BusinessMagazin

Blog

  • E-orase si or@se

    Fonduri europene… Toata lumea viseaza la ele si toata lumea se
    plange ca nu sunt suficient “atrase” (desi sunt considerate
    deosebit de atractive). In teorie, lucrurile sunt destul de clare.
    Uniunea Europeana aduna niste bani de la statele membre, pe care-i
    foloseste pentru sustinerea vestitului sau aparat birocratic,
    pentru diverse proiecte la nivel unional si pentru diverse alte
    lucruri, printre care si finantarea unor proiecte locale in diverse
    domenii si in diverse locuri.

    Asadar, solicitantul intocmeste un proiect (nu-i chiar asa de
    simplu) pe care-l inainteaza spre aprobare. Exista diverse filtre,
    astfel incat o initiativa cum ar fi aclimatizarea bananelor in
    zonele montane din Apuseni are mari sanse de a fi respinsa. Altele
    ajung in cele din urma sa strabata hatisul birocratic pana la
    aprobare. De obicei, e vorba de cofinantare, asa ca solicitantul
    cere cam cat ii permite punga si este constient ca banii s-ar putea
    sa vina tarziu, ca fluctuatiile cursului valutar s-ar putea sa-l
    dezavantajeze, ca va fi controlat si asa mai departe.

    Cam stim cu totii ce sunt majoritatea proiectelor. Sa ne limitam
    pentru simplitate la administratiile oraselor mici si vom gasi o
    multime de reabilitari de strazi si diverse alte initiative
    edilitare, cu siguranta binevenite pentru cetateanul european
    traitor prin oraselele patriei. Exista insa o categorie mai
    speciala de proiecte care ma intereseaza acum: cele din domeniul
    IT&C. Rasfoind o lista cu astfel de proiecte din parohia MCSI
    (Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale) am aflat
    si cam ce si-ar dori primariile si consiliile locale in materie de
    IT.

    De pilda, Consiliul local din Motru si-ar dori un “Sistem
    informatic integrat pentru asigurarea transparentei actiunilor
    consiliului local si eficientizarea relatiilor cu cetatenii in
    municipiul Motru”. Orasul Darmanesti este mai laconic: “Tehnologia
    in sprijinul comunitatii” (se poate deduce ca este vorba de
    tehnologii informatice.

    Municipiul Lugoj vrea un sistem informatic integrat pentru
    e-administratie, la care adauga si o lozinca: “Eficienta si
    accesibilitate in sprijinul cetateanului”. In schimb, primaria din
    Adjud se gandeste la “Informatizarea si modernizarea relatiei cu
    cetatenii prin folosirea unui sistem informatic integrat in cadrul
    Consiliului Local al municipiului Adjud”. Primaria Vulcan nazuieste
    la “Sistemul informatic integrat si managementul documentelor”,
    plus servicii publice on-line pentru cetateni. Bistrita a scornit
    un acronim interesant, SIRC, adica Sistem Informatic de Relationare
    Comunitara.

    Asta e primaria, pentru ca prefectul e mai trendy: “@dministratie
    moderna in slujba cetateanului”. In diverse formulari, cam aceleasi
    lucruri le doresc autoritatile locale din Dolhasca, Titu, Campina,
    Comarnic, Giurgiu, Hateg, Targu Frumos, Sannicolau Mare, Salonta,
    Uricani (“portalul e-Uricani”), Calarasi, Babadag, Filiasi… N-am
    parcurs inca un sfert din lista, dar voi incheia enumerarea cu APL
    comuna Vistea, care are un proiect generos: “Cresterea
    performantelor Administratiei Publice Locale si a interactiunii
    acesteia cu cetateanul prin implementarea unei solutii de
    e-guvernare in cadrul parteneriatului dintre Comunele Vistea,
    Augustin, Dragus, Soars, Ticus si Ucea”.

    Nu este nici o doza de ironie in acest rezumat. Chiar cred ca
    oamenii din primarii si consilii locale vor aceste sisteme
    informatice (musai “integrate”) si sunt convins ca buna
    administrare a tarii va incepe de jos. De fapt, indiferent de
    formulari, e vorba cam de acelasi lucru: un sistem de administrare
    a fluxurilor de documente, un portal informativ (incepand cu orarul
    de functionare si terminand cu procedurile de urmat pentru diverse
    aprobari, avize etc.) si cateva servicii web relativ simple, cum ar
    fi depunerea unor cereri si urmarirea on-line a parcursului
    acestora, poate un blog…

    Presupunand ca zece astfel de proiecte vor fi finantate, se vor
    cheltui zece sume de bani pentru acelasi lucru. Desigur, e nevoie
    in unele locuri de ceva dotari hardware (cate-un server, ceva
    routere, poate chiar niste PC-uri simple), dar marea cheltuiala va
    fi pentru software. Iar aici intram in plin absurd: se vor proiecta
    zece sisteme pentru aceleasi cerinte.

    Site-ul osor.eu (Open Source Observatory and Repository) tine de UE
    si gazduieste peste 2.000 de proiecte, dintre care macar jumatate
    vizeaza administratiile locale. Cat ar costa ca vreo cateva sa fie
    adaptate si localizate? Cat ar costa ca din bani publici sa se
    dezvolte in Romania doua-trei proiecte open source cu solutii
    pentru administratiile locale? Mai nimic: cinci minute de
    aritmetica.

  • Dupa TIFF, filmele romanesti se intorc la toamna

    Cu nu mai putin de 16 lungmetraje incluse in selectia Zilelor
    Filmului Romanesc a festivalului Transilvania (castigator a fost
    “Eu cand vreau sa fluier, fluier”), toamna aceasta o sa avem de-a
    face cu o explozie de boboci “tricotati” din pelicula. Daca
    renuntam la filmele deja proiectate pe marile ecrane, la
    documentare (dintre care unele pot fi vazute sau vor putea fi
    vazute in curand pe HBO) si la titlurile hai sa zicem
    neinteresante, raman in joc cinci filme.

    Despre “Aurora” si “Marti, dupa Craciun”, incluse in sectiunea
    Un Certain Regard a festivalului de la Cannes, s-a tot scris, asa
    ca trecem direct la “Felicia, inainte de toate”, debutul in
    lungmetraj al scenaristului Razvan Radulescu si al partenerei sale
    Melissa de Raaf. Filmul s-a lansat pe marile ecrane din tara
    vineri, la nici o saptamana de la fericitul deznodamant al TIFF,
    unde a concurat si a ramas acasa cu trei premii importante: cel de
    scenariu, pentru Radulescu si de Raaf, si doua de interpretare
    primite de Ozana Oancea.

    O drama de familie cu interpretari foarte bune, “Felicia”
    beneficiaza intens de pe urma simtului lui Razvan Radulescu pentru
    dialog, fiind unul dintre cele mai conversationale filme vazute in
    ultimii ani. Subiectul? Cat se poate de la moda: conflictul intre
    generatii si alienarea celui care, cu dorinta de a reusi ceva in
    viata, pleaca in strainatate.

    Mult mai popular (BUSINESS Magazin crede ca, promovat
    corespunzator si proiectat pe suficiente ecrane, ar putea deveni un
    adevarat campion la box-office in Romania), “Buna, ce faci?” este
    probabil cea mai placuta surpriza de anul acesta la TIFF. Filmul
    regizat de Alexandru Maftei are o distributie formata preponderent
    din necunoscuti (chiar daca sunt toate sansele sa-l recunoastem
    instantaneu pe Adrian Paduraru, eroul din “Declaratie de dragoste”,
    aici intr-un rol secundar) si reprezinta un gen foarte rar in
    cinematograful romanesc al ultimilor ani – comedia romantica.

  • O cina fusion cu prietenii – noul trend

    Cinele fastuoase, pregatite de bucatari care se lauda cu stele
    Michelin, servite dupa ritualurile de la curtea regilor, cu
    dansatori profesionisti, magicieni sau cantareti de opera sunt la
    mare cautare printre elitele lumii. Companiile care organizeaza
    astfel de evenimente s-au inmultit in ciuda crizei, mai ales ca
    bonusurile au continuat sa curga. Motivele sunt evidente –
    intalnirile sunt private, la adapost de ochii lumii, iar accesul
    este permis exclusiv pe baza de invitatie. Plus ca gazda are timp
    sa converseze si sa-si faca relatii noi, ceea ce face bine si la
    afaceri.

    Tendinta cinelor private a ajuns si in Romania, iar
    restaurantele si companiile hotarate sa infrunte criza mizeaza pe
    serii de evenimente pentru a-si promova afacerile. De exemplu,
    restaurantul Mju, un local cu bucatarie fusion, o combinatie intre
    bucataria franceza si influente asiatice, a decis sa marcheze trei
    ani de existenta prin lansarea unei serii de evenimente, de vara,
    bazata pe ideea de “private dining”


    CLICK AICI PENTRU A VEDEA CUM ARATA O CINA PRIVATA

    Ideea “Mju & friends” consta in invitarea unor persoane
    cunoscute din domenii ca publicitate, moda, publishing,
    divertisment sa fie gazde pentru prietenii lor, explica Andreea
    Szekely, managerul restaurantului. Cinele exclusiviste se vor
    derula pe toata perioada verii, iar fiecare gazda va personaliza
    meniul sfatuindu-se cu bucatarul-sef, care lasa deoparte specificul
    fusion al restaurantului si da frau liber inspiratiei. In general,
    numarul invitatilor ajunge la 12 persoane, iar managerii
    restaurantului estimeaza ca vor fi in jur de 2-3 astfel de
    intalniri in fiecare luna.

    “Preturile variaza in functie de ingrediente si preparate, insa
    se aliniaza preturilor medii pe care le practicam deja in
    restaurantul nostru de la sfarsitul anului trecut”, spune Szekely.
    Astfel, preturile preparatelor incep de la 10 lei si ajung pana la
    40 de lei in cazul preparatelor mai complexe (sushi, foie gras,
    fructe de mare).


    Pe de alta parte, si publicul larg va avea acces la meniul
    preparat in timpul cinelor private, pentru ca meniurile
    personalizate vor fi disponibile inca o luna dupa incheierea
    petrecerii, iar consumatorii vor putea alege din preparatele
    recomandate de vedete. Primele doua cine au avut loc in luna mai,
    iar gazdele au fost Joaquin Bonilla, managing partner la agentia de
    publicitate Wunderman, criticul de moda Ovidiu Buta, Ileana Badiu
    si sotul ei, chirurgul Catalin Badiu.

    Pentru prima cina, gazdele au recurs la un mix intre mancarea
    mexicana si cea romaneasca. Mamaliga la gratar cu salsa mexicana,
    crema de fasole neagra sau creveti cu portocale si tequila au fost
    doar cateva feluri alese. “Ileana Badiu si sotul ei au preferat sa
    aleaga un meniu cu mai multe elemente din bucataria Japoniei”,
    adauga Szekely. Managerii restaurantului se asteapta ca astfel de
    evenimente sa intre in viata bucurestenilor.

  • Companiile straine care fac afaceri in China se simt tot mai inghesuite

    Executivii straini din China se contreaza tot mai mult cu
    oficialii de acolo pe marginea a numeroase masuri pe care
    occidentalii le considera protectioniste si menite sa ofere un
    avantaj neloial companiilor chineze.

    Sondaje ale camerelor de comert occidentale au scos la iveala
    anul trecut nemultumiri majore in randul directorilor de companii
    si o tot mai prezenta senzatie ca a face afaceri in China,
    intreprindere niciodata usoara, a devenit tot mai dificil. Ajungand
    in Hong Kong la 16 mai, la inceputul unei misiuni comerciale de
    noua zile in China, care a inclus opriri la Shanghai si Beijing,
    secretarul american pentru comert, Gary Locke, a spus ca agenda lui
    de discutii cu oficialii chinezi va include si dificultatile cu
    care se confrunta companiile occidentale pe piata chineza.

    “Sunt unele politici ale guvernului care au provocat ingrijorare
    in multe state, inclusiv in Statele Unite”, a spus Locke la o
    conferinta de presa de pe aeroportul international Hong Kong.
    In ianuarie, cand guvernul chinez a relaxat regulile privind
    achizitiile guvernamentale ca sa incurajeze competitia, inclusiv pe
    cea din partea companiilor straine, oficialii de la Beijing au
    exceptat de la aceasta regula toate proiectele publice, ceea ce
    inseamna jumatate din totalul achizitiilor guvernamentale.

    Contractele in care sunt implicate secrete de stat sau secrete
    comerciale sunt rezervate pentru companiile locale, iar birocratii
    chinezi au putere deplina sa excluda companiile cu actionariat
    strain, chiar atunci cand firmele respective sunt infiintate in
    China si isi desfasoara toate operatiunile in aceasta tara.

    Tendinta de a favoriza companiile detinute de localnici, spun
    executivii si economisti chinezi si occidentali, a fost stimulata
    de o combinatie puternica de nationalism economic si de un mix tot
    mai pregnant de capitalism si socialism.

    Corporatiile detinute partial de stat, blindate cu lobbisti, au
    capatat o influenta considerabila in relatia cu structurile
    statului. Multi executivi chinezi sunt fosti membri de vaza ai
    partidului, a caror principala preocupare este acum sa faca profit,
    fara sa se gandeasca la implicatiile politice internationale pe
    termen lung. Acest fapt i-a ingrijorat profund pe multi sefi de
    multinationale.

    Ei spun ca recesiunea severa si problemele de acum un an din
    sistemele bancare ale multor state occidentale, raportate la
    performanta economica relativ robusta a Chinei, i-au convins pe
    guvernantii chinezi ca politicile occidentale de comert liber si
    piete deschise nu functioneaza chiar atat de bine pe cat se credea
    si ca ar merita incercate noi politici industriale.

  • Toata lumea impotriva Google

    Luna trecuta, Reback i-a insotit prin Washington pe Adam si
    Shivaun Raff, sotii antreprenori care au dezvoltat comparatorul de
    preturi online Foundem. Cei trei s-au intalnit cu functionari ai
    Congresului si cu oficialii antitrust din Ministerul Justitiei si
    din Comisia Federala de Comert (FTC).

    Scopul lor era sa promoveze plangerea din 2006 a celor doi soti,
    care sustineau ca algoritmii asa-zisi obiectivi ai motorului de
    cautare Google au prabusit site-ul Foundem in subsolul listei cu
    rezultate. Nu numai atat, dar Google a crescut si tarifele pe care
    Foundem a trebuit sa le plateasca pentru publicitatea asociata cu
    rezultatele cautarii.

    Aceste miscari, sustin cei doi soti, le-au scos site-ul din
    prim-plan, iar mai tarziu Google si-a promovat propriile servicii
    de comparare de preturi.
    Google este “arbitrul tuturor lucrurilor pe internet si isi
    favorizeaza proprietatile in dauna celorlalti”, a explicat Reback,
    in timp ce statea la o cafea cu cuplul de antreprenori. “Ei vor sa
    controleze traficul de pe internet si orice le submineaza aceasta
    este tratat ca o amenintare.”

    Google sustine ca misiunea sa este sa le ofere utilizatorilor
    informatia pe care o cauta, chiar daca asta inseamna sa dea
    prioritate continutului propriu si sa lase in umbra site-urile
    considerate a nu oferi informatii relevante. “Sa pretinzi unui
    motor de cautare sa nu inoveze si sa nu arate rezultatele intr-un
    mod benefic pentru utilizatori inseamna sa subminezi chiar scopul
    legislatiei noastre privind competitia”, comenteaza Matthew Bye,
    avocat al Google.

    Dar deciziile companiei in aceste privinte ar putea in curand
    ajunge sub lupa unor autoritati mai inalte. De-a lungul ultimilor
    ani, motorul de cautare a devenit aproape singurul folosit pentru
    cautari pe internet, asa incat Google a ajuns sa dicteze ce
    informatie ajunge sa fie vizibila pentru public.

    Cota de piata tot mai mare a generat si profituri spectaculoase,
    dar si o atentie nedorita din partea autoritatilor de
    reglementare.

    La aproape un deceniu dupa ce Google a promis ca sintagma “Nu
    face rau” ii va ghida activitatile, guvernul federal examineaza
    achizitiile si actiunile companiei cum n-a mai facut-o pana acum,
    cautand sa vada daca puterea de care dispune ingradeste competitia
    in zona de cautare si de publicitate online. “Nu doar ca ei sunt pe
    ecranul radarului, sunt chiar in centrul radarului”, afirma Tim Wu,
    profesor la Universitatea Columbia si autor al cartii in curs de
    aparitie “The Master Switch: The Rise and Fall of Information
    Empires”, despre monopolurile tehnologice. “Daca esti angajat al
    guvernului federal si ai ca obiect de activitate actiunile
    antitrust, atunci esti cu ochii pe Google.”

    Compania a reusit pana acum sa se strecoare prin cele mai multe
    controale ale autoritatilor. La 21 mai, Comisia Federala de Comert
    (FTC) a aprobat tranzactia de 750 de milioane de dolari prin care
    Google a cumparat AdMob, un startup din domeniul publicitatii pe
    mobil. Membrii comisiei intentionasera sa se opuna achizitiei,
    anuntand chiar ca tranzactia “ridica serioase probleme antitrust”.
    Dar pana la urma FTC a dat unda verde intelegerii, cu ideea ca
    intrarea Apple pe aceasta piata va facilita competitia.

  • De ce Marele Paris s-a distantat de fratele sau mai mic

    Anul acesta nu ne-a mers asa de bine. Vom avea, probabil, cu un
    milion de turisti mai putin decat in 2009, adica in jur de 27 de
    milioane”, spune Veronique Potelet Anty, responsabilul pentru
    comunicarea cu presa al Biroului de Turism din Paris.


    Fata de ce se intampla la Paris, turismul din Bucuresti si din
    toata Romania, de altfel, pare o gluma. Este suficient sa ne uitam
    la cifrele Institutului National de Statistica – anul trecut, pana
    la sfarsitul lunii noiembrie, aproximativ sapte milioane de
    vizitatori straini au intrat in Romania si, spre deosebire de cei
    care ajung la Paris, multi dintre cei ce ne-au vizitat o data nu au
    in plan sa o mai faca si a doua oara. Cu alte cuvinte, in toata
    Romania au ajuns in 2009 de patru ori mai putini decat au sosit
    doar intr-un singur oras din Franta.


    Pe de alta parte, nu doar ca nu avem cu ce sa atragem un numar
    atat de impresionant de vizitatori, dar si daca am face-o, nici nu
    am avea unde sa-i cazam, din moment ce Bucurestiul are o capacitate
    de cazare de mai putin de 10.000 de locuri, in timp ce in Paris
    sunt peste 76.000 de camere in 1.466 de hoteluri.

    In plus, Parisul are nu doar renume si obiective turistice
    celebre, ci si o strategie sustinuta de promovare, independenta de
    programele turistice nationale. Spre exemplu, Biroul de Turism din
    Paris deruleaza anual 2.000 de activitati de marketing si
    promovare, adresate atat publicului general, cat si
    reprezentantilor presei locale si internationale.

    Pana acum, se pare ca a functionat – potrivit indexului City
    Brands, realizat de Anholt-GfK Roper, perceptia generala asupra
    Parisului este de “cel mai carismatic oras din lume”, devansand
    Londra si Sydney, urmatoarele orase clasate in top. Un alt sondaj,
    realizat de autoritatile pariziene, arata ca 92% din cele 13.000 de
    persoane (exceptand parizieni) care au participat la cercetare au o
    parere buna despre capitala Frantei.

    Acelasi sondaj da rezultate si despre perceptiile in randul
    turistilor de business – 82% dintre ei prefera Parisul oricarui alt
    oras pentru organizarea intalnirilor de afaceri. Si reprezentantul
    Biroului de Turism confirma: “Foarte multi dintre cei care vin in
    Paris in fiecare an se afla la a doua, a treia vizita sau chiar mai
    mult. Sunt turisti care in fiecare an vin macar de doua ori in
    Paris, nu neaparat pentru vacante, cat pentru iesiri de un weekend
    sau sesiuni de cumparaturi”.

    Americanii si englezii viziteaza cel mai des Parisul. Cifrele
    Biroului de Turism arata ca 3,4 milioane de americani si 2,7
    milioane de englezi au innoptat anul trecut intr-un hotel din
    Paris. Italia, Spania, Germania si Japonia au fost alte tari care
    in 2009 au trimis peste un milion de vizitatori in capitala
    Frantei.

    Dincolo de simbolurile pentru care acest oras este cunoscut in
    toata lumea, Parisul se remarca si prin ceea ce ofera ca activitati
    de relaxare. Incluzand spectacolele, piesele de teatru, concertele,
    expozitiile, in Paris au loc in fiecare zi circa 300 de astfel de
    manifestari artistice.

  • Internetul, acum si la volan

    De indata ce am deschis portiera am stiut ca o voi cumpara, iar
    ceea ce m-a atras cel mai mult la ea au fost gadgeturile”, isi
    aminteste Florin Constantin de momentul cand si-a luat masina. Pe
    langa dotarile standard ale automobilului, a optat pentru unele
    suplimentare, dintre care spune ca sistemul de navigatie si
    camerele video pentru parcare i se par cele mai utile.

    In ce priveste gadgeturile pentru masini exista o diferentiere
    clara in functie de tipologia clientului, sunt de parere
    reprezentantii BMW din Romania. Astfel, potrivit acestora, exista o
    categorie care este procupata de siguranta in trafic si are ca
    gadgeturi predilecte, intre altele, camerele video pentru parcare,
    unde cel mai avansat sistem creeaza o imagine de 360 grade in jurul
    masinii.

    Un alt gadget este controlul automat al vitezei de croaziera cu
    sistem radar – care pastreaza o distanta preselectata fata de
    automobilul ce ruleaza in fata si poate frana automat pentru un
    interval scurt in cazul pericolului de accident iminent. Exista si
    cateva dispozitive mai exotice, precum sistemul Head-Up Display
    (HUD), care proiecteaza pe parbriz informatii relevante pentru
    sofer, dupa modelul avioanelor de vanatoare, sau Night Vision, un
    sistem de camere video cu infrarosu care permit detectarea timpurie
    a pietonilor din apropierea masinii.

    In schimb, cei interesati de divertisment se intereseaza de
    conexiunea USB, care permite redarea fisierelor MP3 prin sistemul
    de sunet al automobilului, si interfata Bluetooth pentru telefonul
    mobil, potrivit reprezentantilor BMW si Mercedes-Benz in Romania.
    Pe de alta parte, oficialii Skoda spun ca majoritatea clientilor
    opteaza pentru senzori de parcare si aparate audio cu ecran
    tactil.

    “Romanii sunt consumatori cu un simt al tehnologiei dezvoltat,
    dar si cu atentie sporita pentru design si functionalitate”,
    comenteaza Taiju Ishikawa, branch manager Romania & Moldova in
    cadrul Sony Central & SouthEast Europe. De aceea, completeaza
    acesta, produsele car-audio si nu numai integreaza un design
    deosebit si tehnologii avansate care sunt pe placul romanilor.
    Oficialii Mercedes- Benz remarca preocuparea consumatorilor pentru
    personalizarea automobilelor, dar si pentru calitatea produselor:
    “Cei care doresc posibilitati suplimentare de divertisment sau noi
    dotari apeleaza de obicei la oferta de accesorii originale ale
    producatorului”.

    Daca acum 15-20 de ani apareau primele sisteme de navigatie, in
    prezent multi producatori auto ofera computere de bord cu ecrane de
    mari dimensiuni pentru controlul principalelor functii ale
    automobilului. “Internetul si serviciile prin internet sunt
    urmatorul pas in dezvoltarea gadgeturilor pe automobil”, afirma
    oficialii BMW, precizand ca acestea deschid drumul catre multe
    aplicatii pentru masini, iar, in Romania, primele modele care vor
    oferi acces la internet vor fi BMW si Mini. BMW ofera inca din 2007
    acces la internet direct pe sistemul iDrive, insa serviciul este
    limitat la un numar redus de tari. In acest caz, rezultatele
    cautarilor din Google Maps pot fi preluate pe sistemul nativ de
    navigatie al automobilului.

  • Cu cat s-au scumpit de fapt medicamentele in ultimii 10 ani?

    Un raport al Eurostat referitor la evolutia preturilor de consum
    arata ca, in timp ce preturile generale s-au dublat fata de
    inceputul anilor 2000, cel al medicamentelor a inregistrat mai
    degraba o stagnare, daca ne uitam la cresterea de circa zece
    procente.

    Ioana Cacovean, presedintele Patronatului Farmacistilor din
    Romania, spune ca practica pretului redus al medicamentelor a
    functionat dintotdeauna, pentru ca s-a lucrat la pret minim
    european si pentru ca referinta in calcularea medicamentelor se
    face la cursul BNR stabilit la inceputul anului: “Istoria a dovedit
    ca, pana in anul urmator, desi cursul euro sau cel al dolarului se
    aprecia cu 20-30%, pretul doctoriilor ramanea acelasi”.

    Farmacistul adauga ca, de-a lungul timpului, si adaosul
    comercial al farmaciei a fost mult diminuat, ceea ce s-a reflectat
    in evolutia costurilor: “Daca la inceputul anilor 2000, marjele
    farmaciei erau de 25%, la inceputul anului trecut scazusera sub 1%,
    iar in prezent se afla la nivelul de 10-12%”.

    Potrivit sefului PFdR, ceea ce intelege populatia din aceste
    scumpiri ar fi de fapt “un nor de fum”. Un argument ar fi ca
    pacientii sunt derutati de gradul diferit de compensare de la un an
    la altul. Asa se face ca, dupa ce mult timp pacientul a platit doar
    10% din pret, iar apoi a ajuns la un grad de compensare de 50%,
    este firesc sa constate o scumpire. Potrivit unui raport al
    Cegedim, companie de studii si analize de piata specializate
    privind industria de ingrijire a sanatatii, 90% dintre bolnavii
    care consuma medicamente pe baza de reteta compensata platesc
    jumatate din valoarea ei.

    Pe de alta parte, nivelul de trai scazut face ca o suma de 30 de
    euro platita pentru tratamentul lunar sa fie enorma, in timp ce
    europeanul plateste aceiasi bani, dar castiga de zece ori mai
    mult.
    Pe de alta parte, din cauza scaderii puterii de consum, cererea se
    muta dinspre medicamentele platite din buzunar inspre cele pe baza
    de reteta.

    “Ceea ce este important in evolutia pietei farmaceutice este
    promovarea bunei utilizari a medicamentelor, pentru ca acestea nu
    trebuie judecate ca un bun de consum”, spune Petru Craciun,
    directorul Cegedim. Raportul trimestrial al companiei arata ca,
    fata de primul trimestru din 2009, piata farmaceutica a inregistrat
    o crestere de 22% in valoare, in principal din pricina cresterii
    preturilor la medicamente din luna martie, ca urmare a actualizarii
    cursului de schimb, de la 4 lei la 4,25 lei/euro.

    Volumul total al medicamentelor a scazut semnificativ cu 7,5%,
    cele mai afectate segmente fiind consumul din spitale (-15,2%) si
    segmentul celor eliberate fara prescriptie medicala (-13,7%).
    Mutarea cererii spre medicamente pe baza de reteta nu este tocmai o
    veste buna pentru farmacii, daca ne uitam la termenele de plata
    dupa care se face decontarea din partea Casei de Asigurari. Daca in
    prezent banii vin dupa 210 zile, vara lui 2010 le-ar putea dubla la
    360 de zile sau chiar mai mult.

    La nivelul anului trecut, in topul preferintelor la consumul de
    medicamente se gaseau produse care se adreseaza luptei cu durerea.
    Potrivit unui top al BUSINESS Magazin, Nurofen se afla pe primul
    loc in randul medicamentelor eliberate fara reteta, cu zece
    milioane de unitati vandute in 2009 si o valoare totala, la pretul
    de achizitie in farmacii, de circa 20 de milioane de euro. Cu 23%
    cheltuieli cu medicamente din totalul alocat sanatatii, tara
    noastra este in urma unor tari ca Ungaria, Cehia sau Slovacia, care
    cheltuiesc pe medicamente 30% din buget sau chiar mai mult.

  • Cum au trecut companiile low-cost in liga mare

    Natasa Kazmer este de opt ani “omul de la Wizz Air”. S-a angajat
    in companie de la startul acesteia, a participat de la sedintele de
    strategie pana la fiecare conferinta de presa pentru lansare sau
    pozitionare si la toate sedintele de marketing. La inceput, jobul
    parea mai usor; cand s-a angajat in Wizz, avea o echipa de 14
    persoane si o secretara, echipa “normala din punct de vedere
    numeric” pentru coordonarea departamentului de marketing si
    corporate affairs.

    Din 2009, Natasa Kazmer a ramas fara secretara si cu o singura
    persoana in subordine. Si munceste mult mai mult. Per total insa, e
    multumita: Wizz Air, care a implinit in luna mai sase ani de la
    infiintare (cu peste 22 de milioane de pasageri transportati in
    aceasta perioada), a trecut peste 2009 cu o crestere de 30%, in
    conditiile in care veniturile companiilor aeriene si numarul
    pasagerilor au scazut in medie cu 12-20%.
    Startul in 2010 a fost destul de bun pentru Wizz Air, povesteste
    Kazmer, iar rezultatele primului semestru ar fi aratat si mai bine
    daca nu ar fi erupt niciun vulcan in Islanda.

    Povestea cu Eyjafjoell a adus Wizz pierderi de 10 milioane de
    euro – odata cu anularea a 930 de zboruri si a unui minus de
    135.000 de pasageri. “In primul trimestru din 2010 am vazut o
    normalizare, pasagerii s-au intors, cifrele aratau cam la fel cu
    primul semestru din 2008 – insa odata cu eruptia, am pierdut din
    nou controlul asupra a cum va fi 2010.”

    Eyjafjoell nu e insa singurul necaz in ceea ce priveste Europa
    de Est: nici economiile din zona nu o duc prea bine, iar bugetarile
    Wizz Air au luat in calcul un 2010 mai prost decat 2009; “tarile
    din CEE sunt puternic afectate de criza si au datorii publice mari,
    combustibilul se scumpeste din nou, iar slabirea dolarului ne
    incurca destul de mult la raportare”, explica oficialul Wizz,
    companie al carei business este concentrat 100% in Europa de
    Est.

    Expunerea Wizz in CEE face ca operatorul low-cost sa fie afectat
    de orice stiri proaste ar veni dinspre Varsovia, Bucuresti,
    Budapesta, Praga, Kiev sau Sofia: “Cea mai mare parte a afacerilor
    Wizz este concentrata in Polonia si Romania, dar orice influenta
    macroeconomica negativa dinspre celelalte piete e la fel de rea,
    deoarece sunt piete in dezvoltare si trebuie sa ne uitam la toate
    cu egala atentie”.

    Desi 2009 a fost caracterizat drept un an greu de toate
    companiile aeriene care opereaza in Romania, Kazmer spune ca pentru
    Wizz anul trecut a adus profit. Este adevarat, nu atat de mult ca
    in 2008: “Suntem profitabili in Romania si vom folosi acest profit
    pentru a il reinvesti in bazele noastre din Romania, dar si pentru
    a mentine sau a scadea tarifele, lucru pe care l-am facut si in
    2009”.

  • Angajatorii par mai optimisti. De ce?

    Parca niciodata n-am fost mai ingrijorati ca acum de ziua de
    maine, de taierile de cheltuieli decise atat de Guvern, cat si de
    mediul privat, si de cata stabilitate mai avem la locul de munca.
    In acelasi timp, in economie apar indicatori care arata ca
    lucrurile merg inspre bine: pentru a doua luna la rand, dupa
    aproape un an si jumatate in care a crescut, numarul de someri a
    inceput sa scada.

    765.285 de oameni apti de lucru nu aveau un loc de munca in luna
    martie. In aprilie, numarul lor a ajuns la 738.187, iar in mai a
    urmat o noua reducere a cifrei, de aproximativ 36.000 de mii de
    oameni, ceea ce ar insemna ca situatia de ansamblu ar fi mai buna
    decat media din 2009.

    Exista posibilitatea ca scaderea numarului somerilor sa fie pusa
    pe seama faptului ca o parte din ei sunt cei intrati in somaj la
    inceputul anului trecut, care intre timp au depasit perioada de
    primire a ajutorului de somaj si au iesit din evidente.

    Cercetarile de piata par sa confirme insa ca nu este doar o
    intamplare, daca luam in calcul opiniile exprimate de angajatori.
    Mai exact, pentru prima oara in ultimul an si jumatate, angajatorii
    se arata optimisti, iar previziunea neta de angajare revine la o
    valoare pozitiva, dupa cinci trimestre consecutiv de valori
    negative privind intentiile de angajare. E drept ca previziunea se
    mentine la o valoare prudenta, sustinand o crestere de doar 2%.

    Concret, aceasta inseamna ca 21% dintre angajatori se asteapta
    sa creasca numarul angajarilor, in timp ce 19% anticipeaza o
    scadere a activitatii de angajare, iar aproape 60% dintre ei
    previzioneaza o mentinere a numarului actual de angajati, dupa cum
    arata cel mai recent studiu al Manpower privind perspectivele
    angajarii fortei de munca.

    “Dupa mai mult de un an, rezultatele studiului pentru al treilea
    trimestru prezinta o previziune neta de angajare pozitiva, ceea ce
    arata ca piata muncii incepe sa se redreseze usor. Va trebui sa mai
    treaca o perioada de timp inainte ca piata fortei de munca sa
    revina la o situatie comparabila celei dinainte de recesiune”,
    apreciaza Camelia Stanculescu, directorul general al Manpower
    Romania.