor: În regiunile cu un grad ridicat de incluziune financiară, venitul mediu al gospodăriilor poate fi estimat să crească cu 10-15%. Aceasta se poate traduce în creşteri semnificative ale consumului, având în vedere că venitul mediu generează un efect multiplicator în economie.

    Îmbunătăţirea sănătăţii financiare şi a rezilienţei

    Incluziunea financiară îmbunătăţeşte rezilienţa economică a gospodăriilor.
    Sunt puţin mai bine pregătiţi pentru crize: Gospodăriile care au acces la instrumente financiare precum asigurările şi fondurile de urgenţă sunt mai bine echipate să facă faţă situaţiilor de criză financiară (ex. pierderea locului de muncă, probleme medicale), ceea ce poate reduce impactul negativ asupra economiei în ansamblu.

    Bibliografie
    1. World Bank. (2014). “Global Financial Inclusion Database.” Retrieved from World Bank.
    2. International Monetary Fund (IMF). (2016). “The Financial Inclusion and Stability Nexus.” Retrieved from IMF.
    3. OECD. (2016). “Financial Literacy and Inclusion: Results of the OECD/INFE Survey across Countries.” Retrieved from OECD.

     

  • Nicuşor Dan, despre cazul Şoşoacă: Nu pare deloc rezonabil

    „Decizia BEC pare simplă după decizia CCR. Pe decizia CCR aşteptăm motivarea. De principiu, nu pare deloc rezonabil ca cineva care poate să candideze la europarlamentare şi probabil la parlamentare să nu poate să candideze la alegere prezidenţiale”, spune Nicuşor Dan.

    Diana Şoşoacă nu poate candida la Preşedinţia României, după ce Biroul Electoral Central (BEC) a respins şi a doua candidatură depusă de europarlamentar. Decizia de duminică poate fi atacată la CCR.

    Primul dosar de candidatură a fost respins sâmbătă de judecătorii CCR.

  • Realegerea lui Donald Trump ar putea îngropa Statele Unite în datorii: Ce prevăd experţii despre viitorul economic al SUA în funcţie de rezultatul alegerilor din noiembrie

    Planurile economice propuse de Donald Trump ar putea duce la o creştere a datoriei federale de aproape două ori mai mare decât cea estimată în cazul unei victorii a Kamalei Harris, conform unei analize recente realizate de Comitetul pentru un buget federal responsabil (CRFB), un grup nonpartizan din Washington, scrie Financial Times.

    Până în 2035, se prevede că datoria federală va creşte cu 7,5 miliarde de dolari dacă Trump va fi reales şi va implementa măsurile sale economice, care includ reduceri de taxe pentru persoane fizice şi juridice, tarife ridicate pentru bunurile importate şi deportarea a milioane de imigranţi, printre alte propuneri.

    În comparaţie, platforma economică a Kamalei Harris, care prevede extinderea creditelor fiscale pentru întreprinderile mici, îmbunătăţirea accesului la servicii de îngrijire a copiilor şi locuinţe accesibile, dar şi majorarea impozitelor pentru companii, ar creşte datoria federală cu 3,5 miliarde de dolari în aceeaşi perioadă.

    Raportul, care avertizează cu privire la un risc crescut de „criză fiscală”, a fost publicat cu doar cinci săptămâni înainte de alegerile prezidenţiale din SUA. Sondajele arată o competiţie strânsă între cei doi candidaţi, care au plasat economia în centrul campaniilor lor.

    „Următorul preşedinte se va confrunta cu provocări fiscale semnificative, inclusiv niveluri record ale datoriei, deficite structurale mari, creşterea plăţilor pentru dobânzi şi insolvenţa iminentă a unor programe esenţiale de fonduri fiduciare”, se arată în raportul CRFB. De asemenea, se avertizează că datoria ridicată ar putea încetini creşterea economică şi slăbi securitatea naţională.

    Analiza CRFB subliniază faptul că Trump s-a îndepărtat de tradiţia de prudenţă fiscală, specifică candidaţilor republicani. Pe lângă prelungirea reducerilor fiscale adoptate în 2017, Trump a promis recent noi reduceri de taxe, dacă va reveni la Casa Albă.

    Acestea includ o reducere a ratei impozitului pe profit şi scutiri individuale de taxe pentru veniturile din ore suplimentare, bacşişuri şi pensii. De asemenea, a promis eliminarea plafonului pentru deducerile fiscale legate de plăţile de impozite locale şi de stat, o măsură criticată mai ales de proprietarii de case bogaţi din suburbii.

    Potrivit CRFB, numai aceste reduceri de taxe ar adăuga 9 miliarde de dolari la datoria federală, însă un tarif universal şi alte taxe propuse ar compensa aproximativ 3 miliarde din această sumă.

    De obicei, republicanii au cerut reducerea cheltuielilor guvernamentale, inclusiv pentru programele de sănătate şi pensii, pentru a echilibra reducerile de taxe. Totuşi, Trump a declarat că nu intenţionează să reducă aceste programe, preferând să limiteze cheltuielile pentru alte programe interne şi să se bazeze pe tarife pentru a creşte veniturile.

    Pe de altă parte, măsurile cele mai costisitoare din platforma lui Harris vizează extinderea creditelor şi reducerilor fiscale pentru gospodăriile cu venituri sub 400.000 de dolari, precum şi pentru familiile cu copii mici.

  • „Să ne sinucidem? “. Palestinienii strămutaţi se întreabă unde să meargă după un an de război

    Imaginile CNN din Jabalya au arătat băieţi pe bicicletă şi vânzători care ocupau tarabe de piaţă slab aprovizionate. Ecourile copiilor mici umpleau zona în timp ce femeile mergeau obosite de-a lungul străzilor prăfuite. Armata israeliană le-a spus oamenilor să evacueze nordul Gazei către „zona umanitară” desemnată de Israel, Al-Mawasi din Khan Younis.

    Dar locuitorii spun că se feresc să încerce să părăsească cartierul asediat în căutare de refugiu.

    „Nu ştiu unde să mă duc”, a declarat pentru CNN un bărbat cu barbă căruntă. „Ce am făcut noi? Avem copii, avem femei, avem bătrâni. Unde ar trebui să mergem cu toţii? Ce ar trebui să facem? Ar trebui să ne sinucidem?.

    „Voi muri şi nu voi merge în sud”, a spus el, adăugând că încearcă să protejeze alte 20 de rude de bombardamentele Israelului. „Rezistăm şi nu vom părăsi nordul, chiar dacă voi muri aici”.

    Ofensiva israeliană din Gaza de la atacurile din 7 octombrie conduse de Hamas a dus la strămutarea a 1,9 milioane de persoane, potrivit ONU. Duminică, agenţia ONU pentru refugiaţii palestinieni a avertizat că enclava „a devenit un loc impropriu pentru oameni”, citând distrugerea, foametea şi bolile.

    „Ne-au umilit şi ne-au minţit… Întreaga mea familie trăieşte în sud, într-un cort, şi nu este deloc în siguranţă”, a declarat Mohammad Ibrahim, tatăl a doi copii din Jabalya, pentru CNN.

    Profesorul de profesor de istorie a spus că ar prefera să rămână cu cei doi fii ai săi la ei acasă, preferând să moară „cu demnitate”.

    „Sunt mulţi ca mine care vor rămâne în Jabalya. Nu avem prieteni, rude sau un adăpost sigur real şi, din moment ce moartea este aceeaşi, vom rămâne”.