BusinessMagazin

Blog

  • Coada la actiunile PKO

    Mii de polonezi s-au inghesuit, saptamana trecuta, sa devina actionari ai celei mai mari banci din tara, PKO BP, scoasa la privatizare de guvern. Ministrul trezoreriei, Jacek Socha, a declarat ca, dat fiind interesul enorm suscitat de actiunile bancii, guvernul ar putea majora cota oferita micilor investitori individuali de la circa 20% la 40%, dar a precizat ca decizia finala in acest sens sa fie luata in luna noiembrie. Initial, ministrul anuntase ca maxim 25% din actiuni vor fi oferite investitorilor individuali, maxim 35% investitorilor institutionali si 35% investitorilor straini.

    Conform programului de privatizare, investitorii individuali pot subscrie minim 10 si maxim 25.000 de actiuni ale PKO. Lunea trecuta, in numai sase ore au fost subscrise actiuni in valoare de 1,1 miliarde de zloti (aproape 256 de milioane de euro). PKO a realizat in 2003 un profit net de 1,2 miliarde de zloti, aproape jumatate din totalul profiturilor inregistrate in intreg sectorul bancar polonez.

  • INCERCARI DE SCHIMBARE

    TENTATIVE: Desi au trecut 14 ani de la instalarea lui Isarescu la conducerea BNR, tentativele de schimbare a acestuia pot fi numarate pe degete. In perioada 1993-1996 au existat doua tentative de schimbare a lui Isarescu, cerute de PDSR (PSD) in frunte cu premierul Nicolae Vacaroiu, Adrian Nastase sau Razvan Temesan, presedintele Bancorex. 

    LA RAPORT: A fost o vreme, in guvernarea Vacaroiu, cand Isarescu era chemat  saptamanal la ordine la celebra Delegatie Permanenta a PDSR pentru a da raportul si pentru a primi indicatii despre cum trebuie sa dea credite bancilor sau sa sustina cursul valutar. A existat chiar un moment, in care Temesan, pe atunci in mare voga, a tunat si fulgerat in birourile conducerii BNR pentru ca Bancorex fusese scoasa din sistemul national de decontare deoarece nu-si indeplinise obligatiile.

    SPRIJINUL: Toate incercarile de rasturnare s-au izbit de sprijinul incapatanat al presedintelui Ion Iliescu. Isarescu a ramas pe pozitii, bucurandu-se si de sustinerea organismelor financiare internationale. Orice scandal s-a stins in momentul in care Iliescu a iesit la rampa, spunand ca „Mugur Isarescu este un bun profesionist“.

    ULTIMA INCERCARE: La finalul lui 2000 a avut loc o ultima tentativa de schimbare  atunci cand Isarescu i-a predat biroul de premier lui Adrian Nastase si ar fi urmat sa se intoarca la BNR. Nastase a adus in discutie oportunitatea reintoarcerii lui Isarescu la BNR – se vehicula chiar numele unui inlocuitor, Florin Georgescu. Iesirea publica a lui Iliescu in sprijinul lui Isarescu a linistit, si de aceasta ultima data, apele. Isarescu tocmai il ajutase pe Iliescu sa devina presedinte.

     

    • CAZUL VINTU


    GRUPUL VINTU: Controversatul om de afaceri Sorin Ovidiu Vintu (foto) a vrut sa creeze, in 1999,  un grup financiar national, iar pentru asta a adus, in conducerea grupului, cu foarte multi bani, cativa directori din BNR, ceea ce a atras mania nestinsa inca a guvernatorului.

    RACOLARILE: Printre cei angajati de Vintu s-au numarat Vlad Soare, pe atunci viceguvernator BNR, in prezent consilier al premierului Adrian Nastase. Ceilalti au fost: George Mucibabici (actualmente prim-vicepresedinte al Bancii Tiriac), Vasile Savoiu, Daniel Daianu si Adrian Radu (actualul presedinte al Bancii Romexterra). 

    DECLINUL: O data cu declinul afacerilor lui Vintu, inceput in vara lui 2000 cu prabusirea FNI, toti acestia au plecat, cautandu-si de lucru in alta parte.

     

    Institutul de Economie Mondiala a fost, dupa 1989, “pepiniera de cadre” pentru posturile de conducere din stat.

    SCOALA DE CADRE
    Infiintat in 1967, Institutul de Economie Mondiala din Bucuresti poate fi considerat o „scoala de inalti demnitari“. O mare parte dintre cei care au lucrat acolo au ajuns, imediat dupa revolutie, ministri, secretari de stat sau bancheri. Toti cei care au facut scoala aici au putut sa studieze intr-o tara comunista cum arata lumea capitalista, institutul beneficiind de un fond de cercetare si documentare impresionant. Foarte multi dintre cei care lucrau acolo au fost trimisi in strainatate la studii. Si nu la Moscova.

    ACADEMICIANUL
    Institutul era condus, inainte de ‘89, de academicianul Costin Murgescu – considerat un economist stralucit – un om caruia toti care au trecut pe acolo ii poarta un profund respect. Multi dintre ei spun ca daca Murgescu ar fi trait – el a murit in vara lui 1989 – Romania ar fi avut o tranzitie economica mai rapida si mai buna. „Cel mai bun elev“ al lui Murgescu a fost Mugur Isarescu – care este in prezent directorul institutului, atributiile executive fiind indeplinite de altcineva.

    COLEGI DE SERVICIU
    Printre cei care s-au intalnit ani la rand pe holurile institutului s-au numarat Eugen Dijmarescu, Napoleon Pop, Petru Rares (presedintele Bancii Romanesti), Victor Babiuc (fostul ministru al apararii), Gabriel Munteanu, Mircea Ciumara sau Emil Iota Ghizari (fostul prim-viceguvernator). Acum doua saptamani, guvernul anunta numirea, in locul lui Dijmarescu, a unui nou ministru pentru comert exterior – Vasile Radu, care a trecut si el, bineinteles, pe la Institutul de Economie Mondiala.

    CLUBUL DE LA TROCADERO
    Mare parte dintre cei enumerati au fost si membrii celebrului Club de la Trocadero (restaurantul de langa institut, din Piata Universitatii din Bucuresti), care au influentat decisiv viata politica si economica dupa 1989. Sef al clubului era Vasile Secares, acum rector al Scolii de Inalte Studii Politice si Administrative (SNSPA). Din club au mai facut parte Ioan Mircea Pascu, ministrul apararii, Adrian Severin, fost ministru de externe, politologul Vladimir Pasti precum si o parte din cei care lucrau in institut, in frunte cu Isarescu.

    OAIA NEAGRA
    Pentru cei care au lucrat la Institutul de Economie Mondiala, „oaia neagra“ este Theodor Nicolaescu, fost presedinte al Bancii Romane de Scont si unul dintre cei mai apropiati colaboratori ai lui Sorin Ovidiu Vintu. Nicolaescu a fost arestat, iar banca a fost trimisa in faliment de Banca Nationala. Nicolaescu a fost acuzat ca a falsificat documentele Bancii Romane de Scont si ca tinea contabilitate dubla, incercand sa mascheze frauda.

  • EDGE de la Orange

    Compania de telefonie mobila Orange a lansat, in premiera pentru Romania si Europa de Sud-Est, tehnologia EDGE (Enhanced Data rates for GSM Evolution), intermediara intre telefonia 2G (GSM) si 3G (UMTS). Aceasta inseamna ca abonatii Orange au acum posibilitatea sa vizioneze pe mobil stiri si programe TV in direct sau sa acceseze mult mai rapid Internetul. 

    Accesul la noua tehnologie se face prin intermediul unui portal specializat, al carui continut este furnizat de grupul MediaPro si agentia de presa Mediafax. Posesorii de calculatoare personale mobile (laptop-uri, notebook-uri) pot avea acces la Internet si la Intranet (reteaua interna a unei companii) cu ajutorul unui card specializat (EDGE Mobile Office Card), fara ajutorul altor accesorii.

    Serviciile bazate pe EDGE sunt disponibile, in prezent, in Bucuresti, Timisoara, Cluj-Napoca si Brasov, urmand ca, pana la sfarsitul anului 2005, acoperirea sa depaseasca 70% din actuala retea GSM. Orange a alocat aproximativ 12 milioane de dolari pentru introducerea tehnologiei EDGE, furnizorii echipamentelor fiind Motorola si Alcatel. Compania estimeaza ca investitia sa se amortizeze in trei-patru ani.

  • Cehii au ales Airbus

    Czech Airlines (CSA), cea mai mare companie aeriana din noile state membre UE, a selectat Airbus drept castigator al licitatiei pentru 12 avioane de pasageri, care ii vor permite sa-si extinda flota de la 43 la 63 de avioane pana in 2014. Airbus urmeaza sa livreze sase aparate A320 si sase A319, in cadrul unui contract in valoare de circa 510 milioane de dolari. Decizia CSA reprezinta o infrangere pentru firma americana Boeing, care pana acum a furnizat cea mai mare parte a aparatelor utilizate de compania ceha, ca si a celor folosite de liniile aeriene LOT din Polonia si Malev din Ungaria.

  • TOTI OAMENII GUVERNATORULUI

    Mugur Isarescu are in fata patru obiective in acest al treilea mandat: trecerea la leul greu, tintirea inflatiei, liberalizarea pietei financiare si reducerea dobanzilor. El spera ca va reusi de data asta sa reduca inflatia pana la un nivel de 2-3% la sfarsitul anului 2008, un obiectiv extrem de ambitios. De asemenea va trebui sa faca fata fluctuatiilor cursului de schimb care vor urma o data cu deschiderea pietei financiare. Iata, in continuare, oamenii pe care poate conta.

     

     

    SUPRAVIETUITORUL

    1. MUGUR ISARESCU 55 DE ANI, AL TREILEA MANDAT

    Cel mai longeviv demnitar de dupa 1989

     

    GUVERNATOR A terminat ASE Bucuresti, Facultatea de Relatii Internationale si a lucrat apoi la Institutul de Economie Mondiala. Inainte de revolutie, a participat la cursuri in strainatate in Statele Unite. Imediat dupa 1989 a fost trimis ca reprezentant comercial al Romaniei la ambasada din Washington, iar in toamna lui 1990 a revenit in tara, fiind numit guvernator al Bancii Nationale, cu misiunea de a forma o echipa de conducere si a pune pe picioare sistemul bancar. Intre decembrie 1999 si decembrie 2000 a fost prim-ministru. Influenta lui a crescut de-a lungul anilor, Isarescu dovedindu-se un personaj greu de doborat: a schimbat sase premieri si doi presedinti de stat.

     

    POLITICIANUL

    2. FLORIN GEORGESCU 50 DE ANI, PRIMUL MANDAT

     

    PRIM-VICEGUVERNATOR A terminat ASE Bucuresti – Facultatea de Finante si Contabilitate si a lucrat la Directia Generala de Control de Stat Bucuresti. In 1992 este numit ministru al finantelor in guvernul Vacaroiu. Nu a fost adeptul unei privatizari rapide si a sustinut mentinerea unei implicari ridicate a statului in economie. A fost deputat PSD, iar in ultimii ani a fost membru in CA al BCR, pentru ca in 2004, pentru cateva luni, sa fie presedintele comitetului de supraveghere BCR. Influent membru al partidului de guvernamant, este unul dintre fidelii presedintelui Ion Iliescu.

     

     

    TEHNOCRATUL

    3. CRISTIAN POPA 40 DE ANI, AL DOILEA MANDAT

     

    VICEGUVERNATOR A terminat ASE, Facultatea de Comert. Este cel mai tanar membru al conducerii, dar in ciuda acestui lucru are cunostintele cele mai vaste in toate domeniile, in special in economie. Inainte de a fi numit  in 1998 viceguvernator, a fost consilier al lui  Isarescu. Vorbeste la perfectie engleza si franceza. Este un foarte bun negociator in relatiile cu organismele internationale. Influenta lui in BNR, a crescut in timp, avand in vedere ca este responsabilul politicii monetare. Este considerat unul din cei care ar putea sa preia conducerea Bancii Nationale dupa Isarescu.

     

     

    CAMARADUL

    4. EUGEN DIJMARESCU 56 DE ANI, PRIMUL MANDAT

     

    VICEGUVERNATOR A terminat  ASE Bucuresti, Facultatea de Relatii Internationale. A lucrat la Institutul de Economie Mondiala, unde a fost chiar coleg de birou cu Mugur Isarescu. Inainte de revolutie, a beneficiat si el de studii postuniversitare in SUA si Austria. Dupa ‘89 a ocupat diferite functii inalte: a fost pe rand ministru de stat, vicepresedinte al Senatului si ambasador al Romaniei in Japonia. A fost un membru important al Partidului Democrat, dar dupa 2000 a preferat compania PSD, premierul Adrian Nastase numindu-l ministru, responsabil de comertul exterior.

     

     

    • MEMBRII CA

    5. SILVIU CERNEA: 54 de ani, al treilea mandat. A terminat Facultatea de Stiinte Economice din Timisoara. Este profesor universitar de moneda la Timisoara si este, in afara de Isarescu, cel mai vechi membru al Consiliului de Administratie. Are un cuvant greu de spus in consiliu.

     

    6. AGNES NAGY: 47 de ani, al doilea mandat. A terminat ASE, Facultatea de Cibernetica. Este profesor la Targu-Mures si Cluj si este sustinuta de UDMR.

     

    7. NAPOLEON POP: 59 de ani, primul mandat. A terminat ASE, Relatii Economice Internationale. A lucrat la Institutul de Economie Mondiala, a fost de doua ori secretar de stat intre 1990-1994; a fost director general al WTC Bucuresti si ministru consilier la Ambasada Romaniei la Washington. El a fost membru PD si PNL, cele doua partide sustinandu-l acum pentru un mandat in conducerea BNR.

     

    8. VIRGIL STOENESCU: 57 de ani, primul mandat. A terminat ASE, Facultatea de Comert Exterior, a fost bursier al Institutului de Comert Exterior din Paris si al Scolii de Inalte Studii Politice. A lucrat timp de trei ani la Institutul de Economie Mondiala, dupa care a plecat la ASE, unde este profesor la catedra de Comunicare si Doctrine economice. Este vicepresedinte al SOREC (Societatea Romana de Economie; Florin Georgescu este si el vicepresedinte).

     

    9. MARIA ENE: 51 de ani, primul mandat. A terminat ASE Bucuresti, Facultatea de Contabilitate. Inainte de 1989 a lucrat la Stizo – trustul de lucrari speciale, structuri si izolatii. Intre 1990-1999 a lucrat la Bancorex, la Directia contabilitatii externe. Ea a fost sustinuta de PRM pentru acest post.

     

     

    • Directorii cei mai importanti

    Ei sunt alaturi de guvernator de mult timp, iar pozitia lor conteaza in luarea deciziilor. Atunci cand Nicolae Cinteza era pe cale sa devina in mod ironic vinovat de frauda de la BRS, Isarescu nu a ezitat sa iasa si sa-l apere.

     

     

    1. TEODOR BUFTEA: Seful Directiei de Politica Monetara. Influenta lui este considerabila, fiind in BNR de mai mult de un deceniu. E „vioara intai“ intre directorii BNR si unul dintre cei mai apropiati colaboratori ai guvernatorului.
    2. NICOLAE CINTEZA: Responsabil cu supravegherea bancara – stie tot ce misca in sistem, fiind unul dintre cei mai puternici oameni din BNR. Nu exista presedinte de banca care sa nu-i raspunda la telefon.
    3. LIA TASE: Director al Directiei de Operatiuni de Piata (interventiile BNR pe piata monetara si pe cea valutara), ea raspunde direct de administrarea rezervei internationale, fiind cu ochii pe cele 10 miliarde de euro aflate in vistieria Bancii Nationale.

  • MARCATI DE ISTORIE

    Noua oameni se aduna la o masa pentru a decide prin votul lor modul cum merge economia.

    • SALA DE CONSILIU

    115 ANI: Toate deciziile importante ale BNR – de la reformele monetare pana la falimentele bancare – au fost luate, in ultimii 115 ani, in aceeasi sala, conservata in conditii de exceptie. Incaperea, situata la etajul intai al cladirii BNR – proiectata de arhitectii Cassien Bernard si A. Galeron -, este sala cea mai bogat decorata din intreaga banca. 

    ARHITECTURA: Stilul arhitectural este eclectic, cu puternice accente baroce, iar peretii sunt decorati cu 3 tablouri, dintre care unul de Grigorescu, intitulat „Rodica – la secerat“, realizat in 1894. 

    DECORATIUNI: La ferestre inca mai exista perdelele originale, iar scaunele sunt tapisate cu piele de Cordoba, imbracate acum in rosu, pentru protectie. „Aceasta sala este fastuos decorata pentru ca trebuie sa sugereze si bogatie“, spune Dan Ilie, referent la Serviciul arhiva-muzeu din BNR.

    • RITUALUL

    SEDINTELE: Totul se desfasoara aproape ca un ritual: sedintele CA incep la ora 10.00 si dureaza ore in sir (prima sedinta a noului CA din 11 octombrie 2004 a inceput la ora 15.00, din ratiuni administrative). Daca nu s-au adoptat toate deciziile, sedinta continua si in zilele urmatoare.

    SECURITATE: Toate sedintele se inregistreaza si fiecare membru al CA trebuie sa semneze ulterior procesul verbal. 

    INFLUENTA: Desi fiecare membru are un vot, pozitia guvernatorului este cea mai importanta, el fiind cel care aduce problemele pe masa Consiliului si conduce discutiile. 

    DECIZIILE: In general, deciziile se iau cu majoritatea simpla de voturi a celor 9 membri. Hotararile cu impact important sunt luate prin consens absolut. Daca unul dintre membri are rezerve, discutia este amanata, chestiunea se reanalizeaza si se aduc noi argumente.

  • DECIZII GRELE

    Cele mai disputate subiecte din Consiliul de Administratie sunt: 

    1. POLITICA MONETARA: Naste cele mai ample discutii, votul fiind foarte strans. Spre exemplu, se discuta mult daca dobanda de interventie sa scada cu 0,25 puncte procentuale sau cu 0,5. Exista multe argumente pro si contra care stau in picioare in ambele variante.

    2. FALIMENTUL BANCILOR: Este o problema spinoasa la prima vedere, dar votul este foarte clar si in general unanim. Bancile in dificultate sunt urmarite sistematic, cu mult timp inainte, iar deteriorarea constanta a indicatorilor bancari face ca decizia sa fie doar o formalitate.

    3. CHESTIUNI ADMINISTRATIVE: Desi la prima vedere sunt probleme banale, chestiunile interne, cum a fost restructurarea BNR sunt analizate pe toate fetele.

    4. AURUL PESTE HOTARE: Plasarea a peste jumatate din rezerva de aur in strainatate, in 2002, a fost una dintre cele mai controversate decizii, fiind o masura cu impact emotional la public. Problema s-a discutat pe parcursul mai multor sedinte, toti membrii CA asumandu-si responsabilitatea deciziei. Aproape 60 de tone de aur – valorand peste 500 de milioane de euro – se afla plasate in prezent in seifurile de la Banca Angliei.

  • Inflatie de stele hoteliere

    Numarul hotelurilor de trei stele care se construiesc in acest an este cel mai mare din ultimul deceniu si jumatate. Concurenta tot mai acerba va duce la scaderea tarifelor, in urmatorii cativa ani, cu circa 25%.

    Acum 10 ani, cand s-a deschis hotelul Caro in Baneasa, zona de nord a Bucurestiului figura pe harti ca fiind Platforma Industriala Pipera. Si cum pe orice harta exista o legenda, aplicata in zona cel mai putin importanta, pe harta Bucurestiului, aceasta era pozitionata peste Platforma. Mai exact, peste locul care ar fi trebuit sa marcheze pe harta hotelul Caro. 

    „In momentul in care clientii straini veneau la receptie, cu harta in mana, si intrebau unde se situeaza hotelul, le explicam cu jena ca este «sub» legenda“, isi aminteste Octavian Lazar, directorul general al hotelului. Intre timp, harta Capitalei s-a marit, si zona de nord a devenit de mare interes pentru investitori. 

    Pe locul vechii legende, care se apropie tot mai mult de Ploiesti, astazi apar pe harti cartiere rezidentiale, cladiri de birouri si, mai nou, hoteluri. Peste 10 hoteluri, aproape toate de trei stele, s-au construit in ultimii ani in zona Baneasa-Otopeni. Alte trei sunt in constructie, urmand ca inca doua proiecte sa inceapa in aceasta primavara, tot in zona de nord. 

    Nordul nu mai este insa „singur“. Si in restul Capitalei se construiesc tot mai multe hoteluri, 2004 fiind varful ultimilor 15 ani. 

    „Putem vorbi deja de un efort investitional privat fara precedent in Romania, in domeniul hotelier“, apreciaza Paul Marasoiu, presedintele firmei de consultanta hoteliera Peacock Global Hotel Management.

    Studiile Peacock estimeaza numai pentru acest an deschiderea a cel putin noua hoteluri noi de trei stele, cu o capacitate totala de circa 480 de camere. Pe plansete sunt in lucru proiecte pentru inca 12 noi hoteluri, care isi vor putea caza primii clienti in maxim doi ani.

    Adevarata explozie investitionala in domeniu, estimeaza Marasoiu, se va declansa incepand cu anul 2006, o data cu deschiderea a cel putin patru hoteluri de peste 250-300 de camere fiecare. Aparent, logica acestei „explozii“ este greu de identificat, in conditiile in care gradul mediu de ocupare al hotelurilor din Bucuresti nu depaseste 60%. De ce investesc, totusi, oamenii de afaceri romani in hoteluri? 

    „Primul motiv pentru cresterea acestor investitii este ca o cere piata, iar al doilea este faptul ca un hotel este si o investitie imobiliara, al carei pret creste an de an“, considera George Turna, prim-vicepresedintele Federatiei Industriei Hoteliere din Romania si directorul general al hotelului Ambasador. 

    In Bucuresti, exista acum circa 2.750 de camere in hoteluri de trei, patru si cinci stele. Prin comparatie, Praga si Budapesta au fiecare peste 20.000 de locuri de cazare in structurile hoteliere superioare. Cu alte cuvinte, pe piata mai este, inca, foarte mult loc. Ca in majoritatea sectoarelor economiei, principala speranta se leaga de aderarea tarii noastre la UE in 2007.

    Dupa aceasta data, hotelierii se asteapta ca numarul oamenilor de afaceri care vor veni in Romania sa creasca. Asa au vazut ca s-a intamplat in Ungaria, Cehia sau Polonia si nu au motive sa creada ca in Romania s-ar intampla altfel.

    In plus, este probabil ca Bucurestiul sa se transforme dintr-un oras in care nu se intampla aproape nimic din punct de vedere al evenimentelor internationale (congrese, conferinte), intr-o capitala activa. 

    Pana la previziuni, exista insa si o motivatie „la zi“ foarte solida: rentabilitatea industriei pe segmentul de trei stele.

    In momentul de fata, spune Octavian Lazar de la Caro, sectorul hotelier are o rentabilitate mult peste a altor sectoare. Pentru Caro, de exemplu, la o cifra de afaceri de 1,5 milioane de euro in primele noua luni ale acestui an, profitul brut a fost de 54%.  „Parerea mea este ca hotelurile de trei stele din Bucuresti «lucreaza» cu o rata medie de rentabilitate de 40%“, apreciaza Lazar. Rentabilitate suficient de mare pentru a determina o companie care pana anul trecut se ocupa doar de importul si comercializarea de mocheta sa investeasca in hoteluri. Este vorba de Pro Confort, unul din cei mai dinamici investitori din ultimii doi ani pe segmentul de trei stele. Compania a deschis doua hoteluri in Bucuresti, unul anul trecut, iar al doilea in urma cu o luna. Un al treilea hotel al companiei, tot de trei stele, care va avea 180 de camere si va fi situat in zona Colentina, urmeaza sa fie inaugurat la sfarsitul anului viitor. 

    „Este o afacere profitabila deoarece exista un deficit in Bucuresti pe acest segment, iar tarifele sunt foarte mari acum. Un hotel de trei stele cu preturi mici poate avea un foarte mare succes“, spune Ionut Negoita, unul dintre actionarii companiei. 

    Regulile economiei de piata vor functiona insa cu siguranta si pentru hotelieri: acolo unde rentabilitatea este mare investitiile cresc si o data cu ele si oferta. Iar cand oferta este mai mare, iar cererea nu tine pasul, preturile scad.

    Lucru nu tocmai rau pentru clienti hotelurilor de trei stele, care trebuie sa plateasca acum in Bucuresti cu 30 – 50% mai mult decat in Praga, de exemplu. 

    Tariful mediu la hotelurile de trei stele din Bucuresti este in prezent de 55-58 de euro pe camera, record pentru capitalele tarilor din Europa Centrala si de Est. 

    „Daca vom putea fi oaspeti intr-un hotel de trei stele cu 30-35 euro/camera/noapte vom putea vorbi in sfarsit de competitivitate“, apreciaza Paul Marasoiu, seful Peacock Global Hotel Management.

    Pe harta Capitalei, legenda isi va gasi loc din ce in ce mai greu. In cativa ani, vor deveni legenda si tarifele foarte mari, si camerele goale, cum erau cele 12 ale hotelului Caro acum 10 ani.

    Pe atunci, Octavian Lazar, fiul unuia dintre actionari, avea 21 de ani, era student si lucra la receptie. La un moment dat, un om de afaceri francez, singurul client al hotelului din ziua respectiva, a sunat la receptie si a cerut un taxi. 

    „L-am intrebat daca nu vrea cumva sa mearga cu masina hotelului. A acceptat si a coborat in hol, moment in care eu am iesit si, spre surprinderea lui, am incuiat hotelul si  l-am condus la destinatie“, isi aminteste Lazar.

    Dupa un deceniu, hotelul Caro are aproape de zece ori mai multe camere, adica 112. Octavian Lazar, receptionerul, e acum director general. Iar Michel Vignon, francezul, a devenit unul dintre actionarii hotelului.

  • OUTDOOR: Liderul panourilor romanesti, la vanzare. Chiriile la panourile romanesti sunt de doua-trei ori mai mici comparativ cu Polonia sau Cehia

    In urma cu trei ani, actionarii companiilor romanesti de publicitate outdoor umblau in buzunare dupa ultimii bani pentru a rezista pe o piata in agonie. Acum, unul dintre ei ar putea avea patru oferte pentru a vinde.

    Actionarul este Advent International, unul din cele mai importante fonduri de investitii prezente in Romania, iar compania este Euromedia, liderul detasat al pietei de panouri pentru publicitate, cu o cota de 50 – 55%.

    Advent se afla in prezent in discutii avansate cu patru companii straine de outdoor care intentioneaza sa intre in Romania prin achizitia Euromedia, au declarat pentru BUSINESS Magazin surse din piata de publicitate.

    Cele patru companii sunt jucatori europeni importanti, iar tranzactia ar putea fi incheiata la inceputul anului viitor, spun sursele citate.

    Dintre marile grupuri europene de outdoor, cele care ar putea fi interesate de achizitia Euromedia, avand deja operatiuni in Europa Centrala si de Est, sunt JC Decaux (Franta), ClearChannel (SUA), Stroer (Germania), EPA Holding (Austria) si NewsCorp (Statele Unite), prin News Outdoor.

    Reprezentantii Advent International nu au dorit sa comenteze informatiile privind vanzarea.

    Contactati de BUSINESS Magazin, Jason Senior, director executiv al News Outdoor si Oliver Hildsberg, director de comunicare al Stroer, au declarat ca grupurile lor nu intentioneaza sa cumpere Euromedia.

    Reprezentantii JC Decaux, ClearChannel si EPA nu au dorit sa comenteze pe marginea subiectului pana la inchiderea editiei.

    JC Decaux este cel mai mare jucator european de pe outdoor, ClearChannel este numarul unu in lume si numarul doi in Europa. Desi de talie mica, daca o comparam cu JC Decaux si ClearChannel, compania austriaca EPA a avut o ascensiune spectaculoasa in ultimii ani, devenind, printr-o campanie agresiva de achizitii, principalul jucator din Europa Centrala si de Est.

    Romania este, de fapt, una din putinele tari in care EPA nu este prezenta. Compania detine operatiuni in Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Croatia, Serbia, Macedonia si Bulgaria. Ultima achizitie a grupului a avut loc chiar in 2004, in Ungaria. In acest context, este foarte probabil ca EPA sa fie una din companiile interesate de Euromedia, spun sursele citate.

    JC Decaux este de asemenea un jucator in expansiune in Europa Centrala si de Est, detinand operatiuni in Slovacia, Ungaria si Bulgaria. ClearChannel este prezenta in Polonia si tarile baltice.

    Achizitia Euromedia de catre un investitor strategic ar fi prima dovada ca piata romaneasca de outdoor redevine, pe fondul reluarii cresterii, interesanta pentru straini. Singura intrare a unui investitor strategic pe outdoor in Romania a avut loc in 2000, cand Newscorp (grup controlat de magnatul media american Rupert Murdoch) a cumparat prin divizia News Outdoor compania Exclusiv Media, detinuta de omul de afaceri Elan Schwartzenberg. 

    Din 2000 pana in 2002, piata romaneasca de reclama outdoor a ramas constanta, in jurul nivelului de 12 milioane de dolari conform estimarilor companiilor, iar interesul grupurilor straine s-a diminuat. In  2000 – 2002, gradul mediu de ocupare a panourilor la nivelul intregii piete a fost estimat la 30 – 40%.

    Astfel, oamenii de afaceri sau fondurile de investitii care au pus la bataie zeci de milioane de dolari pentru a crea companii si apoi a le vinde a trebuit sa astepte cativa ani reintoarcerea cumparatorilor. 

    Din 2003, piata a reinceput sa creasca, atingand in prezent o valoare estimata la 18 – 20 de milioane de dolari. Gradul mediu de ocupare al panourilor a crescut si el, pana la 50 – 60%, in unele perioade inregistrandu-se si varfuri de 80 – 90%. Outdoorul redevine deci o afacere interesanta.

    Advent International a fost, alaturi de fondul suedez Oresa Ventures (fost actionar al Churchill Media), principalul consolidator al pietei romanesti de outdoor.  Grupul financiar, care mai detine in Romania actiuni la MobiFon (Connex) si Terapia Cluj, a intrat pe piata de outdoor in 1998, cand a cumparat compania Europlakat. In 1999, Advent a cumparat de la un alt fond de investitii si Monopoly Media. Din fuziunea Europlakat – Monopoly a rezultat actualul lider de piata – Euromedia. Alaturi de Advent International, un actionar important al Euromedia este omul de afaceri roman Adrian Draghici. 

    Draghici mai are experienta construirii de afaceri si vanzarii lor catre grupuri straine. Actualul presedinte si actionar al Euromedia este fondator al companiei Romanian Publishing Group, care editeaza acum revistele Avantaje, Estetica, Elle, si al IDG Romania, ce editeaza PC World, Computer World sau Telecom.  Ambele companii au fost vandute in urma cu mai multi ani unor grupuri multinationale. De asemenea, Draghici a fondat si a vandut ulterior societatea de cercetare de piata GFK Romania. Istoria recenta a exiturilor (vanzarilor de actiuni) pe piata de outdoor nu este una fericita pentru fondurile de investitii. In lipsa interesului marilor grupuri de profil, Oresa Ventures a fost nevoit sa vanda Churchill Media catre un om de afaceri roman anul trecut, in conditii nu foarte favorabile.

    De asemenea, Innova Capital, un fond de investitii care a fost partener al Oresa in Churchill Media, a ales sa iasa mai devreme din afacere, vanzand in pierdere catre fondul suedez. 

    Oresa a devenit actionar al Churchill Media in 1998, cand asteptarile privind evolutia pietei de publicitate pe outdoor erau foarte mari, si a vandut in vara lui 2003, cand semnele privind un reviriment nu erau clare. In plus, industria, care depinde inca in proportie mare (cateva zeci de procente) de reclama la tigari era amenintata de pierderea celei mai importante surse de venit din 2005. 

    Din cauza temerilor privind viitorul industriei, si NewsCorp a oprit achizitiile dupa preluarea Exclusiv Media. Nici strategia privind cresterea organica a Exclusiv nu a fost agresiva, compania mentinandu-si cota de piata in jurul nivelului de 20 – 25% pana in 2003.  

    Intre timp, termenul de interzicere a reclamelor la tigari a fost amanat pana la 1 ianuarie 2007, iar companiile mari si-au redus „dependenta de tutun“. In plus, odata cresterea pietei reinceputa, jucatorii reincep sa se gandeasca la potentialul ei. Chiriile la panourile romanesti sunt de doua – trei ori mai mici comparativ cu tari din Europa Centrala si de Est precum Polonia sau Cehia si, in consecinta, loc de crestere exista.

    Iar daca in urma cu doi ani Advent putea spera doar sa isi recupereze banii investiti, acum nu este exclus sa fie vorba si de ceva profit.  

  • Goana spre Europa Centrala si de Est

    In ultimii ani, majoritatea marilor jucatori internationali de outdoor s-au extins puternic in Europa Centrala si de Est prin achizitii.

    NEWSCORP (SUA)

    • printre lideri in estul Europei
    • controlata de magnatul media Rupert Murdoch
    • prezenta in zona: Romania, Cehia, Ungaria, Rusia, Polonia, Bulgaria

    STROER (GERMANIA)

    • printre principalii jucatori europeni
    • venituri anuale din outdoor: 236 de milioane de euro
    • prezenta in Europa Centrala si de Est: Polonia

    CLEARCHANNEL (SUA)

    • numarul unu in lume si doi in Europa
    • venituri anuale din outdoor: peste 2 miliarde de euro
    • prezenta in zona: Polonia, tarile baltice

    JC DECAUX (FRANTA)

    • liderul pietei europene
    • venituri anuale din outdoor: peste 1,5 miliarde de euro
    • prezenta in Europa Centrala si de Est: Slovacia, Ungaria,Bulgaria

    EPA HOLDING (AUSTRIA)

    • liderul pietei austrice
    • politica agresiva de achizitii
    • prezenta in zona: Cehia, Ungaria, Croatia, Macedonia, Austria, Serbia, Slovacia