România rămâne o destinaţie destul de importantă pe harta logistică a Europei atât prin poziţia geografică, cât şi prin costurile reduse cu forţa de muncă şi sectorul imobiliar, este de părere Christophe de Korver, general manager al Gefco România. El adaugă că o creştere importantă a acestei pieţe ar fi posibilă doar prin investiţii susţinute în infrastructură, ”altfel putem pierde teren în faţa altor ţări din regiune, pe unde s-ar putea face tranzitul între Vest şi Est. Sperăm ca după alegerile prezidenţiale să fie o stabilitate mai mare şi să vedem proiecte pe termen lung sprijinite şi de stat”. 70% din afacerile Gefco sunt realizate prin contracte şi proiecte pe termen lung; conform previziunilor, anul acesta compania ar urma să treacă anul acesta peste pragul de 50 milioane euro (faţă de 47 de milioane de euro în 2013), menţinând o rată de profitabilitate între 3-5%. Numărul de clienţi a crescut şi în 2014, dar, punctează Christophe de Korver, ”a fost un an în care ne-am concentrat pe dezvoltarea de proiecte noi cu clienţii mai vechi”.
Blog
-
Spadasina antreprenoare. Loredana e campioană mondială la scrimă şi a inventat o aplicaţie pentru telefoanele mobile
Un alt subiect captivant are în vedere destinul studenţilor care termină ANEFSUL. Statul român este principalul angajator pentru absolvenii de Educaţie Fizică şi Sport. În anul universitar 2014-2015, cele 20 de facultăţi de Educaţie Fizică şi Sport de stat din România şcolarizează circa 8000 de studenţi. Numărul absolvenţilor inundă capacitatea de absorbţie a pieţei muncii, o piaţă asigurată în general de către stat prin posturile de profesor de sport.
Cititi mai multe pe www.prosport.ro
-
Peste 200 de restaurante McDonald’s sunt inspectate în Rusia. Nouă au fost închise temporar
McDonald’s a început operaţiunile în Rusia în 1990, fiind considerată drept un simbol al perspectivelor de dezvoltare ale Rusiei, contribuind la deschiderea ţării către companiile străine.
Autorităţile ruse susţin că restaurantele McDonald’s nu respectă normele sanitare, dar momentul şi amploarea inspecţiilor sunt văzute ca o reacţie la sancţiunile occidentale împotriva Rusiei.
Primul restaurant deschis de McDonald’s în Rusia, în piaţa Puşkin din Moscova, în faţa căruia s-au format cozi lungi la inaugurare, este în prezent închis, în urma unui ordin judecătoresc.
Statele Unite şi Uniunea Europeană au impus sancţiuni împotriva unor oficiali şi companii ruseşti, după ce preşedintele Vladimir Putin a anexat Crimeea în primăvara acestui an, escaladând cel mai grav conflict dintre cele două părţi de la încheierea Războiului Rece.
Ca răspuns la sancţiunile occidentale, Putin a interzis importuri de alimente din ţările occidentale în valoare de 9,5 miliarde de dolari.
McDonald’s are peste 35.600 de restaurante la nivel mondial, iar la sfârşitul lunii august în Rusia existau 440 de astfel de unităţi.
-
Ministerul Transporturilor: S-au depus toate eforturile pentru clasarea procedurii de infringement. Aşteptăm avizul CE
“Ministerul Transporturilor, împreună cu celelalte ministere implicate în procesul de avizare şi autorităţile din subordinea ministerului a depus toate eforturile pentru soluţionarea şi clasarea acestui infringement. Până la ora actuală, autorităţile române nu au primit în mod oficial avizul motivat al Comisiei Europene la propunerea părţii române de modificare a cadrului legal naţional de natură să răspundă în totalitate prevederilor Directivei 2004/49/CE. După primirea oficială a avizului motivat din partea Comisiei Europene, partea română are la dispoziţie două luni de zile pentru a formula un punct de vedere“, a răspuns Ministerul Transporturilor, la solicitare MEDIAFAX.
CE a lansat joi trei proceduri de infringement împotriva României, una dintre acestea fiind pentru netranspunerea legislaţiei UE privind siguranţa căilor ferate.
Conform unui comunicat, Comisia Europeană a cerut României să-şi pună toate normele naţionale în conformitate cu Directiva 2004/49/CE privind siguranţa căilor ferate, cererea vizând independenţa autorităţii de siguranţă şi a organismului de investigare.
Legislaţia ar fi trebuit să fie în vigoare încă din aprilie 2006. În februarie 2013, Comisia a declanşat o acţiune în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor împotriva României în legătură cu această chestiune, iar joi CE a decis trimiterea unui infringement (aviz motivat – a doua etapă a acţiunii UE în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor).
Comisia precizează că România are la dispoziţie două luni pentru a răspunde. “Dacă România nu reacţionează în mod satisfăcător, Comisia poate sesiza Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în privinţa acestei chestiuni”, se mai arată în comunicat.
Directiva 49 din 2004 vizează dezvoltarea unei abordări comune privind siguranţa căilor ferate, astfel încât toate reţelele feroviare comunitare să demonstreze în mod constant niveluri înalte de siguranţă, iar cetăţenii europeni să călătorească în siguranţă pe aceste reţele. Stabilirea unor cerinţe de siguranţă privind sistemul feroviar include gestionarea în condiţii de siguranţă a infrastructurii şi a funcţionării traficului, rolurile şi responsabilităţile întreprinderilor feroviare şi ale administratorilor de infrastructură, precum şi interacţiunea acestora. În plus, trebuie să se asigure un cadru comun de reglementare în domeniul siguranţei, reglementarea, gestionarea şi controlul siguranţei şi investigarea independentă a accidentelor.
“Transpunerea Directivei 2004/49/CE privind siguranţa căilor ferate comunitare şi de modificare a Directivei 95/18/CE a Consiliului privind acordarea de licenţe întreprinderilor feroviare şi a Directivei 2001/14/CE privind repartizarea capacităţilor de infrastructură feroviară şi perceperea de tarife pentru utilizarea infrastructurii feroviare şi certificarea siguranţei (reformare) a fost efectuată prin adoptarea Legii nr. 55/2006 privind siguranţa feroviară. Conform prevederilor Legii nr. 55/2006, în cadrul Autorităţii Feroviare Române – AFER funcţionează patru organisme distincte, respectiv Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română – ASFR, Organismul de Investigare Feroviar Român – OIFR, Organismul Notificat”, precizează Ministerul Transporturilor.
Instituţia precizează că la 22 martie 2013, Comisia Europeană a transmis României o scrisoare de punere în întârziere, arătând că autorităţile naţionale competente nu au transpus corespunzător mai multe dispoziţii ale Directivei 2004/49/CE, referitoare la cerinţele aplicabile pentru obţinerea certificării de siguranţă şi a autorizării de siguranţă, la independenţa autorităţii de siguranţă, la asigurarea independenţei funcţionale a organismului de investigare şi în ceea ce priveşte investigarea unor accidente sau incidente.
“În răspunsul trimis de autorităţile române în termenul indicat în scrisoarea de punere în întârziere au fost formulate/comunicate atât precizări/explicaţii în vederea lămuririi unor aspecte sesizate de Comisie, precum şi un calendar cu măsuri şi termene de realizare precise având ca finalitate remedierea deficienţelor de transpunere reliefate de Comisie. Din cauza mai multor schimbări care au avut loc la nivelul conducerilor ministerelor implicate în procesul de avizare, cât şi al altor autorităţi din subordinea ministerului, implicate direct în procesul de modificare a legislaţiei aferente, a vacanţelor parlamentare cât şi a unor dificultăţi întâmpinate pe circuitul extern de avizare, proiectele de acte normative nu au putut fi aprobate şi notifcate la Comisia Europeană până la data asumată de către autorităţile române”, precizează Ministerul Transporturilor.
Reprezentanţii MT spun că instituţia a iniţiat deja demersurile pentru soluţionarea şi clasarea acestei cauze încă din 2013, prin modificarea legislaţiei aferente, astfel încât prevederile Directivei 2004/49/CE să fie transpuse în mod corespunzător în legislaţia naţională.
De asemenea, Ministerul Transporturilor a trimis draft-urile actelor normative de modificare a legislaţiei naţionale în vigoare la Comisia Europeană, pentru care aşteaptă un aviz motivat, după primirea oficială având la dispoziţie două luni de zile pentru formularea unui punct de vedere.
Ministerul Transporturilor mai menţionează că în prezent au fost elaborate două proiecte de acte normative de modificare a legislaţiei în vigoare, respectiv o ordonanţă de urgenţă a Guvernului pentru modificarea Legii nr. 55/2006 privind siguranţa feroviară, precum şi o alta care vizează modificarea şi completarea OG 95/1998 privind înfiinţarea unor instituţii publice în subordinea Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.
Cele două proiecte urmează să fie supuse spre avizare celorlalte ministere implicate, respectiv al Afacerilor Externe, Muncii, Finanţelor şi Justiţiei.
-
Exemplu practic de inginerie genetică: cum arata un pui în 1957 şi cum arată acum, la aceeaşi vârstă şi cu aceeaşi dietă
Imaginea provine dintr-un studiu realizat la Universitatea din Alberta, Canada, care a analizat modul în care e evoluat industria avicolă. Diferenţele de mărime sunt urmarea, în primul rând, a separărilor genetice dintre rase, fără a fi influenţate de medicamente sau de calitatea hranei. Care au fost concluziile?
Puii din 2005 sunt de patru ori mai mari decât cei din 1957 pentru că rasa este mai productivă, iar hrana este transformată în carne într-un mod mult mai eficient. Cercetătorii au folosit o unitate de măsură aparte – o rată de conversie a gramului de carne în grame de carne de piept; puiul actuial este de trei ori mai eficient din acest punct de vedere.
O altă concluzie a fost că puii moderni au probleme de sănătate, legate de creşterea oaselor, de inimă şi de sistem imunitar; specialiştii pun aceste probleme pe seama efectelor genetice colaterale, dar şi a dietei moderne
-
Meleşcanu: Nu am avut acces la lista ofiţerilor acoperiţi ai SIE
“Nu am avut acces, nici nu se pune problema să am acces la lista ofiţerilor acoperiţi ai SRI, nici la lista ofiţerilor acoperiţi ai SIE, dintr-un motiv foarte simplu, că această evidenţă este total separată de evidenţa personalului de ofiţeri care lucrează tot sub acoperire, dar care lucrează din centrala Serviciului”, a precizat Meleşcanu la Gândul Live.
El a mai spus că putea să facă o astfel de solicitare, în cazul în care ar fi avut nevoie să se clarifice în legătură cu o informaţie. “Dacă, de exemplu aş fi primit o informaţie că Australia ne va ataca cu marina şi aviaţia, săptămânile viitoare, primul lucru care l-aş fi făcut era să cer să mi se spună care este sursa de la care s-au obţinut aceste informaţii şi care a fost persoana care a transmis această informaţie, prin legătura cu sursa respectivă”, a spus Meleşcanu.
El a precizat că ar fi trebuit, în acest context, să semneze într-un registru că a luat act de aceste informaţii, tocmai pentru a preveni deconspirarea întâmplătoare sau din neştiinţă.
Întrebat dacă a semnat un document din care reiese că niciun candidat la prezidenţiale, ministru sau parlamentar nu este ofiţer acoperit, Meleşcanu a răspuns: “Da, a fost o solicitare din partea Comisiei SIE şi am semnat acest document”.
“Noi am spus foarte clar că niciunul dintre candidaţi nu este ofiţer acoperit sau sub orice altă formă. Faptul că nu este este un lucru care se poate spune. Nu contravine cu nimic legii dacă dai o declaraţie foarte clară că nimeni nu face parte din această categorie“, a explicat Meleşcanu.
Potrivit acestuia, aceeaşi întrebare, la timpul trecut, nu se poate aplica, pentru că, potrivit Hotărârii de Guvern 223/2013, rezerviştii au dreptul la protecţie şi în niciun caz nu se poate divulga identitatea lor.
“Din acest motiv, nu am fost, juridic, în poziţia să dau un răspuns“, a mai spus Meleşcanu.
El a continuat: “Dacă sunt, am răspuns că nu sunt. Dacă nu au fost, nu am dreptul să dau această informaţie”, şi a menţionat că legea care îi interzice acest lucru este cea de organizare şi funcţionare a SIE, care, la articolul 10, precizează că “sursele de informare, metodele şi mijloacele de muncă nu pot fi dezvăluite faţă de nimeni şi în nicio împrejurare”.
Întrebat ce răspuns ar trebui să dea SIE dacă cei din Comisia parlamentrară de control al activităţii SIE ar cere lista ofiţerilor acoperiţi, dar nu la prezent, ci pentru trecut, Meleşcanu a spus: “Acelaşi răspuns pe care l-am dat pentru că (…) răspunsul nu este al meu, nu încercaţi să mă băgaţi într-o bătălie care e între preşedintele Băsescu şi premierul Ponta, în care eu sunt o victimă colaterală. Răspunsurile nu sunt de la mine. Acesta este lucrul cel mai urât care s-a făcut. Sunt ale Servicului”.
Meleşcanu a precizat că a discutat şi cu preşedintele Băsescu aceste aspecte: “Am avut şi o discuţie personală (..) Nu am avut discuţii pe persoane, pentru că obligaţia mea era să ţin discuţia la nivel general”.
-
Serghei Lavrov: Relaţiile ruso-americane au atins cel mai scăzut nivel
“Am coborât mult. Sper că această scădere a nivelului de cooperare a atins baza” şi nu va merge mai jos, a declarat şeful diplomaţiei ruse, în cadrul unei conferinţe în faţa participanţilor la proiectul “Universitatea civilă”, organizat la Moscova de partidul de guvernământ Rusia Unită.
“Pentru moment, acest proces avansează fără o nouă scădere, dar de asemenea fără o tentativă de ameliorare a relaţiilor”, a adăugat ministrul, precizând totuşi că “acesta nu este un nou Război Rece”.
Această perioadă de răcire a relaţiilor “va fi durabilă”, a apreciat el, adăugând că “revizuirea de către americani a locului lor în lume (…) va necesita timp”.
Într-un interviu acordat săptămâna trecută unui cotidian sârb, preşedintele rus Vladimir Putin l-a acuzat pe omologul său american Barack Obama că are o atitudine “ostilă” faţă de Rusia.
Criza ucraineană a condus la o deteriorare a relaţiilor dintre Washington şi Moscova fără precedent de la destrămarea URSS în 1991.
SUA şi Rusia au o dispută de trei ani şi pe tema Siriei, americanii susţinând opoziţia, în timp ce ruşii sunt aliaţii regimului preşedintelui Bashar al-Assad.
-
Ponta, la remarca presei că membri PSD au iar dosare penale: Asta numai la dumneavoastră mai e un breaking news
Întrebat de un reporter TV cum comentează, în calitate de preşedinte PSD, faptul că membri marcanţi ai acestui partid au din nou dosare penale, Ponta a răspuns: “Asta numai la dumneavoastră mai e un breaking news. Oamenii care sunt bănuiţi de ceva trebuie să fie întrebaţi. Mai rău este când sunt acuzaţi de ceva şi nu îi întreabă nimeni decât presa, nu îi întreabă procurorii, dar se întâmplă şi asta, suntem în campanie electorală, e normal”.
Anterior, Ponta a declarat că nu cunoaşte amănunte despre dosarul în care sunt implicaţi Viorel Hrebenciuc şi Dan Şova, el arătând că, dacă trebuia să fie arestaţi toţi cei care vorbesc despre şefia PSD, atunci şi el ar fi trebuit arestat în 2010, când a fost ales în fruntea partidului.
El a arătat că nu cunoaşte amănunte despre dosarul în care sunt implicaţi purtătorul de cuvânt al PSD, Dan Şova, şi deputatul social-democrat Viorel Hrebenciuc şi nu cunoaşte nimic despre promisiuni privind funcţii contra legii.
”Nu cunosc aceste lucruri, nu comentez nimic care ţine de dosare penale”, a spus Ponta.
Senatorul PSD Dan Şova este urmărit penal pentru trafic de influenţă, după ce ar fi acceptat, la solicitarea deputatului Viorel Hrebenciuc, să iniţieze o propunere legislativă privind amnistia şi graţierea unor pedepse, pentru ca deputatul să nu execute o eventuală condamnare, potrivit DNA.
Hrebenciuc i-ar fi cerut să se asigure că va fi adoptată o lege de amnistie şi graţiere, solicitare pe care colegul său din PSD ar fi acceptat-o.
DNA a precizat că propunerea a fost formulată pentru a evita ca o eventuală condamnare a lui Viorel Hrebenciuc să fie pusă în executare, dar şi pentru “a evita executarea unei eventuale pedepse aplicate unui membru reprezentativ al partidului, care fusese condamnat nedefinitiv în primă instanţă pentru luare de mită, la pedeapsa închisorii”.
Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că membrul PSD condamnat, pe care Hrebenciuc voia să îl sprijinire prin adoptarea unei legi de amnistiere şi graţiere a pedepsei, este Miron Mitrea. Instanţa supremă l-a condamnat, în 15 octombrie, pe deputatul PSD Miron Mitrea la doi ani de închisoare cu executare, în dosarul de corupţie privind lucrările de construcţie făcute la locuinţa mamei sale, decizia nefiind definitivă.
Viorel Hrebenciuc i-ar fi promis colegului său din PSD, în schimbul intervenţiilor sale, că îl va sprijini să obţină funcţia de preşedinte al partidului din care cei doi fac parte, în dauna altor doi posibili contracandidaţi.
Purtătorul de cuvânt al PSD, Dan Şova, a declarat, la ieşirea de la DNA, că nu şi-a pus problema să fie şeful PSD şi că nu a vorbit niciodată cu ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, în legătură cu solicitările pe care, potrivit procurorilor anticorupţie, i le-ar fi făcut Viorel Hrebenciuc.
Viorel Hrebenciuc este cercetat de procurorii DNA, alături de deputatul PSD Ioan Adam, în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri. DNA a cerut aviz de la Camera Deputaţilor pentru arestarea celor doi deputaţi.
Hrebenciuc este urmărit penal în acest dosar pentru constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă şi instigare la folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Direcţia Naţională Anticorupţie anunţa, în 13 august, că Dan Coman Şova, la data faptelor reprezentant legal al SCA “Şova şi Asociaţii”, este urmărit penal pentru trei infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu, cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul.
Potrivit DNA, în perioada 2007-2008, SCA “Şova şi Asociaţii” a încheiat trei contracte de asistenţă juridică cu complexurile Turceni şi Rovinari, în urma cărora acestea ar fi fost prejudiciate cu aproape 3,5 milioane lei.
-
Mazăre anunţă, la jumătatea campaniei electorale, creşterea subvenţiei la căldură, doar pentru 2014
Primarul Constanţei, Radu Mazăre, a declarat, luni, la finalul şedinţei Consiliului Local, că persoanele care primeau subvenţie până acum vor plăti cu 10 la sută mai puţin pentru căldură în 2014, iar acestora li se adaugă de acum şi cei care câştigă 1.800 de lei pe membru de familie sau 2.100 de lei pentru persoanele singure.
“Discutăm numai despre subvenţia din 2014, ca să fie clar, noiembrie şi decembrie, când factura la încălzire o să scadă cu 10 la sută pentru cei care sunt persoane singure şi au venit de până în 2.100 de lei şi pentru familiile care au venitul pe membru de familie până în 1.800 de lei”, a afirmat Radu Mazăre.
El a susţinut că decizia rămânerii acestei subvenţii sau chiar a creşterii în 2015 depinde de acţiunile pe care municipiul Constanţa le deţine la Administraţia Porturilor Maritime Constanţa.
“Despre ce se va întâmpla anul viitor depinde de foarte multe lucruri. Ştiţi că PNL şi PDL au atacat şi au şi obţinut la Curtea Constituţională anularea legii prin care Consiliul Local are 20 la sută din port, bani de unde şi acordăm subvenţii. Au obţinut această anulare pe motiv că legea a fost prost făcută pentru că în ea scria că se dau procentele către Consiliul Local, şi nu către municipiul Constanţa, o chichiţă. Noi putem să dăm subvenţia anul ăsta pentru că am încasat dividendele pe anul trecut, pe 2013, dar la anul nu vom mai avea ce încasa pentru anul 2014, ca atare va trebui să diminuăm bugetul să vedem unde umblăm, inclusiv la subvenţie”, a susţinut primarul Constanţei.
El a mai spus că Parlamentul poate modifica legea respectivă în 45 de zile, aşa cum a precizat Curtea Constituţională că este necesar, dar că doreşte ca, în loc de 20 la sută din acţiuni, municipalitatea să primească 33 la sută din acţiuni.
“În 45 de zile Parlamenteul poate modifica să spună că cei 20 la sută revin municipiului, şi nu Consiliului Local. Pot să facă în 45 de zile să treacă acolo şi că municipiul va deţine 33 la sută, nu 20 la sută, numai că această lege trebuie votată de Parlament dacă noi, PSD, mai avem majoritate acolo şi dacă preşedintele României, care va fi, o să o promulge. Dacă va fi cel al ACL, categoric uitaţi şi de ce am avut până acum”, a afirmat primarul Constanţei.
El a mai spus că va avea o discuţie şi cu premierul Victor Ponta, pentru ca municipiul Constanţa să primească 33 la sută din acţiunile de la Administraţie Porturilor Maritime Constanţa: “O să am o discuţie să văd dacă în reformularea legii o să trecem 20 la sută sau 33 la sută. Dacă mă întrebaţi pe mine, probabil 33 la sută o să trecem. Zilele astea merg eu la Bucureşti ca să discut. El o să vină în Constanţa între tururi”.
Primarul Constanţei a mai susţinut că în cazul în care municipiul va primi 33 la sută din acţiunile APMC, atunci, pe lângă această reducere de 10 la sută la factură pentru persoanele subvenţionate în 2015, se va adăuga încă una de 15 la sută. Dacă însă municipiul Constanţa nu va mai primi nici cele 20 la sută din acţiuni pe care le deţinea la port, atunci reducerea de 10 la sută va dispărea în 2015, urmând să rămână reducerile acordate în iarna trecută.
Costul unei gigacalorii în municipiul Constanţa este de 358, 54 de lei. Această sumă este plătită integral doar de către persoanele cu venituri pe membru de familie peste 1.800 de lei sau 2.100 de lei pentru persoanele singure, ceilalţi primind diverse subvenţii, în funcţie de venituri.
Curtea Constituţională a decis, joi, că este neconstituţională trecerea la Consiliul Local Constanţa a unui pachet de peste 1,3 milioane de acţiunile deţinute de stat la Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, ceea ce reprezintă 20% din capitalul social.
CC a admis astfel excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Avocatul Poporului cu privire la dispoziţiile Legii 216/2008 privind transmiterea cu titlu gratuit a unui pachet de 1.369.125 de acţiuni deţinute de stat la Compania Naţională “Administraţia Porturilor Maritime” Constanţa către Consiliul Local al Municipiului Constanţa.
Avocatul Poporului arăta, în sesizare, că prin actul normativ criticat se aduce atingere dreptului de proprietate al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, astfel cum este prevăzut de articolul 136, alineatul 2 din Constituţie, întrucât titularii dreptului de proprietate nu pot fi decât statul şi unităţile administrativ-teritoriale, respectiv comune, oraşe, municipii şi judeţe, iar nu consiliile locale sau consiliile judeţene, care sunt autorităţi deliberative.
În prezent, Ministerul Transporturilor este acţionar majoritar la Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, cu 60%, iar Fondul Proprietatea şi Primăria Constanţa deţin fiecare câte 20% din capital.
Guvernul şi Primăria Constanţa vor ca Ministerul Transporturilor să cedeze 13% din acţiuni Consiliului Local şi să listeze pe bursă un pachet de 14% din titluri. Posibilitatea creşterii participaţiei Primăriei Constanţa a stârnit numeroase critici din partea operatorilor portuari şi a sindicatelor din port, dar şi în mediul politic de la nivel central.
Premierul Victor Ponta declara, în 12 august, că transferul de acţiuni de la Portul Constanţa la municipalitate este un proiect care va fi dus la bun sfârşit.
-
Meleşcanu: Nu am fost nici înainte de ’89, nici după, ofiţer acoperit sau descoperit al unui serviciu
Întrebat, la Gândul Live, dacă a fost ofiţer acoperit al unu serviciu de informaţii, fostul şef al SIE Teodor Meleşcanu, candidat independent la Preşedinţie, a răspuns: ”Nu am fost, nici înainte de 1989 şi nici după 1989, nici ofiţer acoperit, nici ofiţer descoperit. Lucrurile sunt extrem de simple”.
Meleşcanu a mai precizat că a avut trei mandate de senator şi de fiecare dată a fost verificat de la CNSAS pentru perioada de dinaintea Revoluţiei.
”Am avut, la un moment, dat, de gând să încep un proces şi m-am liniştit după aceea. Şi, în pregătirea acestui proces, am solicitat în scris SIE şi SRI să îmi confirme dacă figurez sau nu în evidenţele respectivelor servicii. Răspunsul a fost: «Nu figuraţi în evidenţele noastre»”, a precizat el.
Întrebat dacă el, personal, are o problemă morală dacă ar şti că preşedintele României a fost la un moment dat ofiţer acoperit al SIE, Meleşcanu a spus că ar avea o problemă morală dacă ar şti ”cu siguranţă” o astfel de informaţie care, însă, ”nu poate fi accesată de preşedintele României”.
”Pentru mine, ca cetăţean, un om care serveşte România şi ca preşedinte al României, un om care serveşte România este un om care îşi pune în slujba patriei talentele pe care le are. Asta este poziţia mea, a ceea ce reprezintă intreresul naţional şi care trebuie să fie poziţia noastră faţă de cei care îşi asumă riscuri, chiar şi cu libertatea şi viaţa lor, pentru a putea contribui la securitatea cetăţenilor acestei ţări”, a spus Meleşcanu.
El a adăugat că nu l-ar interesa acest aspect, respectiv dacă preşedintele României a fost ofiţer acoperit şi nu ar solicita niciodată informaţii despre acest lucru.