Ultimele obligatii politice ale primarului Videanu sunt rezolvate in mars fortat. Ca sa nu mai existe niciun dubiu ca mandatul lui Videanu a fost mandatul turnurilor, ieri, la ultima sedinta a Comisiei tehnice de urbanism dinainte de alegeri, au venit la aprobare cinci cladiri, fiecare de cate 30 de etaje, una mai centrala ca alta.
Cititi pe www.gandul.info unde ar urma sa fie amplasate cele cinci cladiri.
Mai multe amanunte, pe www.mediafax.ro
Savadisla se afla, cel putin deocamdata, pe o lunga lista cu localitati pe care grupul Daimler, care produce autovehiculele Mercedes Benz, le-a luat in calcul pentru o posibila investitie in Romania, printre care Timisoara, Cugirul sau Oradea. De altfel, nici alegerea Romaniei de catre grupul german nu este sigura, in competitie mai aflandu-se Polonia si Serbia.
Comuna clujeana Savadisla are insa un mare avantaj: terenul se va afla chiar langa autostrada Transilvania, cu acces facil catre Aeroportul International Cluj, care va avea si terminal cargo, iar o parte din teren a fost deja viabilizat pentru necesitatile Bechtel.
Citeste mai multe despre investitia Mercedes la Savadisla in Clujeanul.ro.
Carti cu si despre comunism, despre viata sub comunism, despre decrete, despre puscarii, despre cozi la paine si lapte s-au tot scris dupa 1989, iar filonul care hraneste imaginatia scriitorilor nu da semne ca s-ar epuiza prea curand.
Volumul care a inspirat articolul din Time Out, intitulat „Tovarasul de drum” vorbeste despre comunism, insa despre comunismul vazut prin ochii femeilor, autorii cartii fiind femei.
Ele sunt Adriana Babeti, Anamaria Beligan, Carmen Bendovski, Rodica Binder, Adriana Bittel, Mariana Codrut, Sanda Cordos, Nora Iuga, Cerasela Nistor, Ioana Ocneanu-Thiéry, Simona Popescu, Iulia Popovici, Alina Radu, Doina Rusti, Simona Sora, Mihaela Ursa, Otilia Vieru-Baraboi. Coordonatori sunt Radu Pavel Gheo si Dan Lungu.
Citeste mai multe despre comunismul prin ochii femeilor pe www. timeoutbucuresti.ro
Primul indice imobiliar din Romania se publica astazi intr-o perioada in care se vorbeste despre un blocaj al tranzactiilor sau despre caderea preturilor.
“Ar trebui sa existe o informatie unica pe piata, bazata pe analize si pe informatii reale, nu pe zvonuri sau declaratii neavizate”, spune Ilinca Paun, director al departamentului rezidential din cadrul companiei de consultanta imobiliara Colliers International.
Compania lanseaza in aceasta saptamana indicele Bucharest Residential Index (BRE-Index), care va include informatii despre numarul de tranzactii imobiliare din Bucuresti in segmentul rezidential, dar si despre preturile medii ale locuintelor din Capitala, atat ale celor vechi, cat si ale celor incluse in ansamblurile rezidentiale noi.
“Vine Dinu Patriciu si spune ca va pica piata imobiliara, dar el nu are nicio statistica bazata pe o analiza a informatiilor din piata”, afirma Ilinca Paun, referindu-se la declaratiile relativ recente ale omului de afaceri privind o iminenta cadere a pietei de profil.
Paun adauga ca nu isi doreste sa demonstreze ca numarul tranzactiilor este la fel de mare ca anul trecut sau ca exista cumparatori si la preturile actuale, lansarea indicelui pornind doar de la dorinta de a se realiza o analiza bazata pe informatiile existente.
Ideea primului indice imobiliar de la noi i-a apartinut lui Bogdan Georgescu, managing director al Colliers International, iar stabilirea metodologiei de calcul si realizarea acestuia au durat opt luni de zile.
BRE-Index este format din doi indici, unul aferent preturilor locuintelor vechi (O-BRE) si unul pentru locuintele noi (N-BRE), ponderea celor doua unitati variind de la an la an in functie de numarul de tranzactii.
Spre exemplu, preturile apartamentelor noi au o pondere de 15% in indicele anului 2006, cand tranzactiile cu locuinte noi au fost reduse, segmentul nou urmand sa reprezinte 35% din indicele final pentru anul in curs.
Ilinca Paun argumenteaza veridicitatea datelor prin metodologia folosita pentru calcularea fiecaruia dintre cei doi indici. “Am impartit fiecare sector in trei zone in functie de amplasare si apoi am calculat ponderea fiecarui cartier ales in segmentul respectiv din Capitala”, explica directorul Colliers cum s-a calculat indicele apartamentelor vechi.
Tranzactiile in segmentul mediu cu apartamente din zona Colentina-Obor sunt mai numeroase decat tranzactiile cu apartamente similare din alte zone din Capitala, si astfel zona are o pondere mai mare in indicele final.
S-a ajuns astfel la 1.891 de euro pe metrul patrat construit (inclusiv terasele) pentru locuintele vechi din Bucuresti – pretul mediu din luna aprilie, datele folosite fiind cele incluse in anunturile de vanzare publicate in presa. Pretul este aproape triplu comparativ cu aceeasi luna din 2005, dar mai mic decat in urma cu o luna, aceasta fiind a doua scadere a preturilor apartamentelor vechi din Bucuresti, dupa cea inregistrata in luna februarie.
Daca pretul mediu al apartamentelor vechi a fost calculat dupa valoarea ceruta de vanzator, la care s-au adaugat 16% reprezentand diferenta dintre spatiul util si spatiul construit, preturile medii ale apartamentelor noi s-au calculat pe baza informatiilor furnizate de catre dezvoltatori in urma vanzarii apartamentelor.
“Am ales 13 ansambluri rezidentiale in functie de lichiditatea tranzactiilor – minim 10 apartamente vandute, minim 50 de apartamente aflate la vanzare si minim 200 de apartamente incluse in proiect”, explica Ilinca Paun, adaugand ca majoritatea dezvoltatorilor care au furnizat informatii nu se afl a in portofoliul Colliers din punctul de vedere al activitatilor de marketing si vanzare.
“Cred ca astfel aratam si ca este o analiza obiectiva, nu sunt numai proiectele noastre.” Indicele Colliers va fi publicat intr-o varianta intermediara in fiecare luna si in varianta finala in fiecare trimestru.
Indicele imobiliar al Colliers este doar primul din cele anuntate, fie si doar la nivel de intentie.
Atat autoritatile, cat si Uniunea Nationala a Notarilor, Institutul National de Statistica si chiar Banca Nationala au anuntat ca lucreaza la defi nitivarea metodologiilor pentru realizarea unor indici imobiliari.
“Pe noi ne intereseaza sa avem o statistica oficiala si este normal ca atunci cand o piata se dezvolta foarte puternic sa devina tot mai importanta, mai ales in contextul cresterii volumului de credite ipotecare si imobiliare”, spune purtatorul de cuvant al BNR, Mugur Stet.
Reprezentantii bancii centrale poarta deja de cateva saptamani negocieri cu reprezentantii Uniunii Nationale a Notarilor Publici din Romania. Notarii au venit cu propunerea ca orice tranzactie imobiliara cu o valoare mai mare de 15.000 de euro sa fie realizata doar prin intermediul unei banci, metoda care ar trebui sa duca la diminuarea evaziunii fiscale, dar si la publicarea unor informatii reale privind preturile pe piata imobiliara.
Mugur Stet considera insa ca declararea unei valori mai mici in cazul unei tranzactii imobiliare poate fi facuta chiar si daca tranzactia s-ar efectua prin virament bancar, vanzatorul si cumparatorul avand chiar si in acest caz posibilitatea de a plati o parte din suma sub forma de numerar.
“Numarul tranzactiilor cu cash si asupra carora ar putea exista suspiciuni este foarte mic, majoritatea se fac prin credit ipotecar”, considera reprezentantul BNR. Discutiile sunt totusi la inceput, iar elaborarea unei metodologii de calcul si colectarea primelor informatii vor dura cel putin inca cateva luni.
Colliers a publicat indicele sau pe baza informatiilor colectate de-a lungul ultimilor ani prin intermediului departamentului propriu de cercetare.
Un pionier care detine un holding alcatuit din zece firme, cu proiecte imobiliare in domeniul rezidential, hotelier, dar si in birouri si spatii comerciale care vor implica investitii de zeci de milioane de euro. La baza demersului sau stau cei 13 ani de cariera fotbalistica, de unde a castigat in total intre 10 si 20 de milioane de dolari, dar si convingerea ca in Romania se va repeta situatia din alte tari, care s-au dezvoltat puternic dupa intrarea in Uniunea Europeana.
“Spania a intrat in UE si s-a inregistrat un boom, s-au dezvoltat puternic. Era de asteptat sa se intample si in Romania ce s-a intamplat in Spania. Dar am fost de parere ca la noi se va intampla mult mai repede. Va dau un singur exemplu: acolo construiau mai mult spaniolii, in timp ce la noi toata lumea a venit – spanioli, irlandezi, israelieni. E o densitate de business mult mai mare decat in afara”, spune Popescu.
La fel ca si in cazul altor fosti sportivi, principalul domeniu de activitate al lui Gica Popescu sunt imobiliarele, insa nu doar terenurile sau achizitia de apartamente, ci mai ales activitatile ce tin de dezvoltarea imobiliara, cum este designul interior sau fabricarea de mobilier.
“Vreau ca o treime din apartamentele pe care le construiesc sa le vand decorate, iar daca fac un hotel vreau sa produc si mobilierul pentru el”, spune Popescu. Optiunea sa este urmare a unei tranzactii din Spania, unde detinea o proprietate scumpa, cu vedere spre mare, cu o pozitie foarte buna, pe plaja, dar care nu se vindea. “M-am gandit sa o decorez, m-a costat decorarea 60.000-80.000 de dolari, iar primul client care a venit dupa aceea a cumparat apartamentul imediat. Am luat o suma considerabil mai mare, pentru ca am avut profit si din decorare.”
Cariera de investitor a fostului fotbalist a inceput la jumatatea anilor ’90, perioada in care juca la FC Barcelona si cand a cunoscut un fost jucator de la Real Madrid, Pedro de Felipe. Acesta i-a prezentat cateva proiecte imobiliare din Ibiza. “Era vorba de niste apartamente din prima linie
Sumele investite erau de ordinul sutelor de mii de dolari, insa nu era vorba doar de banii castigati din fotbal, ci mai ales de fonduri care veneau de la banci. “Nu stiam prea multe, initial voiam sa intru cu banii mei. Dar am fost sfatuit – cineva mi-a spus
Cum activitatea de pe piata imobiliara i-a adus profit, dupa terminarea carierei de jucator, in 2003, Popescu s-a simtit atras de afaceri. A incercat sa ramana in zona fotbalului, ca agent de jucatori, alaturi de fostii sai colaboratori Ioan (Giovanni) si Victor Becali, dar spune ca dupa numai o saptamana si-a dat seama ca este o activitate care nu i se potriveste.
In iarna aceluiasi an a fost contactat de Rafael Gordillo (fost jucator la Real Madrid); acesta i-a vorbit de un grup de investitori spanioli ce voiau sa intre in Romania si care aveau nevoie de un reprezentant in Romania. “Mi-au facut o oferta superinteresanta, am facut impreuna o firma si asa am inceput”, isi aminteste Popescu.
Firma s-a numit Romspan, cu sediul pe bulevardul Primaverii, acolo unde Popescu isi are cartierul general si astazi, sediu pentru care, in urma cu aproximativ patru ani, fostul fotbalist a platit 280.000 de euro pentru 150 de metri patrati. Adica mai putin de 2.000 de euro pe metrul patrat. “Acum, un metru patrat in zona aceasta se vinde la 5.000 de euro”, adauga Popescu.
Situata in apropierea parcului Herastrau, zona Primaverii e cea mai scumpa zona rezidentiala din Romania, potrivit unui studiu al companiei imobiliare Coldwell Banker, cererea mare pentru spatii rezidentiale in aceasta zona facand ca orice spatiu scos la vanzare sa fie aproape imediat valorificat.
Recent, Radu Lucianu, managing director al CB Richard Ellis Eurisko, avansa in cadrul unui club de discutii organizat de revista BUSINESS Magazin ipoteza ca in cativa ani sa existe pe piata romaneasca proprietati cu un pret de chiar peste 10.000 de euro pe metrul patrat.
Afla aici CU CAT A CUMPARAT Gica Popescu primul teren in zona Hersatrau din Bucuresti
Mai exact, 73% dintre angajatorii din Romania raporteaza probleme in recrutarea angajatilor potriviti – mult mai multi decat in Japonia, unde 63% dintre angajatori reclama aceeasi dificultate, Hong Kong (61%), Singapore (57%) sau Australia, unde doar 52% dintre companii spun ca au probleme la angajare. Pentru companiile romanesti, situatia a ramas complicata inclusiv dupa ce au recurs la cresterea salariilor, au introdus noi beneficii extrasalariale si chiar la importul de forta de munca din tarile asiatice, pentru a reduce numarul locurilor vacante. Unele dintre aceste solutii s-au dovedit utile doar temporar, iar muncitorii straini adusi sa lucreze aici au plecat inapoi, fie pentru ca nu se puteau adapta la conditiile de munca autohtone, fie din cauza salariilor prea mici.
In ceea ce priveste avantajele materiale cu care companiile incearca sa-si atraga noi candidati sau sa-si fidelizeze angajatii, acestea sunt relative, fiindca orice angajator poate fi cu usurinta parasit pentru un altul care pluseaza si ofera fie si doar un pic mai mult. Pretentiile salariale ale potentialilor angajati, indiferent de calificarea si experienta lor, sunt tot mai ridicate, iar reticenta companiilor de a oferi salarii mai mari, chiar si atunci cand sunt in criza de personal, a fost incercata pe pielea lor de majoritatea celor ce au plecat din tara pentru a munci in strainatate pe bani mai multi. “Criza de personal se datoreaza unui cerc vicios intretinut atat de angajatori, cat si de angajati. Niciuna din parti nu creeaza conditiile prin care sa o atraga pe cealalta”, comenteaza Loredana Vladareanu. In plus, “angajatii nu parasesc companiile, ci isi parasesc sefii”, dupa cum spune consultantul de la Hart – cu alte cuvinte, cei mai multi angajati isi parasesc locul de munca nu atat pentru ca prefera un alt domeniu, cat pentru a avea de-a face cu un alt stil de management, mai orientat catre angajati si catre motivarea lor.
Chiar daca un prim loc intr-un asemenea top precum cel realizat de Manpower ne-ar putea face sa credem ca apogeul crizei de personal a fost deja atins, unii consultanti sunt de alta parere. “Urmatorii ani ar putea aduce un apogeu in aceasta criza, probabil in maximum un an – un an si jumatate poate, cel mult doi, inainte de a se ajunge la o stabilizare a pietei”, sustine Loredana Vladareanu.
Cei mai multi specialisti in resurse umane pun aceasta situatie pe seama cresterii economice din ultimii opt ani, in special, care a generat mai multe locuri de munca disponibile, dar si pe seama salariilor mici care au stimulat migratia fortei de munca spre tarile dezvoltate din Europa ori spre America – migratie care nu e specifica doar Romaniei, ci multor altor tari in curs de dezvoltare si economii emergente. De asemenea, multi studenti pleaca sa studieze in strainatate si, de cele mai multe ori, nu se mai intorc, generand un exod de talente catre tarile dezvoltate. Conform ultimului studiu Eurostat cu privire la piata muncii din Uniunea Europeana, un numar de 1.052.000 de cetateni romani lucreaza in interiorul UE, iar in perioada 2005-2007 numarul celor plecati s-a dublat, cresterea aferenta ultimului an fiind de 20%. Peste 50% aleg Spania ca tara de destinatie, in timp ce Italia se afla pe locul al doilea, cu 30% din totalul migrantilor. Situatia creata de cei peste un milion de angajati si studenti care au ales sa lucreze in afara Romaniei se completeaza cu noul context demografic, in care rata natalitatii este din ce in ce mai scazuta si care va influenta viitorul pietei muncii. “La fel de important este si faptul ca avem de-a face si cu un sistem de educatie inadecvat contextului globalizarii, din cauza unei corelari reduse dintre tendintele economice mondiale, programele institutiilor de invatamant si strategiile investitorilor in ceea ce priveste calificarile si specializarile necesare in aceasta perioada – ingineri, muncitori cu diverse calificari, specialisti in vanzari, manageri”, spune Camelia Stanculescu, director general al Manpower Romania.
Fara a avea pretentia ca se poate gasi peste noapte o solutie la criza de personal, unii consultanti din domeniul resurselor umane sustin chiar ca autoritatile ar trebui sa se implice in echilibrarea raportului intre cererea de forta de munca si oferta rezultata din structura sistemului de invatamant. “Planificarea pentru doi-trei ani in avans a necesarului de forta de munca ar trebui sa devina o practica comuna”, spune Nicoleta Boiciuc, senior consultant in cadrul departamentului de consultanta in resurse umane al PricewaterhouseCoopers. Aceasta ar trebui sa fie completata de efortul companiilor de a stabili programe de colaborare cu universitatile pentru promovarea in randul studentilor in ani terminali si initierea de programe de internship. Iar in ecuatie isi vor face loc firmele de training si coaching, care, prin programele pe care le ofera, pot contribui la fidelizarea angajatilor, considera Stanculescu: “Atat angajatorii, cat si angajatii vor trebui sa inteleaga ca abilitatile cu care au intrat pe piata fortei de munca nu vor fi suficiente pentru a-i sustine pe durata intregului ciclu profesional. De aceea, angajatorii trebuie sa investeasca permanent in formarea personalului, iar angajatii sa accepte si sa-si asume aceasta instruire”.
Speculatii privind operatorul desemnat partener Apple in Romania au aparut inca de anul trecut, cand au inceput primele negocieri cu France Telecom pentru lansarea iPhone in Franta. Un alt motiv de speculatie este acum data exacta a lansarii iPhone. Raspunsul oficialilor Orange si IRIS la aceasta intrebare este deocamdata acelasi, anume ca “este prea devreme de stiut, avand in vedere ca parteneriatul dintre Apple si Orange a fost anuntat de foarte putin timp”. Cateva opinii din piata sugereaza totusi ca mai probabil ar fi vorba de ultima parte a anului, singura coordonata clara fiind faptul ca telefonul va fi disponibil simultan in mai multe tari europene, printre care Austria, Belgia, Elvetia, Polonia, Portugalia sau Slovacia, dar si in Orientul Mijlociu, ca parte a unui acord semnat intre France Telecom, operatorul care a lansat iPhone in Franta, si Apple.
“Interesul la noi pentru produsele Apple si pentru iPhone este foarte ridicat”, sustine Catalin Boaru, directorul de marketing al IRIS, care considera ca vanzarea telefonului Apple in Romania prin diferite canale neoficiale va fi departe de a fi absorbit toata cererea pana la momentul cand telefonul va fi disponibil in magazinele Orange si in cele aproximativ 1.000 de magazine partenere operatorului.
Numarul telefoanelor mobile iPhone care s-au vandut in tara in ultimul an este destul de greu de calculat, mai ales ca pe langa magazinele care l-au distribuit aici au existat si foarte multe cazuri cand doritorii si-au procurat mobilul direct din tarile unde a fost lansat deja. “Tocmai pentru ca au existat astfel de canale de distributie greu de urmarit, ne ferim sa facem estimari cu privire la numarul consumatorilor romani care detin deja un iPhone”, spune Boaru.
Strategia Apple dincolo de tarile unde a lansat iPhone la scurt timp dupa SUA – Marea Britanie, Germania, Spania si Franta, oferind exclusivitate unui singur operator de servicii de telefonie mobila pentru distributia telefonului – a impins utilizatorii sa-si procure telefonul prin alte metode si sa-l decodeze, asa incat sa functioneze in orice retea. Aceasta nu s-a intamplat numai in Romania, multe dintre tarile unde Apple nu a incheiat un acord de distributie pentru iPhone sesizand aceeasi tendinta. Spre exemplu, in Rusia au fost comercializate aproximativ 500.000 de telefoane decodate, piata fiind cea mai mare din punctul de vedere al telefoanelor vandute prin alte canale de distributie.
Prin urmare, Apple a decis de anul acesta sa extinda distributia in mai multe piete, renuntand in acelasi timp la parteneriatele exclusive cu operatorii de telefonie mobila in tarile unde a anuntat deja ca urmeaza sa fie lansat iPhone. Noua strategie e vizibila prin valul de parteneriate cu operatorii telecom anuntate numai in ultima luna. “Orange va fi partenerul exclusiv al Apple numai in Romania si Belgia, in timp ce in celelalte tari va fi co-exclusiv sau non-exclusiv”, spune Bertrand Deronchaine, purtator de cuvant in cadrul France Telecom.
Tot anul acesta, Apple va lansa iPhone in America Latina prin intermediul operatorului America Movil, cel mai mare din aceasta regiune, in Canada prin Rogers Communications, in Italia prin Telecom Italia si in alte zece tari, printre care Australia, India, Italia sau Turcia, prin operatorul britanic Vodafone. Compania condusa de Steve Jobs ar putea ajunge astfel la pragul de 10 milioane de telefoane mobile iPhone vandute, obiectiv planificat pentru finalul acestui an, in conditiile in care de la lansarea telefonului in SUA, in iunie 2007, au fost vandute 5,4 milioane de iPhone-uri. Parteneriatele recente multiplica de patru ori potentialul de crestere pentru Apple, crede Shaw Wu, analist in cadrul American Technology Research. “In prezent, iPhone se adreseaza unui total de 153 de milioane de clienti ai AT&T, T-Mobile, O2 si Orange in sase tari, in timp ce parteneriatele extind baza de clienti la 575 de milioane in 42 de tari”, afirma Gene Munster, analist al Piper Jaffray,
intr-un raport recent.
Legatura dintre textile si cultura este, la o prima vedere, nula. Atunci insa cand prima iti creeaza un precedent de business pentru a doua lucrurile incep sa se lege. A fost cazul lui Dan Hornoiu, proprietarul Teatrului Arca si al clubului La Scena, care, dupa ce a condus pentru cativa ani o fabrica de lohn, a decis sa investeasca intr-un domeniu riscant: teatrul privat romanesc. Si-a luat insa masuri de precautie, asa ca, pe langa spectacolele din fiecare seara, a inclus in oferta si un restaurant pentru toate buzunarele, mai ales ca publicul sau tinta erau tinerii. Aflati cum a pus in scena Dan Hornoiu un business care astazi se dezvolta.
E regula. Oamenii de afaceri prosperi isi fac vacantele in locuri exotice si aduc cu ei nostalgia meleagurilor vizitate. Asa se face ca saloanele de masaj thailandez au devenit – din locuri vanate de politie, locuri onorabile, frecventate de oamenii de afaceri care vor sa regaseasca parfumul exotic al vacantelor de vis din indepartata Thailanda. Cat costa reveria aflati duminica, 1 iunie, la emisiunea BUSINESS Magazin de la PRO TV.
CONSTANTIN STROE: Garantat va veni cel putin un producator de automobile cu o facilitate de productie. Eu cred ca vor fi mai multi, dar nu pot da niciun nume.
BUSINESS MAGAZIN: In aceste conditii, la ce valoare ar putea ajunge piata auto din Romania intr-un orizont de timp mediu?
CONSTANTIN STROE: Pe baza informatiilor existente, in 2011 piata romaneasca de automobile va ajunge la 1,1 milioane de automobile. Cand spun aceasta cifra, iau in calcul cele 400.000 de masini care vor fi fabricate la Pitesti numai in 2009, la care se adauga 300.000 anuntate de Ford si 400.000 de automobile echivalente, prin transformarea colectiilor CKD care se exporta de la fabrica Dacia in Rusia, Columbia, Iran sau India.
BUSINESS MAGAZIN: Dintre aceste automobile previzionate pentru urmatorii trei ani, cate vor fi destinate pietei locale?
CONSTANTIN STROE: Nu mai mult de 250.000-300.000 de automobile. Piata romaneasca este identica cu orice piata din Europa, in sensul ca este libera, iar accesul este facil. Astfel, pentru producatorii existenti deja in piata si pentru cei care vor veni in urmatoarea perioada, principalul obiectiv este sa produca in mare parte pentru export.
BUSINESS MAGAZIN: Dar Romania ofera forta de munca suficienta pentru productie?
CONSTANTIN STROE: De ce vorbim de Romania si nu ne uitam si la tarile din jur? Credeti ca pe alte piete forta de munca este suficienta? Sa va dau un exemplu. Am organizat doua forumuri de recrutare anul acesta, unul la Bucuresti, iar celalalt la Paris. La Bucuresti s-au prezentat 180 de tineri, dintre care 35 au parasit sala in timpul prezentarilor pentru ca nu se potriveau cerintelor. Cel de la Paris este insa mult mai important, pentru ca au venit 88 de participanti, 64 dintre ei fiind romani plecati de mai multa vreme din Romania, care in majoritate au fost angajati.
BUSINESS MAGAZIN: Si cati dintre romanii angajati au ales sa se intoarca in tara?
CONSTANTIN STROE: S-au intors multi.
VIOREL NICULESCU: Exista vreo discriminare in cadrul Dacia-Renault cand vine vorba de recrutare?
CONSTANTIN STROE: Putina fata de un francez si superioara fata de un roman.
VIOREL NICULESCU: Domnule Stroe, dumneavoastra cunoasteti cel mai bine asa-numita industrie orizontala, care concura fabricarii de automobile Dacia. Sunt curios cum au evoluat producatorii de componente, piese de schimb si accesorii din fosta retea locala, cati au rezistat pe piata si in ce masura au castigat cota de piata din acest business extrem de lucrativ mai ales pentru Dacia?
CONSTANTIN STROE: In 1999, cand s-a instalat Renault in Romania, aveam 321 de furnizori directi pentru Dacia, dintre care, pana la finalul lui 2003, au ramas doar 18 ca furnizori de prim rang (furnizori directi – n. red.). Schimbarea nu a pornit de la acesti producatori, iar asta a insemnat de la bun inceput ca nu au avut nicio sansa. In plus, marii furnizori europeni de componente si de piese de schimb si-au facut deja intrarea pe piata din Romania.