BusinessMagazin

Blog

  • Băsescu: A doua zi după ce îmi termin mandatul voi deveni membru PMP. Vom face un partid nou

    Băsescu a precizat că Elena Udrea l-a întrebat ce poate să spună despre intenţiile sale de a doua zi după terminarea mandatului, ţinând cont că a “fost întrebată în conferinţe”.

    “Voi deveni membru PMP, şi intenţia este să construiesc un partid nou. Dacă vă aduceţi aminte, am mai dat această motivaţie, că partidele vechi, cele care au funcţionat din 90 până acum sunt toate compromise, şi aveţi proba evidentă că toate sunt compromise. Trebuie o construcţie nouă şi trebuie analizată foarte bine şi posibilitatea de a şi aduce oameni noi”, a anunţat preşedintele Băsescu.

    El a precizat că “PMP s-a pricopsit cu parlamentari chemaţi în instanţă, în condiţiile în care nu existau, la vremea când aceştia oameni au intrat în PMP, o acţiune sau alta care i-a făcut suspecţi pentru procurori”.

    “Asta e o lecţie că un partid nou trebuie construit cu oameni noi, în aşa fel încât în 2016 români să aibă o alternativă curată”, a mai comentat şeful statului.

    Preşedintele Traian Băsescu se va înscrie în PMP pe 22 decembrie, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, preşedintele PMP, Elena Udrea.

     

  • Trei persoane inculpate, după ce un avion fără pilot a provocat o mobilizare militară în China

    Trei persoane au fost inculpate de justiţie în urma incidentului, care a avut loc în decembrie dar care a fost dezvăluit recent, a precizat China Daily.

    Potrivit procurorului care a instruit cazul, 1.226 de membri ai forţelor armate, 123 de vehicule militare, 26 de tehnicieni specializaţi, două elicoptere şi două avioane de vânătoare au fost trimise rapid la faţa locului pentru a intercepta această aeronavă neidentificată care a apărut brusc pe ecranele radarelor.

    Poliţia a arestat doi bărbaţi care manipulau avionul fără pilot, iar al treilea şi-a mărturisit ulterior partea de vină, potrivit ziarului.

    Toţi trei lucrează pentru o companie cu activittate în domeniul tehnologiei aeronautice, iar avionul fără pilot, cu o anvergură de 2,6 metri, pe care îl manevrau în ziua respectivă era implicat într-un studiu topografic şi de cartografiere, a adăugat China Daily.

    Din cauza acestui avion fără pilot şi mobilizării pe care a provocat-o, zece zboruri cu plecare de pe aeroportul de la Beijing au fost întârziate, provocând pierderi financiare companiei Air China, potrivit cotidianului.

    China interzice cu stricteţe orice zbor de aeronave – cu persoane la bord sau telecomandate de la sol – fără autorizarea prealabilă a forţelor armate, autorităţilor Aviaţiei Civile şi biroului local de control al traficului aerian.

    Astfel, un fotograf neozeelandez a reuşit în primăvară să realizeze imagini aeriene spectaculoase cu Oraşul Interzis, cu ajutorul unui mic avion fără pilot. El a fost arestat şi condus la un post de poliţie pentru a oferi explicaţii.

    Fotograful a fost arestat în timp ce manevra aparatul, în apropiere de Zhongnanhai, un complex ultrasecurizat care găzduieştte sediul Guvernului chinez. El a fost eliberat în ziua următoare, dar avionul fără pilot i-a fost confiscat.

  • Grigoraş: Mircea Lucescu este antrenorul cel mai îndreptăţit să preia naţionala

    “Eu am spus că Mircea Lucescu este cel mai îndreptăţit să fie antrenorul echipei naţionale şi e şi cel mai experimentat. Are o anumită vârstă şi foarte multă experienţă şi ar fi cel mai îndreptăţit să fie acolo. Ar fi un pas mare înapoi din punct de vedere financiar dar, fotbalistic vorbind, să te lupţi pentru o calificare la un campionat European sau Mondial e cu totul altceva decât să joci cu orice alte echipe” a declarat Petre Grigoraş.

    Tehnicianul Pandurilor nu ar fi de acord ca viitorul selecţioner să aibă sub 40 de ani sau să antreneze şi o echipă de club. Cu excepţia lui Mircea Lucescu, care ar putea pregăti şi trei echipe odată, crede Grigoraş.

    “Personal, nu aş fi de acord ca antrenorul echipei naţionale să mai antreneze şi o echipă de club, un antrenor la echipa naţională trebuie să fie doar antrenorul echipei naţionale. Dar Mircea Lucescu este cel mai îndreptăţit să fie antrenorul echipei naţionale şi are puterea să antreneze poate şi trei echipe la experienţa sa. În rest, eu dacă aş fi acolo să aleg aş pune 10 – 15 antrenori care ar fi în calcule, i-aş pune într-o urnă şi aş trage la sorţi. Sunt antrenori care au merite, au câştigat campionate, au o experienţă destul de mare. Dar, chiar dacă a câştigat trofee, nu aş pune un antrenor până în 40 de ani în nici un caz. Eu nu sunt printre cei 15, mă consider destul de corect şi realist în privinţa posibilităţii de a prelua naţionala. Cred că sunt mulţi alţi antrenori care au cel puţin un pas sau doi în faţa mea şi ar merita să ajungă antrenori ai echipei naţionale”, a adăugat el.

    Selecţionerul echipei naţionale a României, Victor Piţurcă, şi Federaţia Română de Fotbal au reziliat, în urmă cu o săptămână, contractul de comun acord, tehnicianul semnând o înţelegere pe doi ani cu gruparea Al Ittihad din Arabia Saudită.

    FRF analizează mai multe variante pentru înlocuirea lui Piţurcă, printre care se numără antrenorii Mircea Lucescu, Ladislau Boloni, Cosmin Olăroiu şi Cosmin Contra.

  • Arme paraşutate de americani kurzilor la Kobane au ajuns pe mâna grupului Statul Islamic

    Astfel, două din cele 28 de palete cu arme, muniţii şi material medical largat luni dimineaţa kurzilor din Unităţile de protecţie a poporului (YPG) au ratat ţinta şi au ajuns în poziţii controlate de SI.

    O primă încărcătură a putut fi distrusă de o lovitură aeriană înainte de a ajunge în mâinile jihadiştilor, însă o a doua “a luat o direcţie greşită şi, fără îndoială, a ajuns pe mâna inamicilor noştri”, a declarat colonelul Steven Warren, un purtător de cuvânt al Pentagonului.

    Operaţiunile de paraşutare “sunt extrem de complexe” şi “nu este neobişnuit” ca vântul să devieze încărcăturile de ţintă, a adăugat el.

    Potrivit purtătorului de cuvânt, materialul pe care insurgenţii din SI ar fi pus mâna “nu le va permite să obţină niciun avantaj” în lupta pe care o desfăşoară la Kobane, un oraş sirian cu majoritate kurdă.

    Armele şi muniţiile largate de trei avioane americane de tip cargo C-130 au fost furnizate de autorităţile kurde din Irak.

    Kurzii din Kobane solicită de mai multe săptămâni un sprijin mai mare din partea altor state în contextul avansării jihadiştilor, mai numeroşi şi mai bine înarmaţi.

    În ultimele săptămâni, Statele Unite şi-au intensificat atacurile aeriene în jurul oraşului pentru a-i sprijini pe combatanţii kurzi.

  • Ministrul Justiţiei s-a întâlnit cu fiul disidentului Gheorge Ursu, după ce acesta a intrat în greva foamei

    “L-am invitat pe domnul Ursu, în încercarea de a găsi o soluţie la problemele ridicate de domnia sa. Am examinat, împreună, documentele prezentate de domnul Ursu şi aspectele care nu au fost avute în vedere în cursul soluţiilor pronunţate de magistraţi de-a lungul timpului, în cauzele care au avut ca obiect uciderea tatălui său, disidentul Gheorghe Ursu. Am convenit să avem, în perioada imediat următoare, şi alte întâlniri, în funcţie de procedurile derulate în urma memoriilor depuse de domnul Andrei Ursu”, a spus ministrul Justiţiei, referitor la întâlnirea pe care a avut-o marţi cu Andrei Ursu.

    Tot miercuri, Guvernul a anunţat că premierul Victor Ponta a luat act de apelul lui Andrei Ursu şi a cerut Ministerului Justiţiei toate măsurile legale pentru soluţionarea acestui dosar.

    Fiul disidentului Gheorge Ursu a intrat, marţi, în greva foamei, în semn de protest faţă de faptul că dosarul privind moartea tatălui său nu este redeschis, iar ofiţerul de la Securitate care a coordonat ancheta ce l-a vizat pe acesta nu este pus sub acuzare, el arătând că a încercat să vorbească, în mai multe rânduri, cu ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, însă acesta nu l-a primit, ci a acceptat să vorbească cu el doar după ce a intrat în greva foamei.

    Până acum, pentru moartea lui Gherorghe Ursu său au fost condamnate trei persoane: Marian Clită, fost coleg de celulă a lui Gheorghe Ursu, Tudor Stănică, fost şef al Direcţiei Cercetări Penale, şi Mihail Creangă, fost şef al Arestului Miliţiei Capitalei.

    Pentru trimiterea în faţa justiţiei lui Marian Pîrvulescu, procurorul Dan Voinea, care la momentul respectiv era şef al Parchetelor Militare, a disjuns cauza.

    Înainte însă ca Pîrvulescu să fie trimis în judecată, Voinea a fost înlocuit de generalul magistrat Ion Vasilache. “După ce procurorul Dan Voinea a fost înlocuit de la şefia Parchetelor Militare, cel care i-a luat locul, Ion Vasilache, a muşamalizat dosarul”, susţine Andrei Ursu.

    Fiul disidentului Ursu a precizat că dosarul “a dispărut”, iar la plângerile pe care le-a făcut s-a dat, invariabil, soluţia de neîncepere a urmăririi penale (NUP).

    Andrei Ursu a mai spus că a încercat să vorbească, în mai multe rânduri, cu ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, însă acesta nu l-a primit. “Abia astăzi (marţi – n.r.), când am intrat în greva foamei, domnul Cazanciuc m-a chemat la el, să stăm de vorbă”, a adăugat fiul lui Gheorghe Ursu.

    Parchetul Tribunalului Bucureşti a dispus, printr-o rezoluţie din 21 ianuarie 2013, neînceperea urmăririi penale a fostului ofiţer de securitate Marin Pârvulescu, cel care a coordonat ancheta în cazul disidentului Gheorghe Ursu. Soluţia a fost contestată de fiul lui Gheorghe Ursu la Tribunalul Militar Bucureşti, care în 16 octombrie 2013 a respins definitiv cererea de judecare a fostului ofiţer de securitate.

    Judecătorul Tribunalului Militar Bucureşti a susţinut, în motivarea deciziei, că Gheorghe Ursu nu a fost cu adevărat un disident politic, opoziţia sa la regim fiind “nesemnificativă”. Mai mult, în motivare s-a afirmat că Ursu a fost chiar “un privilegiat” al regimului: şi-a făcut concediile în străinătate, “neexistând practic ţară din Europa nevizitată de acesta”, nu a fost dat afară de la serviciu, iar fiul său era stabilit în SUA. Judecătorul nu a precizat sursa acestor informaţii despre Ursu şi nici sursa aprecierilor sale despre practicile regimului comunist.

    Gheorghe Ursu a murit în arestul Miliţiei Capitalei, în 1985, fiind bătut sistematic de anchetatori şi de colegii de arest, tocmiţi de organele de anchetă. La 1 iulie 2014, el ar fi împlinit 88 de ani.

    Procurorii au respins sistematic, în ultimii ani, plângerile penale ale fiului lui Ursu, motivând fie că infracţiunea nu există, fie că fapta – omor calificat sau crime împotriva umanităţii – s-a prescris.

  • Premieră: Embolizare prostatică, realizată pentru prima dată într-un spital public din România, în Mureş

    Potrivit unui comunicat transmis, miercuri, de SCJU Târgu Mureş, embolizarea prostatică făcută marţi constituie prima intervenţie de acest fel realizată într-un spital public din România, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Operaţia, făcută unui pacient în vârstă de 58 de ani, din Târgu Mureş, care suferea de adenom de prostată de mai bine de un an, constă în cateterizarea vaselor de sânge care irigă prostata, astfel că aceasta, nemaifiind irigată, îşi reduce dimensiunile în câteva săptămâni.

    “Intervenţia, care a durat aproximativ o oră, este o metodă minim invazivă şi a constat în identificarea şi cateterizarea vaselor de sânge arteriale care irigă prostata, folosind catetere şi microcatetere, sub control radioscopic, urmată de injectarea de microparticule neresorbabile (de ordinul micronilor), care duc la blocarea acestor vase şi, implicit, suprimarea alimentării cu sânge a prostatei bolnave. Astfel, prostata, care este mărită în volum, în două-trei săptămâni îşi reduce semnificativ dimensiunile cu ameliorarea şi dispariţia simptomelor şi îmbunătăţirea calităţii vieţii pacientului”, se arată în comunicat.

    Coordonatorul Compartimentului de Radiologie Intervenţională din cadrul SCJU Târgu Mureş, Lucian Mărginean, a declarat corespondentului MEDIAFAX că acest fel de intervenţie s-a mai făcut în România, la spitale private din Bucureşti şi Târgu Mureş – chiar el realizând cinci astfel de tehnici în ultimul an – însă pentru un spital public constituie o noutate.

    “Este o tehnică nouă, s-a făcut acum trei ani pentru prima dată în lume. În spitalele private din România s-a mai făcut, în cele publice, până acum, nu. Nu se face, pentru că nu avem personal pregătit – aplicarea tehnicii necesită abilităţi şi cunoştinţe sporite în tehnicile de radiologie intervenţională, dar şi pentru că necesită aparatură de înaltă performanţă, angiografe. Centrele de Radiologie Intervenţională sunt oarecum limitate în ţară, sunt doar la Târgu Mureş, Iaşi şi Bucureşti”, a spus Mărginean.

    El a adăugat că şi costurile materialelor necesare sunt relativ ridicate, la SCJU Târgu Mureş fiind acoperite şi din fonduri ale Programului de Radiologie Intervenţională, însă nu a putut preciza la cât se ridică acestea.

    Potrivit medicului, embolizarea prostatică este o alternativă la intervenţiile chirurgicale mai puţin traumatizantă, pentru că pentru această tehnică modernă nu este necesară anestezia generală, iar spitalizarea pacientului este scurtă, cu recuperare imediată şi reintegrarea lui în societate în 24-48 de ore.

  • Korodi cere CE să facă plăţile aferente POS Mediu, care au întârzieri

    Korodi i-a transmis miercuri o scrisoare lui Walter Deffaa, directorul general al DG REGIO, prin care solicită sprijinul Comisiei Europene pentru efectuarea plăţilor pentru cererile de rambursare aferente POS Mediu, aflate în autorizare la nivelul Comisiei Europene, ce au o valoare totală de aproximativ 200 milioane de euro.

    Solicitarea ministrului Attila Korodi a fost transmisă în contextul în care Comisia Europeană întârzie plăţile către România, unele solicitări de plată fiind transmise cu aproape două luni în urmă.

    “Principala preocupare pe care o avem, până la sfârşitul acestui an, este aceea de a accelera proiectele aflate în implementare, care întâmpină numeroase piedici, în special din cauza faptului că unii contractori se confruntă cu situaţii de incapacitate de plată, insolvenţă sau chiar faliment”, se arată în scrisoarea transmisă de ministru.

    În acelaşi context, documentul explică măsurile luate la nivelul Ministerului Mediului pentru a micşora timpul de procesare a plăţii către beneficiari, fără ca acest lucru să afecteze sistemul de monitorizare şi control.

    Pentru Programul Operational Sectorial de Mediu, în cursul anului 2014, Comisia Europeană a transferat până în prezent României suma de 451 milioane de euro, la care se adaugă suma de 200,7 milioane euro în procesare la nivelul Comisiei Europene, pentru care a solicitat urgentarea transferului, respectiv 80 milioane de euro în procesare la nivelul Autorităţii de Certificare şi Plată şi al Autorităţii de Management.

    În prezent, rata de absorbţie pentru POS Mediu a depăşit 40 la sută.

  • Fostul şef al SPP Dumitru Iliescu, vizat în noul dosar al lui Viorel Hrebenciuc, va fi adus la DNA

    Iliescu s-a întors în ţară miercuri şi a fost preluat la Arad, cu mandat de aducere. De la Arad, el urmează să fie adus, sub escortă, în Bucureşti, la sediul central al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

    La începutul săptămânii, fostul şef al Serviciului de Protecţie şi Pază (SPP) spunea că a fost contactat, luni dimineaţă, de un subinspector din cadrul DNA, pentru a fi invitat la sediul instituţiei, la ora 12.00, însă i-a spus acestuia că nu se află în ţară şi că revine sâmbătă în România. Iliescu mai spunea atunci că i s-a comunicat că este suspect într-un dosar penal.

    Procurorii DNA au făcut, luni, percheziţii la locuinţa lui Dumitru Iliescu şi la alte adrese din Capitală, în dosarul în care Viorel Hrebenciuc este urmărit penal pentru fapte de corupţie, una dintre acuzaţii fiind că ar fi apelat la fostul şef al SPP, pentru a afla dacă este interceptat de DNA.

    Potrivit procurorilor, fostul şef al SPP Dumitru Iliescu l-ar fi asigurat pe Viorel Hrebenciuc că, prin intermediul unui angajat al DNA, poate să obţină în continuare informaţii cu privire la evoluţia dosarelor în care acesta este cercetat, dar şi alte dosare penale de interes, astfel că deputatul i-ar fi propus intensificarea contactelor pentru transmiterea acestor date nedestinate publicităţii.

    În schimbul acestor servicii, Iliescu i-ar fi cerut lui Hrebenciuc sprijinul pentru angajarea fiicei sale, de profesie arhitect, sens în care deputatul i-a promis că, prin intermediul fiului său, Andrei Hrebenciuc, va determina funcţionari publici să o angajeze într-o instituţie publică, mai spun procurorii anticorupţie.

    În documente din dosar obţinute de MEDIAFAX, anchetatorii redau discuţii interceptate dintre deputatul PSD şi Dumitru Iliescu. Fostul şef al SPP îi spunea lui Viorel Hrebenciuc, despre angajatul DNA care a aflat că deputatul este interceptat, că “ştia şi de Ponta, şi de toţi”, “ştia cine are dosare, ştia de cei special urmăriţi”, “ştia de Băsescu, de 27 de milioane”. Iliescu i-a mai spus lui Hrebenciuc că respectivul angajat al DNA lucrează la “sectorul de poliţie judiciară”.

    Viorel Hrebenciuc a fost anunţat, luni, de procurorii DNA că este urmărit penal într-un nou dosar, în care este acuzat de instigare la infracţiunea de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, trafic de influenţă, folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite şi cumpărare de influenţă.

    În acelaşi dosar, senatorul PSD Dan Şova este urmărit penal pentru trafic de influenţă.

    Potrivit procurorilor, în 17 octombrie, Viorel Hrebenciuc, lider al grupului parlamentar al PSD din Camera Deputaţilor, membru al Comitetului Executiv Naţional al partidului şi vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, i-ar fi cerut senatorului Dan Şova să iniţieze o propunere legislativă privind amnistia şi graţierea unor pedepse. Hrebenciuc i-ar fi promis lui Şova, în schimbul intervenţiilor sale, că îl va sprijini să obţină funcţia de preşedinte al partidului din care cei doi fac parte, în dauna altor doi posibili contracandidaţi.

    Cei doi au mai discutat ca, în acelaşi context, colegul lui Hrebenciuc să îl determine pe ministrul Justiţiei să iniţieze un proiect de lege având ca obiect abrogarea articolului 13 din Legea 78/2000, respectiv “fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite”.

    DNA a precizat că propunerea a fost formulată pentru a evita ca o eventuală condamnare a lui Viorel Hrebenciuc să fie pusă în executare, dar şi pentru “a evita executarea unei eventuale pedepse aplicate unui membru reprezentativ al partidului, care fusese condamnat nedefinitiv în primă instanţă pentru luare de mită, la pedeapsa închisorii”.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că membrul PSD condamnat, pe care Hrebenciuc voia să îl sprijinire prin adoptarea unei legi de amnistiere şi graţiere a pedepsei, este Miron Mitrea. Instanţa supremă l-a condamnat, în 15 octombrie, pe deputatul PSD Miron Mitrea la doi ani de închisoare cu executare, în dosarul de corupţie privind lucrările de construcţie făcute la locuinţa mamei sale, decizia nefiind definitivă.

    DNA a cerut aviz de la Camera Deputaţilor pentru arestarea preventivă a lui Viorel Hrebenciuc, atât în noul dosar, cât şi în cel în care este cercetat alături de deputatul PSD Ioan Adam, pentru retrocedări ilegale de păduri.

    În dosarul retrocedărilor ilegale, Hrebenciuc este urmărit penal pentru constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă şi instigare la folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

    Viorel Hrebenciuc a demisionat marţi din Parlament.

     

  • În 2010 scriam despre Andrei Lopată, unul dintre primii români dezvoltatori de jocuri pentru mobil. Acum conduce Revo Solutions, un business de aplicaţii cu o cifră de afaceri de 2,5 milioane dolari

    Andrei Lopată este unul din cei puţini, cinci la număr, care în 1992 au pus bazele a ceea ce se poate numi astăzi industria românească a jocurilor. Între timp au crescut considerabil şi numărul angajaţilor din sistem, şi numărul de companii.

    Vezi aici secţiunea aniversară BM 10 ani

    Cover Story 2010


    Pe o piata care la nivel mondial depaseste cinci miliarde de euro, cea a jocurilor pentru mobile, lucreaza mai mult de 1.000 de romani. Recent intrata este compania japoneza Namco, creatoarea binecunoscutului Pac-Man.

    Francezi, israelieni, americani, japonezi si nu numai isi disputa din Romania bucati dintr-o piata care la nivel mondial depaseste 5 miliarde de euro, cea a jocurilor pentru telefoanele mobile. Mitul programatorului roman este astfel confirmat; mai mult de 1.000 de oameni isi pun la bataie aptitudinile tehnice in patru mari filiale si multe alte firme mai mici. De mai bine de un an, de cand a intrat in joc si compania japoneza Namco, creatoarea binecunoscutului Pac-Man, batalia se da in liniste. Poate fi calmul dinaintea furtunii.

    Pe pervazul biroului lui Andrei Lopata se afla “Arta managementului”, editia a V-a, o carte scrisa de Christine Porter si David Reese. Cartea este putin prafuita si subliniaza dualitatea unui manager de companie de jocuri, pasionat initial de personaje animate, curse sau strategii virtuale, dar care este obligat, in cele din urma, sa renunte la natura sa ludica si sa se dedice administrarii afacerii.

    Desi conduce Namco Bandai Networks Romania, cea mai recent intrata companie pe piata locala, Lopata este unul din cei putini, cinci la numar, care in 1992 au pus bazele a ceea ce se poate numi astazi industria romaneasca a jocurilor. Intre timp au crescut considerabil si numarul angajatilor din sistem, si numarul de companii, iar Romania s-a transformat, printr-un soi de joc al sanselor, intr-un “hub” european al dezvoltarii de jocuri, cu un accent special pe nisa jocurilor pentru telefonul mobil.

    Pe continentul european, numele Namco Bandai este insa destul de putin cunoscut, desi apartine unuia dintre cei mai mari producatori de jocuri din lume. In Romania, nici atat. Intrebati pe oricine din afara cercului de oameni din industria jocurilor si probabil nu va putea spune cu ce se ocupa compania. “Nici macar cei care vin la interviuri de angajare nu stiu prea multe”, spune in gluma Andrei Lopata, directorul de operatiuni al companiei. “De-abia dupa ce afla de Pac-Man fac legatura”, marturiseste el despre jocul devenit emblema pentru producatorul japonez.

    Studioul din Romania si-a inceput activitatea in 2007, pe atunci sub numele de Vivendi Games Mobile, fiind divizia locala a producatorului care, un an mai tarziu, a cumparat competitorul Activision. In urma integrarii, jocurile pentru echipamente mobile nu au mai avut loc in strategia noilor manageri, care au luat atunci decizia sa renunte la productia de astfel de jocuri si sa inchida sau sa vanda toate birourile din lume. Asa a intrat practic Namco Bandai in Romania.

    “Negocierea a fost destul de neobisnuita”, isi aminteste Lopata, cel care a purtat discutiile cu Kenji Hisatsune, seful din SUA al companiei, cu managerul operatiunilor din Marea Britanie de la acel moment si cu seful studioului american de productie. Nu, nu pentru ca, in general, discutiile dintre europeni sau americani si japonezi sunt destul de greoaie, ci pentru ca strainii au pus mai degraba pret pe cuvant atunci cand au trasat conditiile generale ale preluarii, decat pe indicatorii si rapoartele financiare analizate cu minutiozitate inainte. Una dintre conditii, spre exemplu, a fost ca echipa de management sa ramana aceeasi, desi in contract nu se regaseste o asemenea clauza. Iar tactica este aplicata si acum, o decizie comunicata verbal valorand mai mult decat procesul birocratic ce trebuie urmat.

    Studioul unde lucreaza acum aproape 140 de oameni, cifra ce urmeaza sa depaseasca 150 pana la jumatatea anului, este insa un soi de subcontractor pentru Namco Bandai, achizitia avand drept scop acoperirea activitatilor de adaptare a jocurilor pe noile modele de telefoane. In celelalte birouri, din SUA si Japonia, nu prea se mai facea fata, in timp ce in Marea Britanie activitatea s-a concentrat doar pe vanzari. “Cand porneste un proiect nou, compania cere oferte de la toate diviziile din lume, dar si de la firme externe, urmand sa aleaga producatorul in functie de costurile aferente si de timpul de derulare”, explica Andrei Lopata.

    Astfel, deciziile operationale si strategiile sunt creionate independent in fiecare dintre filiale, entitati juridice independente care ajung astfel sa concureze intre ele pentru a castiga un proiect. Competitia se justifica prin faptul ca investitiile si cheltuielile sunt suportate din incasarile proprii, fara sustinere din partea companiei-mama, model radical diferit fata de cel aplicat de Vivendi, spre exemplu, care lua deciziile la sediul central si le transmitea apoi spre executie in studiourile din lume, centralizand veniturile si cheltuielile.

    “Evident, daca nu faci bani, nu mai poti prelua nici proiecte”, spune managerul Namco Bandai Romania. Compania a avut anul trecut o cifra de afaceri de aproape 2,4 de milioane de euro, din care mai bine de 95% provine de pe piata americana, in conditiile unei marje de profitabilitate de 2%. Perspectivele pentru acest an sunt insa destul de optimiste, mai ales ca a existat crestere chiar din primele doua luni, iar planurile lui Lopata vizeaza dezvoltarea a 12 jocuri in 2010, cu patru mai multe fata de anul precedent.

    Intrarea Namco Bandai a confirmat Romania drept “hub” pentru productia de jocuri pentru telefoane mobile, chiar daca probabil nu asta a fost intentia de la bun inceput. Rand pe rand, pe piata si-au facut loc cativa dintre cei mai mari producatori din lume, mizand fiecare pe avantajul de a avea o legatura aici si de a nu porni de la zero ñ Electronic Arts a avut omul, pe Mihai Pohontu, angajat in SUA si intors in tara pentru a porni divizia, Gameloft a avut relatia stabilita anterior cu Romania de Ubisoft, companie aflata sub aceeasi umbrela, iar Namco Bandai a avut un birou gata cladit, cu mai bine de 100 de angajati. “Probabil ca daca in locul unui roman ar fi fost un ungur sau daca in loc de Bucuresti studioul ar fi fost la Budapesta, industria romaneasca de jocuri n-ar mai fi fost la fel de aglomerata”, crede Paul Friciu, seful Gameloft. “Iar daca ar fi fost sa porneasca de la zero, evaluarea ar fi fost facuta mult mai in detaliu, caz in care alte tari vecine ar fi avut poate de castigat”.

    Pe de alta parte insa, Romania are in continuare avantajul ca dispune de programatori specializati mai ieftini decat in Vest, mai ales acum, cand situatia economica dificila a temperat asteptarile si cresterile mari de salarii de acum cativa ani. In total, in domeniul dezvoltarii de jocuri pentru mobile lucreaza probabil peste 1.000 de oameni, dar fiind ca, pe langa marii producatori care aduna mai mult de jumatate din aceasta cifra, exista zeci de firme mici cu cateva jocuri la activ sau chiar echipe de cativa oameni care au dezvoltat un singur joc pentru iPhone. Un programator din categoria juniorilor, cu un bagaj de cunostinte de baza, este platit cam cu 800 de euro, in timp ce unul specializat si cu experienta mai mare de trei ani castiga in medie 1.500 de euro, dupa aprecierea Iulianei Badea, manager in cadrul companiei de resurse umane Lugera&Makler, dar poate ajunge chiar si la 2.500 de euro. Adica sub nivelul salariilor programatorilor din Europa de Vest si chiar si din tari vecine, precum Polonia. “Fata de Ucraina, spre exemplu, programatorii romani sunt mai scumpi. Prin comparatie cu Franta insa, sunt mai ieftini, iar fata de Marea Britanie sunt foarte ieftini”, apreciaza Andrei Lopata.

    Cu toate acestea, salariile au crescut destul de mult in ultimii ani, cu o marja chiar mai mare de 20% pe an, pe de-o parte pentru ca nivelul de unde s-a pornit a fost scazut de la bun inceput, iar pe de alta parte pentru ca, de fiecare data cand un nou competitor si-a facut intrarea pe piata, firmele deja existente s-au asigurat astfel ca nu vor pierde din angajati. De-abia anul trecut s-au vazut si efectele acestei strategii de crestere a salariilor, cand, fortate sa se reorganizeze si sa reduca din cheltuieli, multe companii au renuntat la o parte din angajati – obligati astfel, in cea mai mare parte, sa se reorienteze catre alte domenii unde era nevoie de programare. “Singura problema ramane faptul ca, desi stam bine din punct de vedere tehnic, la capitolul design si creativitate mai avem de munca”, crede Paul Friciu, managerul Gameloft, care se loveste acum tocmai de acest neajuns in cautarea de angajati, in special pentru departamentul de creatie, ca parte a strategiei de crestere de la 210 la 240 de oameni in prima parte a acestui an.

    Andrei Lopata are si o explicatie pentru ceea ce denumesc managerii companiilor de jocuri “lipsa de creativitate”. In Romania n-a existat traditia din cultura occidentala a revistelor de benzi desenate sau a jocurilor electronice de sala aparute in urma cu mai mult de trei decenii. Pac-Man, de exemplu, personajul pe care s-a construit imperiul Namco, a aparut in 1980 si detine opt recorduri Guiness, printre care “cel mai de succes joc video cu moneda” din lume, dar si cel mai mare joc, pentru ca in 2004 a fost recreat de studentii de la New York University, imbracati in costumul galben al personajului sau in fantome multicolore si jucat in labirintul cladirilor din Manhattan.

    Pac-Man face astfel si o legatura culturala care altfel nu prea functioneaza. Pentru ca Namco Bandai imparte harta mondiala in trei: Japonia, pentru care produc jocuri doar japonezii, SUA si restul lumii. Japonia si celelalte tari din Asia, in general, beneficiaza de tratament special doar prin prisma diferentelor de fond, fie ele culturale sau chiar comportamentale, pentru asiatici jocurile fiind mai mult decat un stil de viata. Nu conteaza ca doar jumatate din populatia continentului detine un telefon mobil, daca ne gandim ca baza este uriasa – numai China si Japonia aduna peste 850 de milioane de utilizatori ai serviciilor de telefonie mobila. “Diferentele culturale enorme ne-au impiedicat sa dezvoltam jocuri pentru Asia. Si nici cu piata americana nu avem prea multe in comun”, spune Andrei Lopata. Cea mai importanta deosebire dintre Europa si America tine chiar de platforma – in Europa, jocurile sunt cladite in Java, in timp ce in SUA este folosita platforma Brew. Cu toate acestea, nu putea fi ignorat potentialul enorm al pietei americane, unde consumatorii sunt mult mai deschisi sa cheltuie sume modice pentru a cumpara un joc pentru telefonul mobil decat europenii, care anul acesta ar urma sa asigure 20% din vanzari.

    Contributia pietei romanesti nu va fi insa foarte mare, pentru ca din punctul de vedere al jocurilor mobile nu este inca o piata consistenta, chiar daca e comparabila ca vanzari cu tari mai dezvoltate in domeniu, precum Ungaria sau Cehia. Putini scot din buzunar intre unu si trei euro pentru a descarca unul dintre jocurile disponibile pe portalurile operatorilor de telefonie mobila – Orange si Vodafone, spre exemplu, ofera fiecare peste 1.000 de titluri. “Baza de consumatori este mica si destul de instabila, in principiu cateva zeci de mii de oameni care cumpara jocuri in mod constant”, sustine Paul Friciu. In realitate, numarul celor care se joaca este mult mai mare, pentru ca, asemenea computerelor, nici telefoanele mobile nu sunt ferite de piraterie.

    Problema n-ar fi nici jocurile disponibile – operatorii ofera titluri semnate de nume cunoscute, precum Electronic Arts, Gameloft, Glu sau I-Play – si nici compatibilitatea telefoanelor, din moment ce aproape toate tipurile de terminale vandute de cei mai mari operatori de pe piata, cateva mii la numar, sunt capabile sa ruleze un joc. Cu toate acestea, numai “aproximativ 10% dintre vizitatorii portalului Orange folosesc serviciul de jocuri, descarcand in medie cam doua titluri pe luna”, spune Oana Comanescu, content&young segment manager in cadrul Orange Romania. Pentru competitorul Vodafone, care a lansat si un abonament de doi euro ce permite descarcarea a doua jocuri pe luna indiferent de costul lor, media este de 1,5 jocuri, preferate fiind cele de fotbal, curse de masini si actiune, pe care cei mai multi dintre clienti le joaca pe telefoane Nokia, urmate de Sony Ericsson si Samsung, conform oficialilor Vodafone. “Mai mult de jumatate dintre jocurile descarcate din portal sunt incadrate in categoriile sport, racing, actiune si aventura”, confirma si Comanescu, mentionand ca restul jocurilor cumparate sunt impartite intre alte 15 categorii.

    Pe masura ce telefoanele mobile compatibile, mai performante si cu ecrane mai generoase, isi fac tot mai mult loc in buzunarele consumatorilor, numarul celor ce vor descarca jocuri va creste si la fel se va intampla probabil si cu numarul jocurilor cumparate. Totusi, acest tip de continut va intra in urmatorii ani in competitie cu aplicatiile pentru mobil, care ofera o experienta similara, dar inlocuiesc componenta de amuzament cu una practica”, este de parere Oana Comanescu. Si, probabil, si accesul la astfel de servicii va evolua catre un model bazat mai degraba pe vanzarea continutului prin magazine de aplicatii, asa cum se intampla la nivel mondial pe Apple App Store sau Nokia Ovi Store, de exemplu.

    Nu in ultimul rand, dimensiunea de “hub” a Romaniei este completata de prezenta, pe langa Gameloft si Namco Bandai, a Electronic Arts Mobile Romania, divizie a gigantului Electronic Arts, si de I-Play, subsidiara a Oberon Media, companie infiintata in 2003, cu birouri in America de Nord, Europa si Asia. Oberon este un start-up israeliano-american dedicat jucatorului de ocazie, devenit, de altfel, tinta preferata; jucatorul de ocazia nu este nici asa de pretentios ca jucatorul inrait si, spun statisticile, e mult mai dispus sa plateasca.
    Directia in care se indreapta jocurile mobile pare sa fie destul de clara. Daca despre industria jocurilor se spunea la inceputul lui 2009 ca nu va fi afectata de criza, atunci cand in cele din urma s-a dovedit contrariul, iar majoritatea marilor producatori de jocuri au pierdut bani, colacul de salvare a venit tocmai din partea jocurilor pentru echipamente mobile. Domeniul este destul de rezistent la criza, considera Paul Friciu, care ofera drept explicatie faptul ca jocurile mobile au ramas chiar si in vremurile de acum o forma ieftina de divertisment. “O contributie a avut si iPhone, care a schimbat perceptia consumatorilor in ce priveste jocurile pe echipamente mobile”, apreciaza managerul Gameloft. Iar iPad, noua jucarie a lui Steve Jobs care va fi lansata in magazine la inceputul lunii aprilie, nu va face decat sa deschida si mai multe drumuri producatorilor de jocuri mobile. iPad este potrivit, spre exemplu, pentru jocurile de genul sah, table sau Monopoly.

    Gameloft a inceput sa lucreze in Romania la adaptarea jocului Nova pentru platforma iPad inca dinainte sa fie prezentat echipamentul (compania are acces la o parte dintre specificatiile tehnice), dar in pregatire mai este cel putin inca un alt proiect, despre care managerul nu ofera deocamdata nici un detaliu. Si nu va trece mult timp pana cand toti marii producatori se vor inghesui sa lanseze titluri pentru iPad, cu toate criticile referitoare la dimensiunile incomode ale e-readerului.

    Putin surprinzator poate, analistii estimeaza ca numarul telefoanelor mobile inteligente vandute in lume pana la sfarsitul anului viitor va fi mai mare decat cel al PC-urilor, dupa cum estimeaza Mike Abramsky, analist in cadrul RBC. Si o piata de peste 500 de milioane de utilizatori spune multe despre potentialul domeniului; sa ne gandim ca divertismentul digital pe telefoane mobile a ajuns la o valoare a vanzarilor de 30 de miliarde de euro anul acesta, din care jocurilor le revine cam un sfert.

     

  • Grand Omnia Center din Ploieşti, evaluat la 55 milioane de euro, cel mai valoros magazin al reţelei Winmarkt

    Centrul este localizat pe Bulevardul Republicii şi are 17.860 metri pătraţi închiriabili, respectiv 100 de magazine, printre chiriaşi numărându-se Carrefour Market, KFC, dm, Adidas, Otter, Flanco, Domo şi Benvenuti.

    Grand Omnia Center a rezultat din unirea celor două centre comerciale, construite cu mai mulţi ani în urmă, pe care IGD le deţinea prin intermediul companiei Winmarkt în Ploieşti şi în care a investit pentru modernizare şi reorganizarea chiriaşilor circa 2,5 milioane de euro.

    IGD Group a preluat în anul 2008 reţeaua de centre comerciale Winmarkt, în parteneriat cu compania Inpartner Investitori & Partner Immobiliari, pentru 182,5 milioane de euro, de la fondurile de investiţii Ivington Interprises Limited şi Broadhurst Investments Limited, reprezentate în România de Siminel Andrei.

    Grupul italian a devenit în 2010 acţionar unic al reţelei prin achiziţia acţiunilor deţinute de compania Inpartner Investitori & Partner Immobiliari, pentru 21 milioane euro.

    Reţeaua Winmarkt are în proprietate 14 centre comerciale situate în centrul oraşelor Alexandria, Bistriţa, Brăila, Buzău, Cluj-Napoca, Galaţi, Piatra Neamţ, Ploieşti, Râmnicu Vâlcea, Slatina, Tulcea, Turda şi Vaslui.

    Centrele comerciale au fost evaluate la finele lunii iunie la 170,1 milioane de euro, de companiile de consultanţă imobiliară CBRE şi REAG, valoare comparabilă cu evaluarea de la sfârşitul anului trecut. Veniturile din chirii generate de cele 14 proiecte s-au situat anul trecut la circa 10 milioane de euro.

    Modern Shopping Centre din Galaţi, cu o suprafaţă de aproape 8.500 metri pătraţi, evaluat la 20,3 milioane de euro, este al doilea cel mai valoros activ din portofoliul Winmarkt, acesta fiind urmat de Cozia Shopping Centre din Bulevardul Calea lui Traian din Râmnicu Vâlcea -14 milioane de euro şi o suprafaţă de circa 8.000 metri pătraţi, potrivit unui raport al companiei italiene.

    La valori de peste 10 milioane de euro au fost evaluate şi Petrodava Shopping Centre din Piatra Neamţ (6.000 metri pătraţi) -13 milioane de euro, Dunărea Shopping Centre Brăila (7.260 metri pătraţi) – 12,2 milioane de euro, Dacia Shopping Centre Buzău (5.500 metri pătraţi) – 10,8 milioane de euro.

    “IGD analizează permanent posibilitatea de a vinde galeriile comerciale (denumire pe care compania o utilizează pentru proiectele din România, n.r.) având în vedere că am adus suficientă valoare acestora”, se arată în raport.

    De asemenea, reprezentanţii IGD menţionează că în prezent nu există niciun proiect nou în plan pentru România.

    Compania mai operează pe piaţa din Italia, iar la sfârşitul primului semestru deţinea active totale evaluate la peste 1,8 miliarde de euro.