BusinessMagazin

Blog

  • Sebastian Ghiţă cere ca Dan Şova şi Viorel Hrebenciuc să fie suspendaţi din PSD

    “Conform deciziei de la Orăştie enunţată de preşedintele Ponta, cer suspendarea domnilor Şova şi Hrebenciuc din PSD. Victor Ponta vrea sa apere legea şi corectitudinea. Aceşti oameni au greşit în partid. Nu ştiu dacă au greşit şi în faţa legii. Domnul Ponta a spus că cine va face jocuri în PSD va fi exclus. Justiţia trebuie să arate adevărul despre retrocedari. Şi despre Macovei. Şi despre regimul Basescu”, arată Sebastian Ghiţă într-o declaraţie de presă.

    Deputatul PSD mai spune că nimeni nu este mai presus de lege şi că Viorel Hrebenciuc ”i-a atras şi pe alţi senatori într-o situatie rea şi gravă, riscând să compromită poziţia PSD”.

    “Nu vreau răul nimănui. Dar sunt sigur ca Victor Ponta, Liviu Dragnea, Gabi Oprea şi Daniel Constantin pot sa arate românilor că sunt drepţi şi corecţi. Nimeni nu este mai presus de lege. Hrebenciuc i-a atras şi pe alţi senatori într-o situatie rea şi gravă, riscând să compromită poziţia PSD. Procurorii sunt întrebaţi de ce apar astfel de anchete în campanie. Politicienii trebuie să se întrebe de ce fac astfel de lucruri in campanie! Hrebenciuc şi Şova trebuie să se pună la dispoziţia justiţiei”, adaugă Sebastian Ghiţă.

    Deputatul PSD Viorel Hrebenciuc a fost anunţat, luni, de procurorii DNA că este urmărit penal într-un nou dosar, în care este acuzat de instigare la infracţiunea de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, trafic de influenţă, folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite şi cumpărare de influenţă.

    Potrivit DNA, Hrebenciuc ar fi aflat informaţii din interiorul DNA cu ajutorul fostului şef al Serviciului Protecţie şi Pază (SPP) Dumitru Iliescu, acesta cerând şi obţinând de la un angajat al Direcţiei informaţii despre interceptarea deputatului.

    În acelaşi dosar, Dan Şova este urmărit penal pentru trafic de influenţă.

    Potrivit procurorilor, în 17 octombrie, Viorel Hrebenciuc, lider al grupului parlamentar al PSD din Camera Deputaţilor, membru al Comitetului Executiv Naţional al partidului şi vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, i-ar fi cerut senatorului Dan Şova să iniţieze o propunere legislativă privind amnistia şi graţierea unor pedepse.

    Viorel Hrebenciuc i-ar fi promis lui Şova, în schimbul intervenţiilor sale, că îl va sprijini să obţină funcţia de preşedinte al partidului din care cei doi fac parte, în dauna altor doi posibili contracandidaţi.

    Cei doi au mai discutat ca, în acelaşi context, colegul lui Hrebenciuc să îl determine pe ministrul Justiţiei să iniţieze un proiect de lege având ca obiect abrogarea articolului 13 din Legea 78/2000, respectiv “fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite”.

    DNA a precizat că propunerea a fost formulată pentru a evita ca o eventuală condamnare a lui Viorel Hrebenciuc să fie pusă în executare, dar şi pentru “a evita executarea unei eventuale pedepse aplicate unui membru reprezentativ al partidului, care fusese condamnat nedefinitiv în primă instanţă pentru luare de mită, la pedeapsa închisorii”.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că membrul PSD condamnat, pe care Hrebenciuc voia să îl sprijinire prin adoptarea unei legi de amnistiere şi graţiere a pedepsei, este Miron Mitrea. Instanţa supremă l-a condamnat, în 15 octombrie, pe deputatul PSD Miron Mitrea la doi ani de închisoare cu executare, în dosarul de corupţie privind lucrările de construcţie făcute la locuinţa mamei sale, decizia nefiind definitivă.

    DNA a cerut aviz de la Camera Deputaţilor pentru arestarea preventivă a lui Viorel Hrebenciuc, atât în noul dosar, cât şi în cel în care este cercetat alături de deputatul PSD Ioan Adam, pentru retrocedări ilegale de păduri.

    În dosarul retrocedărilor ilegale, Hrebenciuc este urmărit penal pentru constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă şi instigare la folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

    Liderul PSD, premierul Victor Ponta, a declarat, luni seară, că o persoană nu era arestată nici în perioada comunismului de către procurori dacă dorea să fie şef la partid, iar sancţiuni trebuie aplicate acelora care încalcă legea, dar că, altfel, nu spune DNA cine să fie ales preşedinte al unui partid.

    Întrebat de presă dacă va avea o discuţie în interiorul partidului în legătură cu viitorul preşedinte PSD în condiţiile în care, din stenograme cel puţin, reiese că există discuţii legate de funcţia de preşedinte, Ponta a răspuns: “Vreau să vă spun un lucru: eu cred că nici pe vremea comuniştilor nu te arestau procurorii dacă vroiai să fii şef la partid. Deci, ce se întâmplă într-un partid, într-o democraţie, este de a se alege de către acei membri. Să-ţi facă cineva dosar penal..? Păi ce? O să numească DNA şef la partide? Asta este culmea! Evident că, dacă cineva încalcă legea, răspunde, dacă nu, însă, trăim în Europa, trăim într-o ţară liberă şi nu ne spune DNA pe cine să alegem şef la vreun partid, nici la PSD, nici la PNL, nici la PC /…/ aşa încât cred că trebuie să rămânem în limitele Constituţiei şi ale democraţiei”.

    Ponta a mai spus că nu cunoaşte amănunte despre dosarul în care sunt implicaţi Viorel Hrebenciuc şi Dan Şova, el arătând că, dacă trebuia să fie arestaţi toţi cei care vorbesc despre şefia PSD, atunci şi el ar fi trebuit arestat în 2010, când a fost ales în fruntea partidului.

    El a mai spus că nu cunoaşte nimic despre promisiuni privind funcţii contra legii: ”Nu cunosc aceste lucruri, nu comentez nimic care ţine de dosare penale”.

  • Percheziţii la firme care au vândut alcool contrafăcut. Suspecţii scoteau alcoolul din soluţii pentru parbrize

    Potrivit unui comunicat al DIICOT, 110 percheziţii au loc în Capitală şi în judeţele Brăila, Constanţa, Tulcea, Bacău, Harghita, Covasna, Braşov, Mureş şi Maramureş, la locuinţele unor persoane şi la sediile unor societăţi comerciale, pentru destructurarea unor grupuri infracţionale organizate specializate în evaziune fiscală, producere şi deţinere de bunuri accizabile în afara unor antrepozite fiscale şi spălare de bani.

    Conform procurorilor DIICOT, prin activitatea ilegală grupările infracţionale vizate au pus în pericol sănătatea populaţiei.

    Anchetatorii au stabilit că mai multe persoane din Brăila au constituit un grup infracţional organizat ”în vederea determinării şi înlesnirii comiterii de către alte nuclee organizate a infracţiunilor de evaziune fiscală şi de deţinere şi producere, în afara unor antrepozite fiscale, a unor bunuri supuse accizării”.

    ”Astfel, aceştia au înlesnit comiterea unor activităţi economice evazioniste de mare amploare în domeniul comercializării nefiscalizate a alcoolului etilic şi a produselor derivate, începând cu denaturarea ilicită (parţială cu încălcarea normelor legale în materie) a alcoolului etilic, urmată de livrarea disimulată a acestuia sub apartenenţa unor diverse produse (alcool sanitar, loţiuni cosmetice, soluţie spălare parbriz) prin intermediul unor lanţuri de magazine de tip hipermarket către diverşi producători de băuturi contrafăcute, în baza unor înţelegeri prealabile cu aceştia”, arată procurorii DIICOT.

    După achiziţionarea en-gross, aceste produse au fost filtrate şi comercializate clandestin ca alcool etilic, sub formă de băuturi alcoolice, bugetul de stat fiind prejudiciat în urma sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale cu titlul de accize.

    În urma cercetărilor au fost identificate nucleele infracţionale aflate în diverse zone ale ţării care s-au aprovizionat de la grupul de firme utilizat de membrii grupului infracţional din municipiul Brăila, cu importante cantităţi de alcool medicinal, pe care ulterior l-au supus procedeelor de ”renaturare”.

    Procurorii DIICOT Galaţi au identificat astfel de nuclee infracţionale în Tulcea şi Constanţa, Braşov, Covasna, Harghita şi Mureş.

    De asemenea, membrii grupului infracţional din municipiul Brăila au interacţionat, pe linie infracţională, cu o altă grupare constituită în judeţul Maramureş. ”Această colaborare cu ramura infracţională din judeţul Maramureş a început în momentul în care Direcţia Generală a Vămilor a retras autorizaţia de producţie a alcoolului etilic emisă pentru societatea producătoare de alcool din municipiul Brăila”, mai spun procurorii DIICOT.

    Astfel, alcoolul sanitar produs de SC Marex SA Brăila a fost livrat, prin intermediul SC Stejar Prodimpex SRL Bucureşti, SC Larlexmar SRL Brăila şi Vidiavi Company SA Brăila, către nucleele infracţionale, fie în mod direct, fie prin intermediul unor societăţi comerciale ”fantomă” . De asemenea, alcoolul sanitar în cantităţi mari a fost livrat prin intermediul unor retaileri, iar apoi a fost filtrat de membrii grupurilor infracţionale beneficiare, fiind obţinut astfel alcool etilic, care a fost valorificat către diferite persoane.

    Cumpărătorii alcoolului etilic obţinut prin filtrarea alcoolului sanitar produs de SC Marex SA Brăila şi valorificat prin intermediul societăţilor intermediar a fost utilizat prin înglobarea în diferite băuturi alcoolice care au fost puse în vânzare către populaţie, mai notează anchetatorii.

    Totodată, a fost identificat şi un mecanism de spălare a banilor care constă în preluarea şi transferul activelor societăţilor comerciale implicate în activităţile de evaziune fiscală de către un grup infracţional organizat.

    Prejudiciul calculat până în prezent este de peste 5.000.000 de euro.

    La percheziţiile pentru destructurarea acestor grupări infracţionale participă lucrători ai Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate, precum şi lucrători din structurile teritoriale de combatere a criminalităţii organizate, respectiv B.C.C.O. Constanţa, B.C.C.O. Bacău, B.C.C.O. Braşov, B.C.C.O. Mureş şi B.C.C.O. Cluj, sprijiniţi de poliţişti şi jandarmi.

    În urma percheziţiilor, peste 150 de persoane ar urma să fie duse la audieri la sediul DIICOT Galaţi.

  • Un antreprenor din Bucovina face 150.000 de euro cazând turişti în cinci hosteluri

    Hostelurile, forma de cazare economică pentru care optează în special tinerii ce îşi organizează singuri călătoriile şi pe care nu îi deranjează să împartă camera cu alte persoane, aduc proprietarilor ce au pariat pe această nişă de piaţă marje de profit de 20%-30%. Cei care au dezvoltat afaceri cu hosteluri sunt tineri, pasionaţi de călătorii şi mai ales au experimentat această formă de cazare în timpul deplasărilor în alte destinaţii.

    „Prima aventură în turism a început în 2006, când am fondat hostelul Dor de Bucovina din Câmpulung Moldovenesc, într-o zonă istorică de turism cultural-religios. Am transformat în hostel casa părinţilor mei“, a spus Tudor Maxim, 32 de ani, absolvent al Facultăţii de Drept, proprietarul lanţului de hosteluri Pura Vida. Particularitatea hostelurilor este aceea că au dormitoare cu mai multe paturi etajate, bucătărie şi baie la comun.

    Înainte de a demara afacerea cu hosteluri, tânărul antreprenor experimentase cazarea în peste 100 de hosteluri de pe toate continentele, având în vedere pasiunea sa pentru călătorii. Patru luni pe an, antreprenorul călătoreşte prin lume alături de soţia lui.

    „Călătoresc foarte mult şi am stat de multe ori în hosteluri, încă din 2002. Mi-a plăcut foarte mult spiritul tânăr şi dinamic al hostelurilor, facilităţile sale (spaţiile comune, bucătăria unde poţi găti) şi călătorii din toate colţurile lumii cu care te poţi împrieteni. De aici a pornit şi motivaţia de-a deschide hosteluri, am vrut să avem experienţele din străinătate şi în ţară“, povesteşte Tudor Maxim.

    În prezent reţeaua pe care o deţine şi o conduce, Pura Vida, include cinci hosteluri. Două sunt în Bucureşti, respectiv Little Bucharest Old Town Hostel şi Peaches Hostel, alte două sunt amplasate la mare, în Vama Veche (Pura Vida Beach Hostel şi Pura Vida Breeze Hostel), iar unul în Câmpulung Moldovenesc, Dor de Bucovina. Din lanţ mai făcea parte un hostel din zona Floreasca, pe care antreprenorul l-a închis însă în februarie. Tariful pentru un loc într-o cameră cu şase paturi este de 52 de lei pe noapte, în timp ce pentru un pat într-o cameră cu 12 paturi este de 37 de lei pe noapte, potrivit preţurilor afişate pe site-ul booking.com pentru hostelul Little Bucharest Old Town Hostel.

    Lanţul Pura Vida are o capacitate totală de 250 de paturi în acest moment. În ultimii doi ani antreprenorul a început o dezvoltare mai accelerată, în momentul în care s-a retras din managementul Elevate, agenţia de publicitate pe care a fondat-o în 2005. „Investiţia în cele patru hosteluri ce funcţionează în clădiri închiriate s-a ridicat la 100.000 de euro. Banii au provenit dintr-un credit de nevoi personale şi apoi dintr-o linie de finanţare. Eu mă ocup de strategie, marketing, dezvoltare, iar soţia mea (de profesie arhitect) de amenajare şi finanţe“, a spus el. În prezent, Tudor Maxim negociază închirierea unei alte clădiri pentru transformarea în hostel.

    „Cel mai mare cost pe care îl avem, de aproape 50% din cheltuielile totale, este cel cu chiria. În funcţie de zonă şi de numărul de camere, chiria variază între 1.000 şi 5.000 de euro pe lună. Noi închiriem pe cinci ani sau mai mult o clădire. Le explicăm proprietarilor ce vrem să facem cu respectiva clădire. Hostelul este încă un concept necunoscut pe piaţă, de aceea este greu să îi convingem pe proprietari să ne închirieze“, a spus el.

    Cel mai important canal în care sunt promovate hostelurile este cel online. Sistemele de rezervări sunt cele de pe care vin cei mai mulţi clienţi. „Deşi există sute de site-uri de rezervări, totul se rezumă la un singur site: booking.com, de pe care vin 60% din clienţii noştri, exclusiv străini. Vin americani, englezi, italieni şi am avut chiar şi turişti din Coreea de Sud, Japonia sau Malaezia. Sunt călători independenţi. Este important să ai recomandări bune pentru că cei care se cazează în hosteluri nu îşi iau informaţiile din media, ci din recomandările altora“, a spus el. Bucureştiul a atras anul trecut 730.000 de turişti străini care au înnoptat măcar o noapte în capitală, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Dintre aceştia, 2.800 s-au cazat în hosteluri.

    Clienţii hostelurilor sunt de cele mai multe ori călători tineri independenţi ce explorează lumea cu un buget redus pentru cazare. Clienţii aleg un hostel pentru zonă, atmosferă, curăţenie şi echipă. „Cu cât performezi mai bine şi cu cât ai review-uri mai bune, te vei bucura de mai mulţi oaspeţi.“ Tânărul antreprenor menţionează că este foarte important ca cel care vrea să dezvolte un business în acest domeniu să fi avut experienţa cazărilor în hostel: „Consider în primul rând că proprietarul de hostel trebuie să fie călător şi să îi placă să stea într-un hostel.

  • Petrescu: Economia României poate creşte pe termen mediu cu 5%-6% dacă se menţine disciplina fiscală

    “Ţinta noastră este să avem o creştere economică pe termen mediu de 5%-6% în fiecare an. Avem nevoie de această creştere pentru a prinde din urmă restul Europei şi cred că, dacă continuăm cu acest tip de măsuri care încurajează mediul de afaceri, vom obţine acest obiectiv, prin menţinerea disciplinei fiscale”, a afirmat Petrescu la “The EU-SouthEast Europe Summit”.

    Ea a arătat că România a realizat o consolidare fiscală a doua ca mărime după Grecia, începând din 2009, când deficitul structural era de peste 9% din PIB, iar în prezent a ajuns la 1,7%, rezultate obţinute prin menţinerea disciplinei fiscale.

    Ministrul a reamintit măsurile recente ale Guvernului, respectiv reducerea CAS cu cinci puncte procentuale la angajator, neimpozitarea profitului reinvestit, dar şi decizia de a scădea taxa pe construcţii speciale de la 1,5% la 1% şi exceptarea de la taxare pentru construcţiile din Marea Neagră.

    Ea a menţionat că, prin schemele de ajutor de stat, au fost create 13.000 de locuri de muncă.

    Petrescu s-a referit şi la măsurile de reducere a evaziunii fiscale, prin promovarea plăţii cu cardul şi reducerea plăţilor cu numerar, dar şi prin crearea Diviziei Antifraudă în cadrul ANAF.

    “Prin toate măsurile pe care le luăm trebuie să menţinem disciplina fiscală”, a mai spus ministrul de resort.

    Guvernul anticipează un avans economic de 2,5% în acest an, după o creştere de 3,5% în 2013. Fondul Monetar Internaţional estimează un PIB mai mare cu 2,4% în acest an şi cu 2,5% anul viiitor.

  • Fostul internaţional cehoslovac Vladimir Hrivinak a decedat la vârsta de 69 de ani

    Hrivinak a câştigat Cupa Cupelor în 1969, atunci când Slovan Bratislava a învins, cu scorul de 3-2, pe FC Barcelona. El a câştigat şi titlul de campion al Cehoslovaciei în sezonul 1969-1970.

    Fostul fundaş a jucat 13 meciuri în naţionala Cehoslovaciei şi a participat la turneul final al Cupei Mondiale din 1970.

    Vladimir Hrivinak s-a retras din activitate în 1976 şi a antrenat formaţiile DAC Dunajska Streda, Inter Bratislava şi Matador Puchov.

  • UE impune noi sancţiuni regimului lui Bashar al-Assad

    Miniştrii europeni reuniţi la Luxemburg au decis, de asemenea, să interzică exportul către Siria de carburanţi de avion şi a oricărui produs care intră în compoziţia acestora, “deoarece sunt utilizaţi în atacuri aeriene fără discernământ asupra unor civili”, se arată într-un comunicat. Acest embargo urmează să fie adoptat oficial.

    Noile sancţiuni vizează noul Guvern sirian instalat de către preşedintele Bashar al-Assad pe 31 august, a precizat o sursă europeană. Din acesta fac parte 11 miniştri noi.

    Ele constau în principal în blocarea averilor sau o interdicţie de a pătrunde pe teritoriul european şi vor fi aplicate unui număr de 16 persoane şi două entităţi, pentru participarea acestora la reprimare sau susţinerea practică a regimului.

    Potrivit ONU, peste 191.000 de persoane au fost ucise în Siria de la începutul conflictului, în martie 2011, care a provocat totodată peste nouă milioane de refugiaţi.

    Bashar al-Assad a numit noul Cabinet după ce a fost reales, în iunie, printr-un scrutin catalogat drept o “farsă” de către majoritatea membrilor comunităţii internaţionale. Doar persoanele care trăiesc în zonele aflate sub controlul regimului au fost chemate la urne.

    Europenii au impus în iunie 2013 sancţiuni dure Siriei, de la un embargo asupra livrărilor de armament şi petrol şi până la blocarea activelor Băncii centrale siriene în Europa ori interdicţia de a exporta produse de lux către această ţară. Între timp, ele au fost consolidate cu regularitate.

    Sancţiunile consolidate în legătură cu conflictul sirian, decise “având în vedere gravitatea situaţiei de pe teren”, vizează în prezent 211 persoane şi 63 de entităţi, se arată în comunicat.

  • Viorel Hrebenciuc A DEMISIONAT din Parlament

    El a precizat însă că, până la o decizie definitivă a instanţei, Hrebenciuc rămâne membru PSD.

    Viorel Hrebenciuc era deputat din anul 1996, fiind la a cincea legislatură consecutivă. La alegerile parlamentare din 2012, Hrebenciuc a fost ales deputat în circumscripţia electorală nr.4 Bacău, colegiul uninominal nr.9.

    Hrebenciuc era vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

    Deputatul PSD Viorel Hrebenciuc a fost anunţat, luni, de procurorii DNA că este urmărit penal într-un nou dosar, în care este acuzat de instigare la infracţiunea de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, trafic de influenţă, folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite şi cumpărare de influenţă.

    Potrivit DNA, Hrebenciuc ar fi aflat informaţii din interiorul DNA cu ajutorul fostului şef al Serviciului Protecţie şi Pază (SPP) Dumitru Iliescu, acesta cerând şi obţinând de la un angajat al Direcţiei informaţii despre interceptarea deputatului.

    În acelaşi dosar, Dan Şova este urmărit penal pentru trafic de influenţă.

    Potrivit procurorilor, în 17 octombrie, Viorel Hrebenciuc, lider al grupului parlamentar al PSD din Camera Deputaţilor, membru al Comitetului Executiv Naţional al partidului şi vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, i-ar fi cerut senatorului Dan Şova să iniţieze o propunere legislativă privind amnistia şi graţierea unor pedepse.

    Viorel Hrebenciuc i-ar fi promis lui Şova, în schimbul intervenţiilor sale, că îl va sprijini să obţină funcţia de preşedinte al partidului din care cei doi fac parte, în dauna altor doi posibili contracandidaţi.

    Cei doi au mai discutat ca, în acelaşi context, colegul lui Hrebenciuc să îl determine pe ministrul Justiţiei să iniţieze un proiect de lege având ca obiect abrogarea articolului 13 din Legea 78/2000, respectiv “fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite”.

    DNA a precizat că propunerea a fost formulată pentru a evita ca o eventuală condamnare a lui Viorel Hrebenciuc să fie pusă în executare, dar şi pentru “a evita executarea unei eventuale pedepse aplicate unui membru reprezentativ al partidului, care fusese condamnat nedefinitiv în primă instanţă pentru luare de mită, la pedeapsa închisorii”.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că membrul PSD condamnat, pe care Hrebenciuc voia să îl sprijinire prin adoptarea unei legi de amnistiere şi graţiere a pedepsei, este Miron Mitrea. Instanţa supremă l-a condamnat, în 15 octombrie, pe deputatul PSD Miron Mitrea la doi ani de închisoare cu executare, în dosarul de corupţie privind lucrările de construcţie făcute la locuinţa mamei sale, decizia nefiind definitivă.

    DNA a cerut aviz de la Camera Deputaţilor pentru arestarea preventivă a lui Viorel Hrebenciuc, atât în noul dosar, cât şi în cel în care este cercetat alături de deputatul PSD Ioan Adam, pentru retrocedări ilegale de păduri.

    În dosarul retrocedărilor ilegale, Hrebenciuc este urmărit penal pentru constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă şi instigare la folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

     

  • Investiţia în educaţia timpurie, cea mai bună intervenţie antisărăcie

    „Oamenii de afaceri înţeleg instinctiv de ce vrem să îi educăm pe copiii săraci, acest lucru fiind legat de viitorul economic al României“, explică Leslie Hawke semnalele pozitive pe care le-a primit din partea mediului de afaceri autohton, în ce priveşte iniţiativele Asociaţiei OvidiuRo. Fondată în urmă cu un deceniu de Leslie Hawke, alături de profesoara Maria Gheorghiu, asociaţia are ca scop facilitarea accesului copiilor din medii defavorizate la educaţie încă din perioada preşcolară, astfel încât şansele lor de a studia şi a găsi un loc de muncă să crească ulterior.

    „Experienţa ne-a demonstrat într-un mod concret ceea ce au relevat studiile internaţionale: investiţia în educaţie timpurie are cea mai mare rată de recuperare, în comparaţie cu oricare altă intervenţie antisărăcie“, explică Leslie Hawke raţiunea asociaţiei. Principalul mijloc prin care se realizează această investiţie este programul „Fiecare copil în grădiniţă“, lansat în urmă cu patru ani şi care are drept principală măsură acordarea familiilor din medii sărace a unor tichete sociale în valoare de 50 de lei, dacă îşi duc copiii la grădiniţă în fiecare zi.

    „Primesc aceste stimulente pentru că încercăm să răsplătim comportamentele proeducaţie. Oamenii trăiesc, în majoritatea cazurilor, în condiţii grele, la marginea satelor sau în zone izolate. Copiii trebuie să parcurgă un drum lung către grădiniţă şi de cele mai multe ori nu au încălţăminte şi nici haine de iarnă potrivite pentru a merge pe jos. E un efort considerabil pentru părinţi să străbată acest drum pe jos, cu un copil de trei ani, până la grădiniţa din sat. Noi le oferim acest mic stimulent pentru ca ei să facă acest drum zilnic“, explică Hawke. Până în prezent, au reuşit să aducă astfel la grădiniţă 2.500 de copii din mai multe judeţe, cu o medie de prezentare zilnică de 81%.

    Obiectivul pe termen lung al asociaţiei este ca programul să fie finanţat la nivel naţional, din fonduri publice, pentru asigurarea unei forţe de muncă educate, care să umple golul din ce în ce mai mare dintre clasa săracă şi cea a bogaţilor din România. Până la atingerea acestui ţel, Asociaţia OvidiuRo oferă tichetele bazându-se pe finanţarea din partea mediului de afaceri autohton. Asociaţia colaborează cu investitori majori care contribuie constant la finanţarea programului, iar evenimentele de tip fund raising create sunt, de asemenea, un bun prilej pentru atragerea de noi donatori şi investitori.

    Reprezentanţii asociaţiei au condus de altfel prima iniţiativă de tip „fundraising“ în România, odată cu organizarea celui mai mare eveniment de strângere de fonduri din Bucureşti, Halloween Charity Ball. Acesta a strâns, încă de la prima ediţie, din 2005, 500 de invitaţi. „Încercăm să oferim tuturor o seară minunată, cu distracţie şi dans, dar în acelaşi timp ne dorim sprijinul celor prezenţi acolo în demersul de a oferi fiecărui copil sărac acces la programe de educaţie preşcolară.

    Combinăm distracţia cu un mesaj foarte serios, lucru nu tocmai uşor de realizat“, explică Hawke. Dacă la primele două ediţii petrecerile au fost legate strict de Halloween, evenimentele următoare au avut tematici diverse: anii ’20, un charity ball internaţional, „Ţară, ţară, vrem eroi!“ – în care invitaţii se costumau în eroii lor preferaţi –, anii ‘50. Balul din acest an va avea ca tematică „Magia Filmului“ şi, ca element de noutate, în cadrul acestuia Irina Margareta Nistor va primi un premiu pentru întreaga activitate. La fel ca în anii anteriori, banii strânşi în cadrul evenimentului vor fi direcţionaţi înspre educarea preşcolară.
     

  • Doar cinci firme din transporturi şi logistică au afaceri mai mari de 50 mil. euro

    Nevoile tot mai complexe şi mai diversificate ale clienţilor operatorilor logistici constituie principalul factor de presiune asupra jucătorilor din piaţă. Contextul împinge companiile să opereze cu un nivel ridicat de operativitate, eficienţă şi flexibilitate pentru a-şi creşte portofoliul de clienţi.

    „În ultimul an am lansat şi urmează să lansăm pentru clienţii noştri mai multe servicii deoarece piaţa logistică locală este foarte competitivă în momentul de faţă. În România sunt foarte multe companii multinaţionale care nu sunt pe alte pieţe mai dezvoltate din Europa“, a spus Danor Ionescu, CEO la Pall-Ex România, care mai deţine şi funcţia de Group CEO Logistics în cadrul companiei de transport şi logistică Delamode Group, care de asemenea este parte a reţelei Pall-Ex. Spre exemplu, în România sunt prezente companii din Franţa, Olanda, Mare Britanie, Germania, Italia sau Danemarca, iar printre cele mai mari se numără DB Schenker, DSV Logistics, FM Logistic, Geodis, Kuehne + Nagel, Gebruder Weiss, Cargo Partner, H.Essers şi Tibbett Logistics.

    „Serviciul Pall-Ex l-am lansat la 1 decembrie 2011 în România prin intermediul companiei Pall-Ex România, companie ce deţine franciza acestuia. Pall-Ex este un serviciu de curierat de marfă paletizată.  Este o franciză din Europa de Vest, care s-a extins din Marea Britanie, Franţa, Spania, Italia, Polonia şi România, iar acum se lucrează la Pall-Ex Turcia, Scandinavia, Cehia, Slovacia“, a spus Danor Ionescu.

    Compania deţine un hub central de 5.500 mp la Sibiu, iar transporturile sunt realizate prin intermediul companiilor de transport, care colectează mărfurile în depozitele lor şi le transportă în fiecare noapte cu camioanele la Sibiu. Transportul este naţional, dar, fiind vorba de o reţea internaţională şi de noul serviciu European Connect, lansat în acest an, se pot transporta paleţi şi dintr-o ţară în alta. „În România avem acum 30 de membri în cadrul Pall-Ex, fiecare membru având franciză; aceştia au fost aleşi în funcţie de performanţe. La început, în decembrie 2011, aveam 18 parteneri la nivel naţional, dar am crescut. Sunt şi oraşe mai mari unde avem mai mulţi parteneri, spre exemplu

    Bucureşti unde sunt trei, sau Cluj-Napoca, unde sunt doi, depinde de dezvoltarea industrială a zonei“, a subliniat Ionescu.

    Prin intermediul Pall-Ex sunt transportate mărfuri ambientale generale, care nu necesită temperatură controlată de la echipamente electronice, televizoare, IT&C, mobilă, echipamente de baie sau generatoare. Printre clienţii Pall-Ex se numără companii precum Scandia, Farmec, RTC, Ductil, Pambac, Fuchs, Zeelandia, Sultan, Dobrogea, Prodvinalco, Elsaco, Arabesque sau Dedeman. În total prin reţeaua Pall-Ex România se transportă între 16.000 şi 18.000 de paleţi pe lună şi în medie 800-900 de paleţi în fiecare seară. Pentru a extinde serviciul în România, compania a realizat o nouă investiţie în Capitală pentru a gestiona mai bine transporturile în zona de sud a ţării.

    „Noutatea o reprezintă un nou hub în Bucureşti, în centrul Delamode, deoarece infrastructura subdezvoltată poate afecta timpul şi costurile. Spre exemplu, pentru a transporta de la Constanţa la Craiova, trebuia să traversăm Carpaţii de două ori. Acum avem un hub regional care permite un schimb pe relaţia sud. Acum toate oraşele din sud schimbă marfa în sud. Odată cu deschiderea noului hub, putem oferi serviciul Same Day cu livrare în aceeaşi zi. Testăm acum dacă putem face livrări de la Piteşti la Călăraşi sau Giurgiu“, a spus Danor Ionescu. Investiţia din Bucureşti este în personal, echipamente şi IT şi se ridică la aproximativ 300.000 de euro.

    „Principalii noştri clienţi sunt producătorii naţionali care vor să trimită marfă la clienţii lor. Astfel de serviciu este util celor care au comandat târziu marfă care trebuie să ajungă repede, sau retailerilor care au o promoţie în derulare şi au rămas fără marfă, sau celor care lansează o linie de producţie şi au nevoie de materie primă, piese de schimb. Noi o oferim ca o opţiune premium. Serviciul standard este de 24 de ore la nivel naţional. Hubul din Bucureşti oferă preţuri mai mici, timp de livrare mai scurt şi posibilitatea de a stoca marfă într-o zonă mult mai intensă“, a subliniat şeful Pall-Ex România.

    Următoarea investiţie a companiei o reprezintă deschiderea unui nou centru la Sibiu care să permită creşterea volumului de marfă, detaliază Danor Ionescu: „La Sibiu suntem în procesul de dezvoltare a unui nou hub de tip drive-thru, cu uşi pe toate părţile, a cărui construcţie va demara anul viitor. Va fi o investiţie de ordinul milioanelor de euro, pe un teren achiziţionat deja, iar în şase-şapte luni de la demararea lucrărilor va fi gata. Acolo va fi un concept de cross-dock şi o suprafaţă de depozitare pentru trimitere marfă. Un camion va fi încărcat şi descărcat în câteva minute. Sunt multe provocări deoarece nu avem autostrăzi şi trebuie să eficientizăm pe cât posibil. Dacă aveam autostrăzi nu mai investeam într-un hub la Bucureşti, ţara era mult mai rapid şi mai ieftin de traversat“.

  • Directorul grupului petrolier francez Total a murit într-un accident aviatic la Moscova

    Avionul privat de tip Falcon 50 urma să efectueze cursa Moscova – Paris, însă s-a prăbuşit la ora locală 23.58 (22.58, ora României), pe aeroportul Vnukovo, după ce ar fi intrat în coliziune cu o maşină de deszăpezit, a declarat reprezentantul Comitetului rus pentru investigaţii în domeniul transportului, Tatiana Morozova.

    “În urma coliziunii, au murit patru persoane. Au fost găsite cadavrele lor”, a precizat Morozova.

    Reprezentantul oficial al Aeroportului Vnukovo, Elena Krîlova, a anunţat ulterior că în acest accident au murit trei membri ai echipajului şi directorul grupului Total, potrivit agenţiei RIA Novosti.

    Acestă informaţie a fost confirmată de grupul Total.

    “Grupul Total confirmă cu profundă tristeţe că directorul său general, Christophe de Margerie, în vârstă de 63 de ani, a decedat în noaptea de luni spre marţi, într-un accident aviatic, pe Aeroportul Vnukovo din Moscova, în urma unei coliziuni cu un vehicul pentru deszăpezire”, a anunţat compania într-un comunicat.

    Potrivit lui Morozova, forţele ruse au fost deschis o anchetă penală în legătură cu acest accident.

    Aeroportul a fost închis temporar, pentru efectuarea unor investigaţii la locul accidentului.

    Aeroportul din Vnukovo este unul din cele aeroporturi internaţionale din Moscova. Situat în sud-vestul capitalei ruse, el dispune, de asemenea, de un terminal pentru zboruri de afaceri.