Blog

  • Cel mai bine platit client al fondurilor de pensii private castiga 89.000 de euro pe luna

    Cel mai bine platit angajat care a aderat la un fond de pensii administrat privat (pilonul II) are un venit brut de 89.000 de euro (330.850 de lei) pe luna, potrivit datelor colectate de ZF pe baza unui chestionar adresat celor 14 companii de pensii din piata, la care au raspuns cinci.

    Cititi continuarea pe www.zf.ro

  • Trilulilucrocodilu

    Omul de afaceri francez Alexis Bonte a cumparat la jumatatea
    lunii mai un pachet de 41% din actiunile Trilulilu pentru 1.025.000
    de euro, devenind astfel actionar majoritar in companie, in posesia
    sa fiind deja un alt pachet de 10%, achizitionat in decembrie anul
    trecut pentru 100.000 de euro.

    Prima tranzactie a evaluat site-ul la suma de un milion de euro,
    valoare care in mai putin de jumatate de an a ajuns la 2,5 milioane
    de euro. In comparatie cu alte tranzactii petrecute in ultimul an
    pe piata din Romania, cifra este destul de mica. Dar aceasta a doua
    runda de investitii reprezinta, de fapt, inca un punct de reper in
    piata online din Romania, dupa cele de anul trecut, cand fondul
    american de investitii Tiger Global Management a cumparat
    participatii in companiile online Neogen si eJobs. In acelasi timp,
    demonstreaza ca mediul online romanesc a devenit interesant pentru
    investitori.

    Pe de-o parte, aceste tranzactii marcheaza inceputul achizitiilor
    pe care le-ar putea face in domeniu fonduri de investitii, dar si
    companii online deja consacrate pe piata internationala, cred o
    serie de jucatori din piata locala. Iar pe de alta parte, pentru ca
    modelul acestor povesti de succes ar putea motiva si alti
    antreprenori sa se implice in domeniul internetului.

    “Problema nu este lipsa ideilor, ci mai degraba lipsa curajului”,
    crede Sergiu Biris, directorul general al Trilulilu. In urmatorii
    ani, este de asteptat ca valoarea tranzactiilor care implica firme
    din mediul online romanesc sa ajunga la zeci de milioane de euro,
    potrivit lui Vlad Stan, directorul executiv al Navidoo si actionar
    in cadrul Vodanet.

    Pe langa semnificatia pentru piata online, pentru fiecare dintre
    actionarii Trilulilu, tranzactia inseamna si o suma care intra in
    buzunarele lor. Acestia au incasat intre 100.000 si 200.000 de
    euro, in functie de pachetul de actiuni cedat, cu exceptia lui
    Sergiu Biris, fostul actionar majoritar, caruia i-au revenit
    aproape 340.000 de euro.

    Pe langa suma platita pentru pachetul de actiuni, Alexis Bonte a
    facut si o investitie de 300.000 de euro in companie, bani care vor
    fi alocati dezvoltarii proiectului. “Trilulilu are nevoie in
    aceasta faza in special de resurse tehnice”, spune Bonte, adaugand
    ca si echipa de angajati ai companiei se va dubla pana la finalul
    acestui an, cand va numara 14 oameni.

  • Guggenheim la Cluj

    In 1929, magnatul industrial Solomon Guggenheim a inceput sa colectioneze opere semnate de artisti moderni ca Vasily Kandinsky, Paul Klee si Marc Chagall, pe care mai tarziu le-a prezentat in cadrul unor expozitii periodice in apartamentul sau din Hotelul Plaza din New York. In 1937, mogulul a fondat asociatia muzeala “Solomon R.

    Guggenheim” pentru promovarea artei, care a fost abilitata sa infiinteze mai multe muzee. Peste 20 de ani, in 1959, se deschidea primul Guggenheim, muzeul de arta contemporana din New York, devenit peste ani un simbol al artei la nivel mondial si una dintre principalele atractii turistice ale metropolei americane.

    Expozitiile, schimbate frecvent, abunda in opere de arta din secolul XX, printre colectiile-ancora ale muzeului numarandu-se lucrari cubiste (Pablo Picasso, Georges Braque, Fernand Leger), abstracte din curentul european (Piet Mondrian, Vasily Kandinsky, Robert Delaunay, Jean Arp, Kazimir Malevich), suprarealiste (Joan Miro, Salvador Dali, Rene Magritte, Yves Tanguy) sau din curentul american abstract si expresionist (Jackson Pollock, Arshile Gorky, Mark Rothko).

    Dupa New York, fundatia a inaugurat cate un muzeu Guggenheim si in alte colturi ale lumii, precum Venetia (fondat in 1949 de nepoata lui Guggenheim, Peggy, si intrat in portofoliul fundatiei in 1979), Bilbao (1992), Berlin (1997) si Las Vegas (2001).

    2008 ar putea fi anul in care celebra retea de muzee se va extinde si in estul Europei, intrucat toamna aceasta este asteptat la Cluj un reprezentant al fundatiei Guggenheim pentru a analiza posibilitatea deschiderii unui muzeu aici.

    Printre avantajele orasului Cluj se numara dezvoltarea economica din ultima perioada, care a culminat cu deschiderea fabricii Nokia la Jucu, statutul de centru universitar si renumele de care se bucura Transilvania dupa propagarea mitului lui Dracula. Guggenheim este una dintre cele mai renumite retele de muzee din lume, nu numai pentru piesele vestite si extrem de scumpe pe care le gazduieste, ci si pentru arhitectura cladirilor, care a transformat numele muzeelor intr-un status symbol urban.

  • Vertu cauta 220 de clienti de lux

    In Sala Tronului de la Palatul Regal, vedete din showbiz-ul romanesc si oameni de afaceri deopotriva au putut admira saptamana trecuta 13 colectii de telefoane mobile Vertu, al caror pret cumulat a depasit jumatate de milion de euro. Printre acestea s-a numarat si un model prezentat in premiera mondiala, Vertu Constellation Rococo, care va fi disponibil spre vanzare incepand cu aceasta luna.

    Pentru o parte dintre cei prezenti, lansarea oficiala a marcii de telefoane de lux Vertu in Romania nu a fost un anunt surprinzator, mai ales ca unii deja aveau cate un exemplar din colectia de mobile al caror pret porneste de la cateva mii de euro si poate ajunge la 200.000 de euro.

    In ultimele aproape doua luni, de cand a venit compania Vertu in Romania, au fost vandute deja aproximativ 45 de terminale produse manual in Marea Britanie, din piele naturala si metale sau pietre pretioase – safire, rubine, diamante, aur alb, galben, platina, titaniu sau zinc.

    "Asteptarile pentru intreg anul privind vanzarile se ridica la 220 de telefoane Vertu, insumand cel putin 1,1 milioane de euro, dat fiind ca pretul de pornire al unui astfel de mobil este de 5.000 de euro", a declarat Alessandro Amato, proprietarul lantului de 15 magazine de ceasuri si bijuterii Cellini, unde vor fi comercializate telefoanele mobile de lux.

    Surprinzator sau nu, acestea nu vor fi disponibile in magazinele de telefoane mobile si accesorii, de genul Germanos sau EuroGSM, si nici nu vor fi distribuite exclusiv de un operator de telefonie mobila, asa cum se va intampla in cazul Orange, singurul care va comercializa oficial iPhone in Romania incepand cu a doua parte a acestui an.

    "Distribuite prin intermediul Novicio Luxury Division, telefoanele mobile se vor gasi deocamdata exclusiv in magazinele Cellini", a declarat Robert Joost, directorul de dezvoltare a afacerii Vertu in Europa Centrala si de Est. "In prima parte a anului viitor, avem in plan sa deschidem si primul magazin Vertu in Romania", a mai spus Joost, fara a preciza unde va fi amplasat acesta si nici care va fi investitia necesara.

    Din punctul de vedere al magazinelor de telefoane mobile, modelele semnate de divizia de lux a Nokia sunt mai degraba bijuterii decat echipamente de comunicare. "Promovarea nu se face pentru functiile pe care le au mobilele, ci pentru materialele din care sunt facute sau tipul de diamante cu care sunt incrustate. De aceea, prezenta lor intr-un lant de magazine care comercializeaza bijuterii si alte accesorii de lux nu trebuie sa ne mire", este de parere Alexandru Munteanu, director comercial pentru segmentul de telefonie mobila in cadrul Germanos Romania. Aceeasi metoda de comercializare este folosta si pe alte piete europene, cum ar fi Spania, Polonia sau Elvetia.

    Telefoanele mobile Vertu sunt insa disponibile pe piata interna inca de la finalul anului 2006, prin intermediul unor companii precum MediaMaxCenter sau Gersim, care le importa direct de pe alte piete europene, precum Austria, Germania, Italia sau chiar Dubai. Accesul doritorilor la aceste terminale de lux este destul de usor, dat fiind ca majoritatea tarilor europene comercializeaza deja modele Vertu, insa din cauza pretului foarte ridicat, multi distribuitori din Romania prefera sa vanda aceste mobile pe baza de comanda, insotita de un avans mai mare de jumatate din pret din partea clientului.

  • Ce are de gand Uniqa in Romania

    "Modelul nostru de extindere este acelasi peste tot, dar e mereu loc sa il adaptam conditiilor locale de pe o piata", declara in urma cu putina vreme Konstantin Klien, presedintele Uniqa.

    In esenta, modelul folosit de austrieci pentru "asaltul" pietelor central- si est-europene presupune achizitia companiilor in mai multe etape, prin parteneriate incheiate cu fostii proprietari. In genere, aleg sa intre pe o piata noua prin achizitia initiala a unei participatii minoritare, "o minoritate semnificativa insa, care sa ne lase sa avem un cuvant de spus", urmata de o colaborare de 3-5 ani cu fondatorul companiei respective.

    In acest timp, detaliaza Klien, Uniqa isi majoreaza constant participatia, pentru ca in final sa ajunga sa preia pachete majoritare, de peste 75%. Acesta este modelul pe care l-au aplicat pe multe dintre pietele est-europene in care au intrat in ultimii opt ani, ca de exemplu, Serbia, Ucraina, Albania sau Bulgaria.

    Asa au intrat si in Romania, in urma cu exact trei ani (in iunie 2005), cand au cumparat 27% din actiunile Astra Asigurari, detinuta de omul de afaceri Dan Adamescu prin intermediul Nova Trade. Pe termen lung, austriecii ar fi urmat sa devina actionari majoritari ai Astra Asigurari, asa cum si-au propus sa faca "maxim pana in 2010", potrivit presedintelui Uniqa, in toate tarile in care se gasesc in situatii similare.

    Dar piata romaneasca le-a oferit austriecilor o ocazie neasteptata de a-si consolida mult mai rapid pozitia. Pentru a evita problemele cu Comisia Europeana in procesul de preluare a companiilor de asigurare detinute de Erste Bank, Vienna Insurance Group (VIG) a scos la vanzare Unita, una dintre cele cinci companii pe care le are in portofoliu.

    La momentul respectiv, Günter Geyer, presedintele VIG, spunea ca sunt intre cinci si zece companii internationale interesate de Unita, iar surse din piata romaneasca nominalizau drept companii interesate asiguratori importanti precum AXA (Franta), Munich Re (Germania), Zurich Financial Services (Elvetia), Generali (Italia) sau PPF (Cehia). Interesul pentru Unita a fost cu atat mai mare cu cat, dupa multiple achizitii din ultimii doi ani, tintele s-au imputinat semnificativ, iar pe o piata cu peste 40 de asiguratori, inceperea unui business de la zero e cu atat mai dificila.

    Se pare insa ca Uniqa a oferit pentru compania romaneasca un pret mai mare decat competitorii sai – estimat, in lipsa cifrelor oficiale, de surse din piata interna la peste 200 de milioane de euro. Unita este unul dintre jucatorii importanti din asigurari, inregistrand anul trecut prime brute subscrise de circa 142 de milioane de euro, din care asigurarile auto au reprezentat circa 80%.

    Pe o piata a asigurarilor ce a insumat anul trecut prime de peste 2,15 miliarde de euro, Unita detine, in aceste conditii, o cota de aproximativ 6,5%. In functie de primele brute subscrise dupa primul trimestru din 2008, compania ocupa locul al patrulea in topul asiguratorilor romani, cu peste 43,4 milioane de euro, dupa Asirom (locul al treilea, cu 64,83 milioane de euro), Omniasig (locul secund, cu peste 91 milioane de euro) si Allianz Tiriac (pe prima pozitie, cu prime brute de 100,27 milioane de euro). Compania are o retea de vanzari formata din peste 40 de sucursale, circa 300 de agentii si lucreaza cu 260 de brokeri si companii de leasing. Anul trecut, Unita a avut aproape 560.000 de clienti (din care 480.000 persoane fizice) si 850 de angajati.

    Astra Asigurari se situeaza, in functie de rezultatele din primele trei luni, pe locul al saselea in topul asiguratorilor, cu prime brute subscrise de 37,8 milioane de euro si o cota de aproximativ 5% din piata romaneasca la finele anului trecut. Prin cele doua companii, austriecii de la Uniqa urca pe locul al patrulea in clasamentul asiguratorilor romani, cu o cota de piata de aproximativ 11,8%.

    O pozitie considerabil mai puternica decat tinta pe care si-o propune, la nivel general, Konstantin Klien pentru tarile in care s-a extins grupul, pe care il conduce incepand cu anul 2002: "Pana in 2010 vrem sa avem o cota de 5% in asigurari generale si de 3% in cele de viata din fiecare piata in care suntem prezenti".

    In Europa, Uniqa are afaceri in 20 de tari, insa pasul spre Europa Centrala si de Est l-a facut destul de tarziu, dupa ce alti competitori de-ai sai incepusera deja, spune austriacul in varsta de 57 de ani. Au inceput in anul 2000, in conditiile in care Uniqa se formase abia in urma cu un an (prin fuziunea mai multor companii austriece) si isi lansase noul brand.

    Exansiunea a vizat, rand pe rand, tari precum Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Croatia (printr-o operatiune greenfield), Bulgaria, Ucraina, Romania, Serbia, Albania, Bosnia. Initial, asiguratorul a patruns pe aceste piete folosindu-se de un parteneriat preferential incheiat cu Raiffeisen, care este de altfel si unul dintre actionarii Uniqa (cu circa 40% din actiuni), iar dupa cativa ani a inceput sa aiba si o strategie de extindere proprie.

    Revenind la achizitia Unita (care se va finaliza pana la sfarsitul lunii septembrie 2008, potrivit estimarilor companiei, dupa obtinerea aprobarilor de la autoritatile de reglementare), este de asteptat ca aceasta sa impuna mult mai vizibil brandul Uniqa pe piata romaneasca.

    "Toate companiile in care detinem pachetul majoritar isi schimba brandul in Uniqa", spune Klien, explicand ca in acest fel se creeaza sinergii in grup, de exemplu in activitatile de promovare sau comunicare. Acest lucru nu este posibil atata vreme cat participatia intr-o companie detinuta este minoritara, explica el motivul pentru care Astra si-a pastrat brandul original, fiind atasata doar mentiunea ca face parte din grupul austriac. Si va ramane asa pentru moment, cel putin pana cand se va clarifica situatia preluarii (sau nu) a cotei majoritare de la Dan Adamescu, omul de afaceri care reprezinta pentru Konstantin Klien "imaginea mediului de afaceri romanesc".

  • A inceput sezonul marilor tranzactii

    "Imi aduc aminte cand tocmai ma mutasem la casa de avocatura Salans, in 2004. Colegii erau deosebit de incantati pentru ca fusesera implicati in tranzactia Europe House. Acum, tranzactii de acest nivel sunt un lucru comun pe piata romaneasca", spune Gabriel Biris, partener in cadrul casei de avocatura Biris Goran.

    Europa House a fost atunci vanduta pentru aproximativ 25 de milioane de euro in a doua jumatate a anului 2003 de catre dezvoltatorul israelian GTC catre fondul de investitii austriac Europolis. Rememorarea momentului din urma cu cinci ani este instructiva ca prim reper pentru o serie de recorduri care au fost doborate rand pe rand, de la vanzarea Opera Center la preluarea a doua cladiri de birouri din cadrul proiectului Sema Parc de catre Europolis sau la vanzarea centrului comercial Polus Cluj, care a reprezentat in ultimul an si jumatate cea mai importanta tranzactie imobiliara din tara, in valoare de 210 milioane de euro.

    Ultimul record a fost stabilit in urma cu aproximativ zece zile, cand casele de avocatura Biris Goran si Nestor Nestor Diculescu Kingstone Petersen (NNDKP) au anuntat achizitia de catre o divizie a Deutsche Bank, pentru 340 de milioane de euro, a ansamblului rezidential Upground si a doua cladiri de birouri situate in acelasi proiect, in nordul Capitalei.

    "Echipa are cateva mii de ore petrecute pe acest dosar, iar cei care au lucrat direct in echipa de negociere au fiecare cate 300-400 de ore petrecute pentru aceasta tranzactie", spune Francisc Pelli, partener in cadrul NNDKP si unul din cei doi coordonatori ai echipei de 12 avocati care a asistat cumparatorul.

    Cele 600 de apartamente si cladirile de birouri, a caror suprafata va depasi 100.000 de metri patrati, vor necesita investitii estimate initial la 260 de milioane de euro de catre reprezentantii dezvoltatorului, Upground Estates, care a fost asistat in tranzactie de o echipa de trei avocati condusa de Gabriel Biris.

    Dincolo de valoare, tranzactia a scos in evidenta si un alt nume mai putin cunoscut de pe piata imobiliara, omul de afaceri grec Ioannis Papalekas. Mai putin cunoscut decat dezvoltatori precum Alexander Hergan (cel care a construit si vandut turnul din piata Charles de Gaulle), Shimon Galon (proiectele Europe House si America House), Gabriel Popoviciu (cel care controleaza alaturi de omul de afaceri Radu Dimofte proiectul Baneasa) sau Stefano Albarosa (presedintele grupului Cefin), Papalekas a ajuns deja sa vanda proiecte cu o valoare de peste 400 de milioane de euro pana acum.

  • Plus a ajuns la 55 de magazine in Romania

    Noul magazin din Targu Lapus are o suprafaţă aproximativă de 1200 mp, dintre care 1000 mp suprafata de vanzare si 200 mp spatii aferente. Al 55-lea magazin Plus, deschis la Moreni, are o suprafata de aproximativ 1300 mp, dintre care 1000 mp suprafata de vanzare si 300 mp spatii aferente.

    Ambele magazine sunt constructii de tip „freestander”, care respecta un format standard si dispun de in jur de 55 de locuri de parcare. Aprovizionarea celor doua magazine se va face zilnic, din centrul logistic aflat la Ploiesti. Filosofia retelei Plus consta in a oferi produse de calitate superioara la preturi permanent scazute.

    Reteaua Plus, membra a concernului german Tengelmann, a intrat pe piata romaneasca in 2003 si intentioneaza sa deschida in urmatorii 4-5 ani 170 de magazine pe intreg teritoriul Romaniei. Investitia totala in magazine si in centru logistic se ridica la circa 250-300 de milioane de euro.

    Prezenta retelei Plus la Targu Lapus si la Moreni se inscrie in programul de expansiune la nivel national, care va continua in toate orasele cu peste 15.000 de locuitori.

  • Regus deschide doua noi centre de afaceri in Bucuresti

    Primul din cele doua centre va fi deschis in luna iunie a acestui an, pe strada C.A. Rosetti, in zona Piata Universitatii. Acesta va purta numele City Centre si va cuprinde aproximativ 100 de birouri, pe o suprafata de 2500 mp pe sapte etaje.

    Cel de-al doilea centru va fi inaugurat la sfarsitul lui 2008, in Floreasca Plaza Bucuresti. Floreasca Centre urmeaza sa cuprinda in jur de 100 de birouri aflate pe un singur etaj cu o suprafata de 2000 mp.

    Regus Group este prezent in Romania din 1999, cand a deschis primul sau centru in Bucuresti, in World Trade Centre,. Pana la sfarsitul acestui an, Regus va dispune in capitala de trei centre de afaceri complet echipate, cu o suprafata totala de 6000 mp. Acestea vor putea fi inchiriare in termeni flexibili de catre companii romanesti sau straine, indiferent de marime.

  • Un nou director de cumparari produse nealimentare la real,-

    Schimbarea s-a produs odata cu numirea lui Gary Kemper pe o noua pozitie in cadrul real,- International Holding. Locul acestuia va fi preluat de Richard Worth, care are o experienta de 33 de ani in sectorul de retail.

    Ultima pozitie detinuta inainte de a se alatura Metro Group a fost cea de Managing Director al QD Stores LTD din Anglia. Anterior, Worth a detinut pozitia de Non Food Trading Director al TESCO in Polonia, Cehia si Republica Slovena.