BusinessMagazin

Blog

  • 100.000 de români care muncesc în străinătate riscă să-şi piardă serviciul. ANAF a dispus blocarea conturilor companiilor respective

    Asociaţia Naţională a Întreprinderilor de Muncă Temporară (ANIMT) solicită autorităţilor demararea de urgenţă a dialogului pentru evitarea dispariţiei a 300 de firme. Totodată, ANIMT îşi exprimă speranţa că autorităţile vor analiza cu responsabilitate implicaţiile măsurilor recente de sancţionare a companiilor care activează în domeniul plasării angajaţilor în regim de muncă temporară, măsuri care afectează sute de mii de muncitori şi familiile acestora. Asociaţia solicită autorităţilor, de asemenea, demararea urgentă a consultărilor, în vederea deblocării activităţii întreprinderilor afectate.

    “Aceste măsuri ne omoară activitatea şi creează, în acelaşi timp, o gravă problemă socială, întrucât companiile noastre sunt cele care asigură întreţinerea muncitorilor în ţările în care sunt detaşaţi, în situaţia de faţă nemaiputându-le asigura nici măcar întoarcerea în ţară. Gândiţi-vă câte familii depind de aceşti 100.000 de muncitori, practic sunt afectaţi circa 400.000 de oameni. Pentru noi, timpul este vital. Dacă până la sfârşitul lunii conturile noastre vor continua să fie blocate, toţi aceşti oameni vor rămâne pe drumuri. În tot acest timp, noi ne pierdem definitiv clienţii, circa 300 de firme vor dispărea, iar economia ţării va pierde anual, numai din contribuţii la salarii, peste 265 de milioane de euro”, a spus, marţi, într-o conferinţă de presă, Stephane Tison, directorul general al companiei Power Interim şi fondatorul ANIMT.

    Potrivit ANIMT, agenţiile de muncă temporară au fost, recent, subiectul unor controale din partea Direcţiei Antifraudă din cadrul ANAF, în urma cărora, susţine asociaţia, în baza unei interpretări subiective a legislaţiei muncii, s-a dispus blocarea conturilor companiilor în cauză, precum şi recuperarea, retroactiv, a unor prejudicii estimate. Raţionamentul ANAF, precizează reprezentanţii ANIMT, a fost că muncitorii care lucrează, temporar, în străinătate, nu pot fi consideraţi detaşaţi, prin urmare nu au dreptul să primească diurnă, în condiţiile în care până la acest moment, atât ANAF, cât şi Ministerul Muncii considerau drept legale practicile prin care muncitorii erau remuneraţi atât cu un salariu de bază, cât şi cu diurnă.

    “Din 2007 până în prezent, companiile au fost controlate de nenumărate ori de către instituţiile responabile şi niciodată nu a fost ridicată această problemă. În cazul în care instituţiile statului român vor să opereze o schimbare în statutul acestor muncitori, suntem dispuşi să respectăm orice regulă nou instituită, cu condiţia ca aceasta să nu aibă efecte retroactive. Este împotriva principiilor statului de drept să aplici regula retroactivităţii în cazul activităţii unor companii”, a spus, la rândul său, Alexandru Marin, avocatul asociaţiei.

    ANIMT atrage atenţia că astfel s-a creat un precedent periculos, această situaţie ameninţând să aibă efect de domino asupra altor industrii, în special transporturile, unde şoferii – o categorie vastă de angajaţi – sunt remuneraţi şi pe bază de diurnă.

    “Până la urmă, numărul celor afectaţi poate ajunge la 900.000 de salariaţi. Nu ştim ce urmăresc cu adevărat instituţiile responsabile, însă efectul va fi acela că, pe de-o parte, va creşte numărul de şomeri iar pe de altă parte va creşte numărul românilor care vor pleca definitiv din ţară. Să nu mai vorbim de mesajul negativ perceput de investitorii străini şi români, care în mod evident nu pot opera într-un cadru legislativ atât de arbitrar”, a mai spus Stephane Tison.

    Potrivit ANIMT, venituri nete pe an ale salariaţilor temporari se ridică la 1.260.000.000 de euro, iar 260.000.000 de euro reprezintă contribuţii sociale pe an plătite de agenţiile de muncă temporară, fără să fie luate în calcul celelalte impozite plătite de societăţi. În ţări precum Franţa, Italia, Spania, Belgia şi Irak lucrează 100.000 de români, cu statut de salariaţi temporari, care, fiind detaşaţi, câştigă în medie 1.500 de euro pe lună şi de veniturile cărora depind 400.000 de familii.

    Asociaţia atrage atenţia că, potrivit Codului Fiscal, sunt scutite de impozit pe venit indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură primite de salariaţi pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate. Totodată, conform prevederilor în vigoare, aceste indemnizaţii nu sunt luate în calculul contribuţiilor sociale.

    În acest context, ANIMT a trimis un memoriu către premierul Victor Ponta, ministrul Muncii, Rovana Plumb, şeful Inspecţiei Muncii , Dantes Nicolae Bratu, ministrul pentru Dialog social, Aurelia Cristea, ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, şi ministrul delegat al românilor de pretutindeni, Bogdan Stanoevici, prin care semnalează pericolul la care sunt expuşi cei o sută de mii de români care muncesc în străinătate temporar.

    “Facem apel la dumneavostră să interveniţi şi să soluţionăm situaţia cu care ne confruntăm actualmente şi care va conduce inevitabil la un dezastru economic, social şi de imagine. În plus, salariaţii temporari detaşaţi în alte stat de către agenţii de muncă temporară sunt remuneraţi la nivelul salariilor aplicabile în statul unde îşi desfăşoară activitatea, veniturile acestora fiind compuse din salariul de bază, la care se adaugă indemnizaţia de deplasare/detaşare. Confrom art 296 din Codul Fiscal, ‘nu se cuprind în baza lunară a contribuţiilor obligatorii indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, primite de salariaţi, pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit prin hotărâre a Guvernului pentru personalul din instituţiile publice, precum şi cele primite pentru acoperirea cheltuililor de trasport şi cazare. În mod eronat, atuorităţile de control (Direcţia Antifraudă a ANAF, consideră ca salariaţilor temporari nu li se cuvin drepturi de delegare sau detaşare, statutul lor nefiind acela de angajaţi delegaţi sau detaşaţi”, se arată în memoriul ANIMT.

    ANIMT susţine şi că ANAF nu a coroborat legislaţia naţională cu cea comunitară şi nu a luat în considerare că munca temporară reprezintă, la nivelul UE, o formă de detaşare. “Autorităţile române se regăsesc, astfel, într-o situaţie de totală contradicţie cu prevederile Directivei 96/71/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detaşarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii, precum şi ale Regulamentului 987/2009”, consideră reprezentanţii asociaţiei.

    Totodată ANIMT atrage atenţia că, în măsura în care salariaţii trimişi în străinătate nu mai sunt consideraţi detaşaţi, acest lucru însemnă că ei îşi desfăşoară efectiv activitatea ca salariaţi ai unui aşezământ stabil în străinătate şi, în consecinţă, nu vor mai plăti deloc impozite şi taxe în România, ci exclusiv în străinătate.

    “Având în vedere caracterul profund îngrijorător şi revoltător al problemelor cu care se confruntă societăţile noastre, perspectiva a mii de şomeri, închiderea a sute de agenţi economici şi declanşarea unei acute crize sociale, vă solicităm o întâlnire de urgenţă cu reprezentanţii tuturor minsiterelor responsabile, găsirea pârghiilor legale de anulare a măsurilor deja luate împortiva agenţilor de muncă autorizaţi şi armonizarea Codului muncii cu legislaţia europeană”, se arată în finalul memoriului trimis autorităţilor de ANIMT.

  • ANIMT: „Măsurile luate de stat ne omoară activitatea şi creează, în acelaşi timp, o gravă problemă socială. Numărul celor afectaţi poate ajunge la 900.000 de salariaţi”

    Asociaţia Naţională a Întreprinderilor de Muncă Temporară (ANIMT), în curs de constituire, îşi exprimă speranţa că autorităţile vor analiza cu responsabilitate implicaţiile măsurilor recente de sancţionare a companiilor care activează în domeniul plasării angajaţilor în regim de muncă temporară, măsuri care afectează sute de mii de muncitori şi familiile acestora. Asociaţia solicită, de asemenea, autorităţilor, demararea urgentă a consultărilor în vederea  deblocării activităţii întreprinderilor afectate.

    „Aceste măsuri ne omoară activitatea şi creează, în acelaşi timp, o gravă problemă socială întrucât companiile noastre sunt cele care asigură întreţinerea muncitorilor în ţările în care sunt detaşaţi, în situaţia de faţă nemaiputându-le asigura nici măcar întoarcerea în ţară. Gândiţi-vă câte familii depind de aceşti 100.000 de muncitori, practic sunt afectaţi circa 400.000 de oameni. Pentru noi timpul este vital. Dacă până la sfârşitul lunii conturile noastre vor continua să fie blocate, toţi aceşti oameni vor rămâne pe drumuri. În tot acest timp, noi ne pierdem definitiv clienţii, circa 300 de firme vor dispărea iar economia ţării va pierde anual, numai din contribuţii la salarii, peste 265 de milioane de euro”, a spus Stephane Tison, directorul general al companiei Power Interim şi fondatorul ANIMT.

    Agenţiile de muncă temporară au făcut recent subiectul unor controale din partea Direcţiei Antifraudă din cadrul ANAF, care în baza unei interpretări subiective a legislaţiei muncii, au dispus blocarea conturilor companiilor în cauză, precum şi recuperarea, retroactiv, a unor prejudicii estimate. Raţionamentul  ANAF a fost că muncitorii care lucrează, temporar, în străinătate, nu pot fi consideraţi detaşaţi, prin urmare nu au dreptul să primească diurnă, în condiţiile în care până la acest moment, atât ANAF cât şi Ministerul Muncii considerau drept legale practicile prin care muncitorii erau remuneraţi atât cu un salariu de bază, cât şi cu diurnă.

    „Din 2007 până în prezent, companiile au fost controlate de nenumărate ori de către instituţiile responabile şi niciodată nu a fost ridicată această problemă. În cazul în care instituţiile statului român vor să opereze o schimbare în statutul acestor muncitori, suntem dispuşi să respectăm orice regulă nou instituită, cu condiţia ca aceasta să nu aibă efecte retroactive. Este împotriva principiilor statului de drept să aplici regula retroactivităţii în cazul activităţii unor companii”, a spus Alexandru Marin, avocatul asociaţiei.

    ANIMT atrage atenţia că s-a creat un precedent periculos, această situaţie ameninţând să aibă efect de domino asupra altor industrii, în special transporturi, unde şoferii – o categorie vastă de angajaţi – sunt remuneraţi şi pe bază de diurnă.

    „Până la urmă, numărul celor afectaţi poate ajunge la 900.000 de salariaţi. Nu ştim ce urmăresc cu adevărat instituţiile responsabile, însă efectul va fi acela că, pe de-o parte, va creşte numărul de şomeri iar pe de altă parte va creşte numărul românilor care vor pleca definitiv din ţară. Să nu mai

    vorbim de mesajul negativ perceput de  investitorii străini şi români, care în mod evident nu pot opera într-un cadru legislativ atât de arbitrar”, a mai spus Stephane Tison.

  • China a executat 2.400 de condamnaţi în 2013

    Acest număr de 2.400 de execuţii reprezintă o scădere de 20 la sută în raport cu anul 2012 şi o reducere considerabilă faţă de cele 12.000 de execuţii înregistrate în 2002, precizează într-un comunicat Fundaţia Dui Hua (Dialog), cu sediul în Statele Unite.

    Acest bilanţ era deja, la vremea respectivă, mult mai mic decât recordul de 24.000 de condamnări la moarte anunţate în 1983, primul an al unei campanii promovate de liderul comunist de atunci, Deng Xiaoping.

    Numărul persoanelor executate în China, un secret de stat, nu este niciodată divulgat de autorităţi. Dar, potrivit unor organizaţii de apărare a drepturilor omului, China execută singură mai mulţi condamnaţi decât toate celelalte ţări la un loc.

    Potrivit Amnesty International, un total de 778 de persoane au fost executate în 2013 în afara Chinei. Organizaţia nu oferă estimări pentru China.

    Dui Hua afirmă că a obţinut aceste cifre de la un “oficial judiciar care are acces la numărul execuţiilor practicate în fiecare an” în China.

    Tendinţa în scădere a numărului de execuţii din China riscă totuşi, potrivit ONG-ului, să fie pusă sub semnul întrebării de campania extrem de represivă a autorităţilor chineze din regiunea musulmană Xinjiang, afectată de tensiuni sporite şi de revolta unei părţi a populaţiei care respinge tutela Beijingului.

    Anul acesta, sute de persoane au fost condamnate în Xinjiang pentru “terorism”, iar alte câteva sute au fost ucise în atentate urmate de operaţiuni armate violente ale forţelor de securitate.

    În 2007, China a redus numărul crimelor pasibile de pedeapsa cu moartea pe teritoriul său. Dar sistemul său penal, controlat direct de Partidul Comunist, rămâne o maşinărie de condamnat. În cazuri penale, în mod deosebit, achitările sunt foarte rare.

  • Arad: 23 de migranţi din Siria, Irak şi Iran, prinşi într-un microbuz lângă frontiera cu Ungaria

    Potrivit unui comunicat de presă transmis, marţi, de Poliţia de Frontieră Arad, un microbuz cu numere de Polonia a fost oprit în oraşul Nădlac, aproape de frontiera cu Ungaria, iar în timpul verificărilor au fost găsiţi ascunşi 23 de migranţi.

    Şapte dintre străini provin din Siria, unsprezece din Irak, iar cinci sunt din Iran. Ei au vârste cuprinse între 23 şi 45 de ani şi stăteau înghesuiţi pe podeaua vehiculului de transport mărfuri, sperând că vor putea trece ilegal frontiera.

    Şoferul polonez, în vârstă de 23 de ani, era însoţit de un conaţional şi un turc, care sunt cercetaţi acum pentru trafic de migranţi.

    Migranţii, care intenţionau să ajungă în Spaţiul Schengen, vor fi cercetaţi penal pentru tentativă de trecere ilegală a frontierei.

  • Isãrescu: Creşterea economică ar fi îngreunată de un proces necontrolat de retragere a capitalurilor

    “Dacă peste ajustarea fiscală se suprapune un proces necontrolat de deleveraging, de retragere a capitalului străin, creşterea economică ar fi mult mai greu de realizat. De la începutul crizei au avut loc retrageri de 9 miliarde euro în cinci ani, iar circa o treime a avut loc într-un singur an, în 2013. De ce a încetinit creşterea economică trebuie să aibă în vedere şi această caracteristică, s-a suprapus şi pe un proces de ajustare fiscală destul de ambiţios”, a declarat Isărescu la “The EU-SouthEast Europe Summit”.

    El a arătat că, în privinţa finanţării s-a ajuns la “un capăt al drumului”, subsidiarele locale finanţându-se în special de pe piaţa internă, fiind încurajate de autorităţile de reglementare în acest sens, care presupune mai departe o orientare către creditarea în moneda locală.

    “Autorităţile de supraveghere din ţările de origine par în mod special interesate de o asemenea evoluţie. Reorientarea spre piaţa internă la nivelul surselor de finanţare este însoţită în mod firesc de creşterea importanţei relative a creditării în moneda naţională. Nu spun adio, credit în valută!, dar oricum cred că suntem la capătul unui drum în care creditul în valută era dominant. Spun adio unei debalansări, unui dezechilibru masiv între creditarea în moneda locală şi cea în valută”, a precizat Isărescu.

    Guvernatorul a punctat că, în România, creditul în valută a scăzut sub 60%, preconizând că va ajunge chiar la sub 50%.

    “Tranziţia de la creditul în valută dominant spre un echilibru între creditul în valută şi cel în monedă locală sperăm să se realizeze într-o manieră ordonată, fără forţarea unei reduceri agresive a raportului credite-depozite, care ar genera o constrângere excesivă la nivelul ofertei de credite şi, pe cale de consecinţă, la adresa creşterii economice a României”, a spus şeful băncii centrale.

    Totodată, el apreciază că este puţin probabilă o revenire “spectaculoasă” a creditării pe termen scurt, atât din perspectiva cererii, cât şi a ofertei. El mai spune că este mai importantă calitatea decât cantitatea creditării, iar băncile ar trebui să se îndrepte în special către creditarea investiţiilor productive.

    “Eu sunt de părere – şi am şi colegi care sunt de aceeaşi părere – că, mai ales într-o perioadă de ajustare a bilanţului, calitatea alocării de resurse bancare este mai importantă decât cantitatea. Obişnuim să ne uităm la cantitate, cu cât creşte creditul, dar mult mai importantă este calitatea acestui credit. Pentru a putea împinge economia pe o traiectorie de creştere economică autosusţinută este necesar ca băncile să direcţioneze resursele disponibile pentru creditare către investiţii productive, evitând împovărarea debitorilor de calitate cu costuri generate de alocările eronate din trecut”, afirmă guvernatorul.

    Isărescu spune că o astfel de abordare generează acele câştiguri de productivitate care sunt esenţiale pentru ca productivitatea, investiţiile şi creditul să se alimenteze reciproc şi să se înscrie “de manieră sustenabilă pe o spirală ascendentă” în care toată lumea ar avea de câştigat.

  • Comisia juridică a amânat decizia privind ridicarea imunităţii deputatului Ioan Adam

    Anunţul a fost făcut de către deputatul PNL Alina Gorghiu, membru al Comisiei juridice.

    Ea a spus că decizia a fost luată cu majoritate de voturi, din motive procedurale, PSD invocând faptul că demisia lui Viorel Hrebenciuc din Parlament nu a fost primită la comisie şi încă nu este efectivă.

     

  • Preţul la cacao în luna septembrie a urcat cu 30%; Ebola scumpeşte ciocolata

    Fluctuaţiile majore ale preţului la cacao pot afecta puternic producătorii de ciocolată, însă jucătorii din domeniu iau măsuri pentru a răspunde acestei probleme. “Preţurile la cacao sunt extrem de volatile: adesea ele ating un punct maxim din cauza scăderii ofertei ca urmare a vremii nefavorabile, a epidemiilor şi a problemelor de ordin politic din ţările tropicale unde se concentrează producţia. Experienţa însă ne arată că, pe măsură ce producţia îşi revine în anii următori, preţurile scad din cauza costului scăzut al mâinii de lucru din principalele ţări producătoare din Africa de Vest şi Indonezia”, explică John Hawksworth, economistul şef al PwC.

    Preţurile la cacao s-ar putea majora în anii următori datorită creşterii constante a cererii de ciocolată şi a produselor pe bază de cacao din SUA, America Latină, Europa şi Asia care va duce la probleme de furnizare din partea unor mari ţări producătoare precum Costa de Fildeş şi Ghana.

    Însă dacă aceste preţuri crescute încurajează mai multe investiţii în noile plantaţii de cacao, ceea ce va duce la o ofertă sporită, preţul boabelor ar putea din nou scădea abrupt în anii 2020, aşa cum s-a întâmplat în anii 1980 în urma creşterii vertiginoase a preţului la cacao din deceniul precedent. Atât pentru decidenţii politici cât şi pentru companiile producătoare, provocarea va consta în a reduce diferenţele dintre extremele ciclului preţului la cacao, care pot dăuna micilor fermieri ce asigură aproximativ 90% din producţia mondială de cacao”, a adăugat John Hawksworth.

    Conform raportului din 2012 Cocoa Barometer, aproape 90% din totalul boabelor de cacao este produs în mici ferme de familie, iar aproximativ 20 de milioane de mici proprietari şi muncitori din mediul rural depind în mod direct de producţia de cacao pentru a se putea întreţine. Cartografierea şi colectarea datelor de la aceste ferme îi ajută pe proprietari să îşi îmbunătăţească recolta prin optimizarea randamentului agricol.

    “Vârsta arborilor de cacao şi spaţiul lăsat în jurul acestora, fertilizatorii utilizaţi, precum şi schimbările din practicile agricole, toate au impact asupra producţiei şi ofertei de cacao. Investiţii precum cele în instruirea fermierilor şi asigurarea unor prime pentru culturile sustenabile erau realizate rar în Africa de Vest în urmă cu doar trei ani, însă acum sunt frecvente. Aceste iniţiative susţin atât fermierii, cât şi industria, în dezvoltarea unei viziuni sustenabile a practicilor agricole, pe termen lung, care să ia în considerare schimbarea condiţiilor de mediu, economice şi tehnologiei agricole”, spune Mathieu Guemas de la GeoTraceability. GeoTraceability, companie achiziţionată de PwC în aprilie 2014, a facilitat colectarea datelor de pe plantaţiile de cacao ale 83.000 de fermieri, de pe 114.000 hectare de teren cultivat cu arbori de cacao din Ghana, Nigeria, Ecuador, Peru şi Indonezia.

  • Piaţa de fuziuni şi achiziţii din România în scădere în primul semestru din 2014

     În plus, se înregistrează o creştere semnificativă, de 35,9%, a valorii estimate a pieţei de M&A din regiune, faţă de primul semestru din 2013, generată, în primul rând, de o megatranzacţie care a avut loc pe piaţa din Cehia în primul semestru al acestui an, indică EY M&A Barometer România.

    În Europa Centrală şi de Sud-Est, majoritatea companiilor care au făcut obiectul tranzacţiilor au avut cumpărători din aceeaşi regiune geografică –  numărul acestora cumulând 51% din totalul tranzacţiilor. Tranzacţiile au fost încheiate mai ales de investitori strategici, iar cea mai atractivă industrie pentru cumpărători a fost tehnologia informaţiei (IT). În ceea ce priveşte valoarea, cele mai mari tranzacţii au vizat industria chimică.

    În România, majoritatea companiilor româneşti care au făcut obiectul unei tranzacţii au avut cumpărători din România – numărul acestora cumulând 66% din totalul tranzacţiilor. Barometrul evidenţiază faptul că tranzacţiile au fost dominate de investitori strategici, iar industria cea mai atractivă a fost tehnologia informaţiei (IT), în timp ce, în ceea ce priveşte valoarea, cele mai mari tranzacţii au vizat sectorul de energie şi minerit, cel de produse alimentare şi băuturi, şi transporturi.

    Tranzacţiile finalizate de investitorii strategici în primul trimestru din 2014 reprezintă 49% din numărul total, cu 10% mai puţin faţă de anul anterior. Ponderea investitorilor financiari a crescut la 51% din totalul celor prezenţi pe piaţă, faţă de 41% în primul semestru din 2013, subliniind o disponibilitate mai mare a fondurilor private de investiţii de a investi în România.

    În primul semestru din 2014, dintr-un total de 19 tranzacţii efectuate de investitori externi, cele mai multe investiţii au provenit, în mod egal, din Canada, Luxemburg şi Germania – fiecare cu câte 11% – în timp ce în primul trimestru al anului 2013 cei mai activi investitori externi au fost din Polonia (15%). SUA este singurul investitor cu o prezenţă constantă pe piaţa din România în ultimii doi ani, cu un nivel al investiţiilor de 5% din total, în primul trimestru din 2014, faţă de 12% anul trecut.

    Sectorul IT a fost cea mai atractivă industrie (după numărul de tranzacţii), înregistrând 9 tranzacţii în primul semestru al acestui an. Acesta a fost urmat de sectorul de media şi telecomunicaţii (cu 7 tranzacţii) şi servicii (cu 7 tranzacţii).
    În ceea ce priveşte valoarea tranzacţiilor, cele mai mari tranzacţii au vizat sectorul de energie şi minerit, urmat de transporturi şi servicii financiar-bancare.

    Consolidarea sectorului energetic a fost cea mai vizibilă tendinţă din piaţă, în care cea mai atractivă zonă pentru investiţii a fost cea a energiilor regenerabile. Astfel, parcurile de energie fotovoltaică şi microhidrocentralele au atras jumătate din numărul de tranzacţii finalizate în primul semestru din 2014.A doua tendinţă vine dinspre sectorul serviciilor financiar-bancare, marcând o consolidare a sectorului financiar, cu tranzacţii majore în domeniul bancar şi de asigurări, dar şi alte zone, inclusiv cea de leasing.

    “Piaţa românească de fuziuni şi achiziţii din prima jumătate a anului 2014 a fost dominată de tranzacţii sub pragul de 20 de milioane EUR. Chiar dacă au apărut anumite tranzacţii mari în sectorul serviciilor financiare, energiei şi materialelor de construcţii, acestea urmează să se finalizeze în 2015. Pe de altă parte, piaţa locală a tranzacţiilor de mărime medie a înregistrat semnale pozitive puternice, cu numeroase tranzacţii în sectorul TMT (tehnologie, media şi telecomunicaţii). Alte sectoare în care s-a observat o accelerare a activităţii de fuziuni şi achiziţii au fost: energie, transporturi şi serviciile financiare. În plus, am remarcat un semnal pozitiv şi din partea cumpărătorilor prin creşterea numărului de tranzacţii urmărite de către fondurile de private equity, prin noi investiţii sau achiziţii efectuate de companiile din portofoliu, dar şi o serie de tranzacţii secundare. În ceea ce priveşte vânzătorii, am observat o schimbare în activitatea antreprenorilor români, cărora EY le oferă suport în mod deosebit, aceştia devenind mult mai atenţi la realităţile pieţei.

    Drept urmare, am văzut o descreştere a aşteptărilor acestora privind evaluarea companiilor, o tendinţă în măsură să susţină în continuare activitatea de M&A în perioada următoare,” spune Florin Vasilică, partener şi lider al departamentului Servicii de asistenţă în tranzacţii, EY România.

  • TOPUL celor mai dinamice companii din IT&C. România, pe locul al treilea în clasament

    Patru dintre companiile prezente în clasament sunt nou-intrate, iar creşterea medie înregistrată de firmele româneşti din top este de 589%. Cinci companii sunt dezvoltatori de software, iar una este o firmă de internet. Două dintre ele au sediul în Bucureşti, două în Cluj-Napoca, una în Baia Mare şi una în Sibiu.

    Aceste companii “sunt dovada faptului că inovaţia şi talentul pot face diferenţa chiar şi pe o piaţă foarte dificilă, precum cea a ultimilor ani”, a afirmat, într-o conferinţă, managerul local al proiectului Fast 50 şi partener Deloitte România, Alina Mirea.

    Cu un avans al veniturilor de 1.433%, compania ITNT din Sibiu ocupă locul patru în clasamentul regional, cea mai bună poziţie ocupată de o entitate românească prezentă în top.

    Aflată pentru al şaptelea an consecutiv în clasament, Teamnet International Bucureşti este prezentă în două categorii: locul trei la categoria Big 5, care include companiile dinamice, prea mari ca venituri, pentru a concura, pe picior de egalitate, cu firmele mai mici din categoria Fast 50, şi poziţia 34 la categoria Fast 50, cu o creştere de 424%.

    Softelligence Bucureşti s-a plasat pe locul 27 (cu o rată de creştere de 459%), urmată de Life is Hard SRL CLuj-Napoca (453%, locul 28). Fortech Cluj-Napoca (403%, locul 37) şi Trencadis Baia Mare (362%, poziţia 42).

    Creşterea medie în rândul companiilor prezente în clasamentul Fast 50 a urcat la 698% de la 671%, în 2013, dar cu mult sub media de 1.026% înregistrată în 2012.

    Zece ţări au contribuit la clasamentul Fast 50 din acest an, respectiv Polonia (17), Ungaria (10, România (6), Croaţia (4), Cehia, Lituania şi Slovacia (câte 3 fiecare), Serbia (2), Bulgaria şi Estonia (câte una fiecare).

    Dintre cele 50 de companii, 26 sunt prezente pentru prima oară, zece au urcat în clasament, iar 14 au coborât.

    Şi în acest an topul este dominat de firmele de software (26), urmate de companiile de internet (12) şi cele de telecomunicaţii/networking (6).

    Raportul include totodată un sondaj efectuat în rândul directorilor generali ai companiilor care şi-au depus candidatura pentru un loc în clasamentul Deloitte, care arată că inovaţia (20%) este cea mai mare provocare de management cu care aceştia se confruntă.

    Accesul la mâna de lucru specializată (28%) şi climatul economic general (20,6%) sunt cele mai mari ameninţări pe care directorii acestor companii le identifică.

    Mai mult de jumătate din directori (54,7%) anticipează o dezvoltare organică, iar 39,1% se aşteaptă la extindere internaţională.

    În ce priveşte veniturile companiilor, 33,8% din respondenţi estimează o creştere care variază între 26 şi 50%, în 2014, iar 52,3% au în plan creşterea cheltuielilor cu cercetarea şi dezvoltarea în următorii doi ani.

    Pentru a fi eligibile pentru clasamentul Fast 50, companiile trebuie să aibă venituri anuale de cel puţin 50.000 euro în fiecare an, între 2009 şi 2013, minim cinci ani de activitate, sediul într-o ţară din Europa Centrală, să dezvolte sau să producă tehnologii patentate sau să facă investiţii substanţiale în cercetare şi dezvoltare şi să aibă o structură de acţionariat care exclude subsidiare deţinute majoritar de entităţi strategice.

  • Ponta: Demisia lui Hrebenciuc din Parlament scoate justiţia din campania electorală

    “Este decizia domniei sale şi este o decizie prin care scoate justiţia din campania electorală, aşa cum era folosită începând de ieri”, a spus Ponta, precizând că nu a discutat cu Hrebenciuc în prealabil.

    Întrebat dacă se aşteaptă la un astfel de gest de onoare şi din partea lui Dan Şova, pentru faptul că acesta este implicat într-un dosar de trafic de influenţă cu Hrebenciuc, Ponta a reluat afirmaţia de luni seara, respectiv că nu este ilegal să doreşti să fii preşedinte de partid.

    “Să vrei să fii preşedinte al unui partid nu e ceva ilegal. Nu înţeleg de ce trebuie să arestăm pe cineva că vrea să aibă o funcţie. Şi eu am vrut să fiu preşedinte al PSD şi nu m-a arestat nimeni în 2010, din fericire. Deci, arestăm oamenii care vor să fie preşedinţi de partid ? Cred că ne întoarcem în vremea lui Ceauşescu sau a lui Stalin şi nu vreau acest lucru”, a spus Ponta.

    Întrebat cu cine a negociat el pentru a ajunge preşedintele PSD, Ponta a răspuns: “Cu toată lumea”.

    Deputatul PSD Viorel Hrebenciuc, pentru care DNA a cerut încuviinţarea arestării preventive în două dosare, a demisionat din Parlament.

    Anunţul a fost făcut marţi de către preşedintele Camerei Deputaţilor, social-democratul Valeriu Zgonea, care a spus că Viorel Hrebenciuc a luat această decizie pentru a se pune la dispoziţia justiţiei.

    El a precizat însă că, până la o decizie definitivă a instanţei, Hrebenciuc rămâne membru PSD.

    Viorel Hrebenciuc era deputat din anul 1996, fiind la a cincea legislatură consecutivă. La alegerile parlamentare din 2012, Hrebenciuc a fost ales deputat în circumscripţia electorală nr.4 Bacău, colegiul uninominal nr.9.

    Hrebenciuc era vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

    Deputatul PSD Viorel Hrebenciuc a fost anunţat, luni, de procurorii DNA că este urmărit penal într-un nou dosar, în care este acuzat de instigare la infracţiunea de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, trafic de influenţă, folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite şi cumpărare de influenţă.

    Potrivit DNA, Hrebenciuc ar fi aflat informaţii din interiorul DNA cu ajutorul fostului şef al Serviciului Protecţie şi Pază (SPP) Dumitru Iliescu, acesta cerând şi obţinând de la un angajat al Direcţiei informaţii despre interceptarea deputatului.

    În acelaşi dosar, Dan Şova este urmărit penal pentru trafic de influenţă.

    Potrivit procurorilor, în 17 octombrie, Viorel Hrebenciuc, lider al grupului parlamentar al PSD din Camera Deputaţilor, membru al Comitetului Executiv Naţional al partidului şi vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, i-ar fi cerut senatorului Dan Şova să iniţieze o propunere legislativă privind amnistia şi graţierea unor pedepse.

    Viorel Hrebenciuc i-ar fi promis lui Şova, în schimbul intervenţiilor sale, că îl va sprijini să obţină funcţia de preşedinte al partidului din care cei doi fac parte, în dauna altor doi posibili contracandidaţi.

    Cei doi au mai discutat ca, în acelaşi context, colegul lui Hrebenciuc să îl determine pe ministrul Justiţiei să iniţieze un proiect de lege având ca obiect abrogarea articolului 13 din Legea 78/2000, respectiv “fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite”.

    DNA a precizat că propunerea a fost formulată pentru a evita ca o eventuală condamnare a lui Viorel Hrebenciuc să fie pusă în executare, dar şi pentru “a evita executarea unei eventuale pedepse aplicate unui membru reprezentativ al partidului, care fusese condamnat nedefinitiv în primă instanţă pentru luare de mită, la pedeapsa închisorii”.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că membrul PSD condamnat, pe care Hrebenciuc voia să îl sprijinire prin adoptarea unei legi de amnistiere şi graţiere a pedepsei, este Miron Mitrea. Instanţa supremă l-a condamnat, în 15 octombrie, pe deputatul PSD Miron Mitrea la doi ani de închisoare cu executare, în dosarul de corupţie privind lucrările de construcţie făcute la locuinţa mamei sale, decizia nefiind definitivă.

    DNA a cerut aviz de la Camera Deputaţilor pentru arestarea preventivă a lui Viorel Hrebenciuc, atât în noul dosar, cât şi în cel în care este cercetat alături de deputatul PSD Ioan Adam, pentru retrocedări ilegale de păduri.

    În dosarul retrocedărilor ilegale, Hrebenciuc este urmărit penal pentru constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă şi instigare la folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.