Volumul de 753,8 milioane de actiuni tranzactionat luna trecuta
este de 4,4 ori mai mare decat cel din februarie, cand s-au
transferat 170 mil. actiuni, si de cinci ori mai mare decat
tranzactiile din decembrie 2009. De altfel, din martie 2008, cand a
devenit posibila vanzarea actiunilor FP prin Depozitarul Central,
si pana in decembrie 2009 s-au tranzactionat circa 21% din
actiunile Fondului.
Mai multe amanunte pe
www.zf.ro
Oricum, a precizat Berceanu, planurile nu au fost gandite
strategic de la bun inceput, asa ca, pe hartie, prioritar va fi, de
acum incolo, tronsonul de autostrada Sibiu-Pitesti.
Intrebat cum se face ca intr-o tara fara drumuri exista atatia
regi ai asfaltului, Berceanu a admis ca “e un business bun”
constructia de drumuri, pe de o parte pentru “regi”, care-si pun
adaosuri de 10 la suta, pe de alta parte pentru stat, care le ia
taxe si impozite pe masinile de milioane de euro pe care si le
cumpara.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Aproximativ 75.000 de bugetari este posibil sa isi piarda
locurile de munca in acest an. Estimarea apartine consilierului
personal al premierului Emil Boc, Andreea Paul Vass si apare intr-o
analiza furnizata ziarului Gandul. Analiza consilierului
premierului Boc a pornit de la exemplul Poloniei, care cu populatie
dubla fata de Romania are 1,8 milioane bugetari, in timp ce tara
noastra are 1,4 milioane bugetari. Paul Vass spune ca “in mare”,
numarul angajatilor la stat ar trebui redus “cu cat a fost in stare
sa-l creasca guvernul liberal”.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
FMI, agentiile de rating si analistii bancilor la unison au
inceput sa revizuiasca in jos estimarile privind cresterea
economica in acest an, la sub 1%, dupa un prim trimestru slab in
care datele semnaleaza ca Romania a ramas in recesiune.
Romania a inceput anul 2010 intr-o atmosfera la fel de optimista
ca si anul trecut, cand autoritatile negau riscul intrarii in
recesiune, insa ultimele cifre privind declinul din industrie,
constructii si comert pe februarie au dat peste cap prognozele
initiale optimiste.
Cititi mai mult pe
www.zf.ro
Mai ales companiile din constructii si imobiliare – sectoare
care au scazut puternic pe fondul recesiunii – apeleaza la sistemul
de tip barter, dar asemenea schimburi se fac si in alte domenii.
“In schimbul serviciilor prestate catre un client am primit
materiale de constructii pe care le-am depozitat in asteptarea unui
cumparator. Ciclul nu se inchide insa asa usor, este posibil sa nu
primesti bani, ci tot produse si asa mai departe, se perpetueaza
sistemul”, a declarat pentru Gandul Iulian Groposila,
vicepresedinte al Consiliului National al Intreprinderilor Private
Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR).
Cititi mai multe pe www.gandul.info
“Nu se mai pune discutia despre luminita de la capatul tunelului
pentru ca nu mai suntem in tunel. Acesta este mediul in care traim
acum. Ce era diferit intre 2009 si 2010 este ca anul trecut erai in
intuneric fara busola, nu stiai ce se va intampla maine. Nu stiai
daca hotararile care le luai sunt bune sau rele. Acum stim exact
unde suntem. Si stim in proportie de 80-90% ce se va intampla in
anii urmatori, daca nu va veni vreo catastrofa.” Discursul lui
Tiriac junior seamana destul de mult cu cel al tatalui sau, care a
acordat anul trecut un interviu BUSINESS Magazin. Pesimismul, dar
si siguranta de sine ca pana la urma afacerile vor merge bine
caracterizeaza discursul lui Ion Ion Tiriac, care a preluat fraiele
Tiriac Holdings in ultimii doi-trei ani.
Criza de anul trecut, cand afacerile grupului au scazut la 1,4
miliarde de euro, cu 30-40% fata de anul anterior, l-a invatat pe
Tiriac junior sa pretuiasca cifrele mici: “Acum clientul este mult
mai atent pe ce isi cheltuieste banii, iar orice crestere
procentuala va fi mult mai valoroasa decat salturile anuale de 40%
realizate in trecut”. Vorbind despre anul trecut, Ion Ion Tiriac
spune ca a reusit sa aiba o scadere mai mica decat piata si ca nu a
pierdut, dar nici nu a castigat bani: “In 2009, am fost pe zero,
cel mult am realizat la cateva companii un profit de cateva sute de
mii sau 1 milion de euro si am castigat cota de piata”.
Cifrele anului trecut nu arata tocmai incurajator pentru
Carpatair. Cifra de afaceri si numarul de pasageri s-au intors la
nivelul din 2006, dinaintea boom-ului pietei de aviatie. Insa
pentru Nicolae Petrov e doar o alta etapa: in urma cu 15 ani,
intr-un climat economic cel putin nefavorabil, pilotul moldovean
punea bazele unei companii aeriene, iar in urma cu zece ani, cand
efectele crizei prin care a trecut Romania la sfarsitul anilor ’90
inca se simteau profund, Petrov lansa brandul Carpatair. Nu era
prima tentativa de infiintare a unei companii aeriene private in
Romania si nici prima lui tentativa nu era, dar Carpatair a fost
singura initiativa care a rezistat pe piata. Acum, Carpatair a
implinit zece ani si fondatorul lui il considera inca o partida
foarte buna.
Atat de buna incat, cand nu e ocupat cu strategiile anticriza,
Petrov se gandeste si la cum ar fi sa mai cumpere din actiunile de
la minoritari. De fapt, spunand asta, fondatorul Carpatair infirma
zvonurile care au circulat in piata despre vanzarea unui pachet de
actiuni din companie: “Zvonurile circula mereu. Pentru moment
structura actionariatului Carpatair este aceeasi din 2000 incoace:
51% actionariat roman si 49% actionariat elvetian. Personal,
consider ca momentul actual nu este unul prielnic pentru exit, iar
eu imi doresc sa pastrez aceasta structura de actionariat
neschimbata pe o perioada cat mai lunga”.
Cititi aici povestea Carpatair si a lui Nicolae
Petrov
Chiar si in alte conditii, Petrov considera insa ca exit-ul ar
trebui sa mai astepte: “Avand in vedere ca sunt fondatorul acestei
companii si ca motivatia care m-a condus in toti acesti ani a fost
cea pur profesionala, este normal sa consider ca la cei 15 ani ai
proiectului si cei 43 ai mei este inca prematur sa ma gandesc la
reducerea participarii si a angajamentului personal. Din contra,
intentiile mele s-ar indrepta mai degraba spre cumpararea de
actiuni, deoarece cred in ceea ce fac si in sansele de reusita ale
companiei pe care o conduc”.
Romania este cea mai ieftina tara din Europa cand e vorba de
suma platita pentru cumpararea unui produs electrocasnic, sustine
Giuseppe Parma, CEO al Indesit Romania. Clientii de aici platesc in
medie 999 de lei pentru un frigider, o masina de spalat sau un
aragaz, spune el, spre deosebire de Turcia, spre exemplu, unde
pretul este aproape dublu. Motivul este simplu – oamenii nu au
bani, iar producatorii se orienteaza dupa piata, considera
Parma.
Anul trecut, piata romaneasca a bunurilor de folosinta
indelungata a scazut cu 42,6% fata de 2008, ajungand la 1,42
miliarde de euro, potrivit companiei de cercetare de piata GfK.
Piata electrocasnicelor mari a scazut cu 37%, la 334 mil. euro.
In acest context, anul trecut a adus si o schimbare a
comportamentului de cumparare si a preferintelor in materie de
articole electrocasnice. “Cei care au cumparat au facut-o anul
trecut strict din necesitate, nu din dorinta de a schimba un aparat
inca functional cu un altul mai modern sau de alta marca”, spune
Mioara Bolozan, directorul de marketing al Whirlpool Romania.
Bolozan spune ca in cazul aparaturii electrocasnice mari, studiile
facute de Whirlpool indica un ciclu de viata de 8-10 ani atat
pentru masini de spalat, cat si pentru aparate frigorifice, aceste
date fiind in general relevante pentru majoritatea populatiei
urbane. Monica Iavorschi, CEO al Arctic, adauga ca atunci cand un
produs electrocasnic inseamna o adevarata investitie pentru o
familie si multi au nevoie sa ia un credit ca sa cumpere un
frigider sau o masina de spalat, atunci oamenii sunt foarte putin
dispusi sa incerce branduri necunoscute si reticenti in a cauta si
a experimenta noutati, aparate cu functii complexe,
neobisnuite.
La inceputul anului, una dintre intrebarile frecvente, dincolo
de cum vom reusi sa platim datoria la FMI, cati someri vom avea si
daca vom mai vedea falimente, era legata de momentul cand piata de
publicitate isi va reveni, pentru ca ar fi fost un semnal clar ca
ne apropiem de sfarsitul crizei.
Mai exact, ca firmelor nu le mai este teama sa investeasca in
promovare, ba, chiar mai mult, ca si-au pregatit terenul pentru un
nou val de crestere. Despre posibile variante de raspuns, mai mult
sau mai putin argumentate, se vorbea si se vorbeste inca pe la
toate colturile – vorbesc si managerii din companii, si
publicitarii, si oamenii din presa. Caci orice mic semnal de
revenire este binevenit, mai ales dupa un 2009 dezastruos.
Chiar daca, la nivel general, piata de publicitate a scazut, au
fost si segmente care s-au mentinut la un nivel cel putin
rezonabil. Un exemplu este marketingul direct, o piata a carei
valoare a fost estimata anul trecut la circa 30-35 de milioane de
euro, unde o buna parte din companii au pastrat aceleasi bugete ca
in 2008, in timp ce unele au operat chiar cresteri. Concret,
potrivit Media & Advertising 2010, raportul anual realizat de
Mediafax, companiile din servicii financiare, bunuri de larg consum
sau industria farmaceutica au alocat pentru marketing cele mai mari
bugete, respectiv sume ce depasesc 250.000 de euro. Probabil tot
ele vor conduce ierarhia si in 2010.
In ceea ce priveste retail-ul, publicitarii cred ca marii
jucatori vor aborda anul acesta o comunicare nisata, care sa
promoveze mai degraba produsele mai ieftine, din categoria marcilor
proprii.
“Tocmai ma uitam pe variantele de tapiterii pentru scaune,
dispunerea scaunelor pentru VIP, dimensiunile.” Afirmatia lui Ali
Ergün Ergen (foto), CEO Baneasa Developments, facuta imediat ce
intra in micutul sau birou, neasteptat pentru seful unei companii
care dezvolta un proiect pe un teren de peste 200 de hectare,
vizeaza cea mai noua gaselnita a celui creditat ca fiind cel mai
experimentat manager de centre comerciale din tara – o zona de
distractii in-house.
Sau, cu alte cuvinte, 22 de milioane de euro investiti pentru a
opera propriul cinema, sali de biliard si popice, dar si o
benzinarie. O extindere care poate parea nefireasca pe timp de
criza, cand cei mai multi consultanti recomanda concentrarea pe
obiectul principal de activitate si externalizarea oricaror alte
activitati. Dar Ergen are argumentele care au convins board-ul
dezvoltatorului si, implicit, pe cel care controleaza intreg
proiectul Baneasa, discretul om de afaceri Gabriel Popoviciu, care
tocmai a finalizat tranzactia de vanzare a magazinului IKEA din
Baneasa, o afacere din care a incasat circa 30 mil. euro, potrivit
estimarilor Ziarului Financiar.
Posibilitatea de a face promotii incrucisate pentru cumparatorii
din centrul comercial, faptul ca un operator de cinema
international solicita in general ca pana la 80% din costurile de
constructie sa fie acoperite de dezvoltator si traficul reprezentat
de masinile care ocupa (fie si partial) zilnic cele 5.000 de locuri
de parcare au determinat actionarii sa asculte propunerea lui
Ergen, iar “rezultatele inregistrate in 2009 i-au convins sa
continuam investitiile”. Baneasa Shopping City a anuntat pentru
anul trecut circa 10 de milioane de vizitatori, indicatorul urmand
sa creasca cu 10% – 15% pe an dupa finalizarea cinematografului si
a salilor de cinema.
“Vanzarile magazinelor s-au apropiat de 250 de milioane de euro
(cat a fost estimarea initiala pentru primul an de functionare al
centrului deschis in anul 2008 – n.red.). Dar trebuie sa tineti
cont ca atunci cand am facut aceste proiectii nu era criza”, adauga
Ergen.