BusinessMagazin

Blog

  • Lazea: Copiii cred că banii sunt făcuţi de zâne. Aşa au crezut şi părinţii la creditele cu buletinul

    “La un test dat copiiilor de grădiniţă şi învăţământ primar, aceştia au spus ca banii sunt fabricaţi de zâne şi personaje din desene animate. Problema este că şi mulţi dintre părinţii lor, adulţi, când s-au dus să ceară credite cu buletinul prin 2005-2006, probabil îşi închipuiau la fel, că banii sunt fabricaţi de zâne şi de personaje din desene animate. Şi, pentru că au avut experienţa că banii nu sunt fabricaţi de zâne şi mai trebuie daţi şi înapoi, au înţeles cât de importantă este educaţia financiară şi au fost de acord să-şi dea copiii la acest curs opţional”, a declarat miercuri Lazea, la un seminar pe tema unui curs opţional de educaţie financiară pentru elevii din clasele III-IV.

    Proiectul este derulat în prezent de Ministerul Educaţiei şi Banca Naţională a României, în cadrul căruia s-au înscris în acest an şcolar peste 45.000 de elevi şi cadre didactice din Bucureşti şi 41 de judeţe, faţă de circa 12.500 de elevi în anul şcolar precedent. Cei care participă la aces curs opţional reprezintă puţin peste 10% din totalul elevilor din clasele III-IV la nivel naţional.

    Lazea apreciază că educaţia financiară este foarte importantă de la vârste cât mai mici, astfel încât copiii să poată lua în viitor decizii cât mai sănătoase, dar totodată trebuie educaţi şi adulţii.

    “Întrebarea este nu numai ce ne facem cu copiii, ci ce ne facem cu adulţii privind educaţia financiară?! Am să vă spun un lucru la care m-am gândit şi poate trebuie să medităm asupra lui, ca toţi adulţii care intră într-o bancă să ceară un credit să completeze şi un test, un chestionar, să se vadă dacă ei ştiu ce înseamnă o dobândă, curs de schimb, risc valutar, pentru că a nu şti aceste lucruri şi te angajezi la un credit e ca şi cum te-ai urca într-o maşină să conduci pe şoselele ţării fără a avea carnet de conducere. Te pui pe tine în pericol şi-i pui şi pe ceilalţi”, a spus economistul-şef al băncii centrale.

    El consideră că, dacă societatea doreşte ca educaţia la nivel naţional să fie de calitate şi foarte serioasă, trebuie să pună accent pe intelect, nu pe resursele naturale, gândind că România este o ţară bogată.

    “Trebuie să uităm că România este o ţară bogată, că avem grâne, aur, petrol, lemn etc. Toate ţările care s-au pus cu burta pe carte au pornit de la premisa «suntem săraci, trebuie să punem accent pe minţile noastre». Cât timp vom crede că aici avem sare, lemn, pâine şi aur nu ne vom pune de acord că trebuie să facem educaţie de calitate, iar cheia educaţiei de calitate este rigoarea şi calitatea, aceste aspecte diferenţiază ţările”, spune Lazea.

    Proiectul de educaţie financiară, iniţiat de Ligia Georgescu-Goloşoiu, expert principal la BNR, vizează extinderea către copiii din grădiniţe şi cei din ciclul gimnazial. Într-o primă etapă, Goloşoiu a lansat cartea “Educaţie financiară prin joc” dedicată preşcolarilor, elevilor din clasa pregătitoare şi clasa I.

  • O tânără de 25 de ani conduce cea mai recomandată atracţie turistică din Bucureşti

    Escape Rooms este una dintra primele locaţii deschise în Bucureşti, în prima parte a acestui an. Cele două camere, aflate în cadrul unui hostel din centrul capitalei, te invită la poveşti diferite. În prima cameră, care aminteşte de o baracă militară, scenariul spune că ai 60 de minute pentru a dezamorsa o bombă. Cea de-a doua cameră seamănă cu o tablă de şah, având ca unică misiune evadarea. Uşor de zis, mai greu de făcut.

    Flavia Mândruţ (25 de ani), managerul Escape Rooms, spune că ideea a venit în cadrul unui team building la Budapesta.

    „Am fost cu mai mulţi colegi acolo şi am jucat Escape, pentru că în Budapesta jocul era deja cunoscut, era un trend stabilit. Atunci erau mai puţine, dar acum în Budapesta sunt câteva zeci de Escape-uri, pentru că e un business excelent. Daniele Colombo, acţionarul majoritar în companie, a decis că vrea să îl aducă şi aici, aşa că a intrat în parteneriat cu persoanele care deţineau acolo locaţiile şi aceştia au acceptat să ne organizeze două camere. A trebuit să mergem pe această variantă pentru că noi nu aveam experienţa necesară pentru a construi de la zero două Escape-uri. Asta se întâmpla prin luna aprilie, când i-am dat drumul.“

    Investiţia, povesteşte Mândruţ, a costat mai puţin decât în alte ţări. „Aveam deja spaţiul, iar investiţia a fost în jur de 10.000 de euro; camerele noi vor costa mai puţin pentru că avem deja experienţă. Depinde foarte mult ce tip de cameră vrei să amenajezi; la Amsterdam, spre exemplu, am înţeles că există o cameră foarte hi-tech care a costat câteva zeci de mii de euro.“

    Fără a avea vreun buget impresionant de promovare, Escape Rooms a ajuns să fie cea mai recomandată atracţie din Bucureşti pe site-ul de turism TripAdvisor. Explicaţia, spune Flavia Mândruţ, este modul cum relaţionezi cu clienţii. „Am rugat toţi clienţii să scrie review-uri despre noi şi astfel a ajuns atracţia numărul unu din Bucureşti. Cu românii a fost ceva mai greu, pentru că lumea nu ştia despre ce e vorba, era un joc nou, iar noi le ceream zece euro ca să iasă dintr-o cameră încuiată“, continuă managerul.

    „Iniţial ne-am bazat foarte mult pe clienţii hostelului, însă acum aceştia nu mai reprezintă o parte semnificativă a clienţilor. Hostelurile sunt destinate, în general, unor persoane cu venituri mai mici, cum ar fi backpackerii, iar aceştia nu au foarte mulţi bani pentru activităţi de genul ăsta. În acest moment cei mai mulţi clienţi ne vin de pe TripAdvisor, sunt străini care citesc despre noi şi vor să joace camerele. Mare parte dintre cei care au venit să joace şi-au adus ulterior şi prietenii, nu am văzut pe nimeni să plece dezamăgit până acum.“

    Managerul Escape Rooms spune că businessul este profitabil şi creşte lună de lună. „În medie, avem cel puţin două echipe pe zi. Am avut zile şi cu 15 echipe, care jucau la cele două camere în paralel“, povesteşte Mândruţ. „Este o afacere profitabilă, comparativ cu investiţia iniţială. Mai sunt costuri legate de mentenanţă, trebuie să îi urmărească cineva permanent pe cei care sunt închişi, însă banii pe care poate să îi aducă o transformă într-o afacere profitabilă. Cea mai bună lună a adus în jur de 7-8.000 de euro.“

    Escape the room este un joc în care într-o perioadă limitată de timp căutând indicii ascunse, descoperind camera şi secretele din ea, folosind inteligenţa, ingeniozitatea şi imaginaţia trebuie să scapi din cameră.

  • Trei actori fac 70.000 de euro de la corporatiştii cu aspiraţii de vedetă

    Citirea unui scenariu, analiza unui film, lucrul cu echipa şi camera de filmat pot fi activităţi abordate nu doar de actorii profesionişti, ci şi de manageri. Chiar dacă nu îi încurajează să se dedice total profesiei de actor, Dragoş Bucur, Alexandru Papadopol şi Dorian Boguţă îi pun în lumina reflectoarelor pe corporatiştii autohtoni, distribuindu-i în filme cu bugete de peste 100.000 de euro.

    “Dacă acum patru ani un scurtmetraj produs de şcoala noastră pentru cursanţi costa în jur de 1.000-1.100 de euro, acum, «Alt love building», adică al doilea lungmetraj pe care îl lansăm, a ajuns la costuri totale de 160-170.000 de euro. E o diferenţă“, explică actorul Dragoş Bucur (cunoscut mai ales pentru rolurile sale din filmele „Poliţist adjectiv“, „Furia“, „Boogie“) modul cum a evoluat şcoala Actoriedefilm.ro folosindu-se de singurele cifrele care îi sunt familiare.

    Fondată în 2010, de Bucur şi de colegii săi, actorii Alexandru Papadopol („Occident“, „Marfa şi banii“) şi Dorian Boguţă („Francesca“, „Caravana cinematografică“), aceasta este, potrivit lor, „mai mult o şcoală decât un business“, de aceea discuţiile despre cifre de afaceri sunt pentru ei tabu.

    Totuşi, alături de casa de producţie care s-a desprins din şcoală şi prin care realizează filme în care protagoniştii sunt cei care participă la cursurile lor, cei trei îşi aproximează veniturile la aproximativ 70.000 de euro. „De un an şi jumătate am ajuns la nivelul în care acest proiect se autosusţine şi aduce un mic profit, dar în primii doi ani am fost la zero sau puţin sub zero“, explică Bucur.

    Celor trei le-a venit ideea unei astfel de şcoli după ce au observat că, deşi an de an tot mai mulţi actori termină o facultate de profil, puţin ştiu să se descurce pe platourile de filmare. „Am început şcoala pentru o profesionalizare a actorului de teatru în cinema, ţinând cont că în niciuna din facultăţile de actorie din România, private sau de stat, nu se face actorie de film; există câteva cursuri, dar nu sunt nici atât de dezvoltate, nici atât de extinse încât să asigure pregătirea pentru un film după absolvire“, explică Bucur.

    Astfel, au investit 5.000 de euro în amenajarea unui spaţiu şi în tehnologia necesară şi au deschis şcoala în urmă cu aproximativ patru ani. Se adresau mai ales absolvenţilor sau studenţilor de actorie din cadrul facultăţilor de profil, care plăteau un preţ lunar de circa 100 de euro pentru a participa la cursurile celor trei actori. Între timp însă, pe măsură ce au diversificat oferta şcolii, aducând şi alţi invitaţi permanenţi să ţină cursurile, printre care regizoarea şi scenarista Iulia Rugină, regizorul Paul Negoescu, directorul de imagine Vivi Drăgan, actorul Andi Vasluianu, au luat decizia creşterii preţului, ajuns astăzi la 350 de euro/lună. Această modificare a influenţat şi publicul lor ţintă: dacă la început balanţa era înclinată spre profesionişti, în prezent majoritatea cursanţilor sunt amatori ce vin din varii domenii – publicitate, IT, bănci. „Sunt mulţi în poziţii de management, care îşi permit să dea aceşti bani. În loc să îşi cumpere mobilă, spre exemplu, preferă să investească în ei“, spune Dorian Boguţă. 

    În general, la un modul de cursuri de patru luni participă între 20 şi 30 de oameni. Programa este creată de cei trei actori, care participă, prin rotaţie, la cursuri. Dragoş Bucur şi Alexandru Papadopol sunt specializaţi pe tehnica actorului de film, iar Dorian Boguţă îi învaţă pe cursanţi cum să apeleze la propriile experienţe şi simţiri pentru a juca un rol. „Toţi trei predăm actoria de film, mijloacele specifice actoriei de film şi terminologia, principalul obiectiv fiind ca cei care vin aici să se familiarizeze cu ceea ce se întâmplă pe un platou de filmare“, explică Bucur.

    Unul dintre lucrurile cu care se mândresc este că, spre deosebire de restul şcolilor, la ei nu există presiunea diplomei. „Lucrurile se fac treptat, nu înveţi să plângi din prima zi, dar, după patru luni, poţi ajunge să faci lucruri pe care le fac actorii profesionişti.“ Iar pentru a ilustra acest lucru, au oferit încă de la început posibilitatea cursanţilor să joace în filme: scurtmetraje mai întâi, dar şi lungmetraje, de anul trecut. Dacă în general actorii, chiar şi cei profesionişti, se luptă pentru roluri, mai mult de jumătate dintre elevii lor ajung astfel să joace în filme după scenarii gândite special pentru ei. „Scenariştii şi regizorii participă la curs, lucrează cu ei şi scriu în funcţie de tipologia lor – de datele cu care au fost înzestraţi şi de modul cum lucrează.“

    Primul dintre filmele realizate de casa de producţie a celor trei actori, „Love Building“, spune povestea unei tabere ce avea ca scop repararea relaţiilor de cuplu. Lungmetrajul, regizat de Iulia Rugină, a fost lansat pe marile ecrane în septembrie 2013 şi îi are ca protagonişti, alături de Dragoş Bucur, Dorian Boguţă şi Alexandru Papadopol, aflaţi în dublu rol – de actori şi producători ai peliculei, pe participanţii de la şcoala de actorie.

    „Alt Love Building“, cel de al doilea lungmetraj, va continua povestea taberei axate pe repararea relaţiilor de cuplu şi va fi lansat în decembrie anul acesta. „Nu oferim diplome, dar oferim un film“, concluzionează Bucur. Iar apariţia într-un film poate să îi ajute pe cursanţi, fie şi corporatişti, la construirea încrederii în sine sau câştigarea respectului colegilor. „La premiera «Love Building» de la Cluj, de pildă, s-a ridicat toată sala în picioare, publicul a venit în faţă, iar asta ne emoţionează chiar şi pe noi, actorii, şi cu atât mai mult pe ei, care vin din faţa calculatorului. Respectul de sine este la cote maxime şi sunt văzuţi altfel în firmele lor“, explică şi Alexandru Papadopol.

  • Kaufland deschide un hipermarket în Bucureşti şi va încheia anul 2014 cu o reţea de 100 de magazine

    Astfel, retailerul va încheia anul 2014 cu o retea de 100 de magazine.

    Noul Kaufland din Capitală este situat în zona Apărătorii Patriei, pe platforma Romprim.

    Potrivit unor informaţii anterioare transmise de companie, suma medie alocată pentru un hipermarket este de 6 şi 9 milioane euro, în funcţie de oraş, valoarea terenului sau suprafaţa magazinului.

    Săptămâna trecută, Kaufland a inaugurat al treilea hipermarket al reţelei din Oradea. De la începutul anului, retailerul a deschis hipermarketuri în Arad, Târgu Mureş, Oradea, Târgovişte, Bucureşti şi Gherla.

    Kaufland România a creat până în prezent peste 12.700 locuri de muncă directe, la sediul central din Bucureşti, în magazinele deschise, precum şi la centrele logistice situate în Parcul Industrial Ploieşti şi Turda.

    Kaufland este cel mai mare retailer din România după valoarea vânzărilor, depăşind Metro Cash&Carry, Auchan şi Carrefour. Compania a înregistrat în 2013 o creştere cu peste 20% a profitului net, la 331 milioane lei (75 milioane euro), în timp ce afacerile au urcat cu 13%, la 7,26 miliarde lei (1,64 miliarde euro). În 2012, retailerul a avut o cifră de afaceri de 6,4 miliarde lei (1,4 miliarde euro), în creştere cu 15% faţă de 2011, şi un profit net de 274,5 milioane lei (61,6 milioane euro), cu 64% mai mare.

    Retailerul a deschis primul magazin în România în anul 2005 şi este parte a grupului german Lidl & Schwartz, care mai operează pe plan local reţeaua de discount Lidl.

  • Situaţia democraţiei, statului de drept şi drepturilor omului din Ungaria, dezbătută în PE

    Eurodeputaţi din grupurile liberal, social-democrat şi al Verzilor au adresat întrebări referitoare la independenţa sistemului judiciar, libertatea presei şi taxarea publicităţii în Ungaria. Intervenţii împotriva unor organizaţii civile au făcut, de asemenea, obiectul unor dezbateri aprinse.

    Deputaţi din grupul popularilor europeni şi alţi reprezentanţi conservatori au afirmat că stânga lansează acuzaţii la adresa Guvernului condus de Viktor Orban din perspectiva înfrângerilor succesive pe care le-au suferit în alegeri.

    Deputata social-democrată slovenă Tanjy Fajon a declarat că regretă faptul că membrii PE au fost nevoiţi să abordeze încă o dată încălcări ale normelor europene comise de către Ungaria.

    Eurodeputatul conservator britanic Timothy Kirkhope a apreciat, în schimb, că niciun stat membru UE nu este obligat să asculte lecţiile date de către PE.

    Dezbaterea a avut în centru liberalismul, democraţia liberală, non-liberalismul şi democraţia de tip creştin.

    Eurodeputaţii socialist ungur Istvan Ujhelyi şi Gyorgy Schopflin, din partea Fidesz, au fost implicaţi într-un schimb de replici dur. Schopflin a obiectat faţă de eticheta socialistă de “regim Orban”, insistând că Fidesz, care este departe de a fi un regim, a obţinut în mod democratic victorii în alegeri. Ujhelyi i-a replicat că acest proces de construire a unor noi puteri justifică utilizarea termenului “regim”.

    Pe de altă parte, eurodeputatul socialist Tibor Szanyi a interpelat marţi, în scris, Comisia Europene (CE), căreia i-a solicitat să spună dacă Uniunea Europeană (UE) va acţiona în legătură cu interdicţia impusă de către Statele Unite unor oficiali unguri, acuzaţi de corupţie, de a pătrunde pe teritoriul american.

    Szanyi a anunţat într-un comunicat de presă că a întrebat CE ce măsuri concrete pot fi adoptate pentru a interveni în cazuri în care autorităţile unui stat membru eşuează să acţioneze în lupta împotriva corupţiei. El a adăugat că a întrebat Comisia şi dacă intenţionează să investigheze cazuri în Ungaria şi să adopte măsuri.

    Întrebările au fost trimise ca urgente, iar CE urmează să răspundă în scris, în decurs de trei săptămâni, a notat el.

    Eurodeputatul a adăugat că interdicţia impusă de Statele Unite afectează credibilitatea UE şi pătează relaţiile SUA-UE într-o perioadă în care negocierile asupra unui acord de liber-schimb între cele două blocuri se află într-o fază “foarte delicată”.

    El a catalogat impunerea interdicţiei drept un “scandal” care subminează prestigiul Guvernului Ungariei şi a solicitat demisia premierului Viktor Orban. În “asemenea cazuri, se aşteaptă ca premierul să demisioneze”, a spus Szanyi. El a îndemnat Guvernul să investigheze acuzaţiile “fără întârziere şi într-un mod eficient şi transparent”.

  • Alimentele UE pentru persoane defavorizate – după 16 noiembrie, dar pe un cupon trimis din octombrie

    Pentru acest an, pe lista beneficiarilor de ajutoare alimentare au fost introduse şi persoanele care primesc alocaţii pentru sprijinrea familiei, numărul total al beneficiarilor fiind astfel mai mare cu 700.000 persoane faţă de anul trecut.

    Ajutoarele vor putea fi ridicate, după 16 noiembrie, de la centrele desemnate de primării, pe baza cuponului nominal şi a buletinului de identitate, a anunţat ministrul Muncii, Rovana Plumb, la Guvern.

    Cuponul pentru ridicarea alimentelor, care va fi transmis începând cu 22 octombrie, reprezintă tot o noutate introdusă în acest an, pe acesta fiind indicate “toate cantităţile din produsele care vor fi distribuite către cei 3,3 milioane beneficiari”, a arătat ministrul.

    Premierul Victor Ponta a precizat că aceste cupoane nu vor fi duse la beneficiari de către autorităţile locale, pentru a nu se “interpreta greşit” în perioada campaniei electorale, ci prin intermediul Poştei, operaţiune prin care societatea, în opinia premierului, se poate “relansa”.

  • Profitul Yahoo a crescut la aproape 6,8 miliarde de dolari, datorită listării Alibaba pe bursă

    Yahoo a raportat un avans important al profitului net în cel de-al treilea trimestru, la 6,77 miliarde de dolari, faţă de 296,7 milioane de dolari în acelaşi interval din 2013.

    Creşterea semnificativă este susţinută de vânzarea acţiunilor Alibaba din luna septembrie. Atunci, grupul chinez de comerţ electronic a obţinut o sumă record la listarea pe bursa din New York, de 25 de miliarde de dolari.

    Yahoo, care a vândut 140 de milioane de acţiuni Alibaba în cadrul ofertei, a obţinut un câştig brut de 9,5 miliarde de dolari, potrivit MarketWatch. Yahoo a plătit, în 2005, aproximativ 1 miliard de dolari pentru acţiunile pe care le deţine în Alibaba.

    Compania americană a consemnat o creştere uşoară a venitului total în cel de-al treilea trimestru, de 1%, la 1,09 miliarde de dolari, faţă de perioada corespunzătoare din 2013, se arată într-un comunicat al companiei.

    Totuşi, venitul înregistrat de Yahoo a depăşit estimările analiştilor, care au anticipat venituri de 1,05 miliarde de dolari în al treilea trimestru, potrivit Bloomberg.

    Acţiunile Yahoo au urcat cu 4,8% pe bursa din New York după publicarea rezultatelor, potrivit Bloomberg.

    În ceea ce priveşte ultimul trimestru din acest an, compania americană estimează că valoarea veniturilor se va situa între 1,14 miliarde de dolari şi 1,18 miliarde de dolari.

    Venitul din publicitatea online, excluzând costurile pentru trafic, a scăzut cu 6% în al treilea trimestru, la 396 de milioane de dolari, în timp ce venitul din programele software pentru telefoane mobile a avansat la 200 de milioane de dolari.

    Yahoo ar putea pierde o parte din piaţa de 50,7 miliarde de dolari a publicităţii online în acest an în favoarea competitorilor Google şi Facebook.

    Analiştii estimează că Yahoo va avea o cotă de piaţă de 4,9% în 2014, în scădere faţă de anul trecut, când a înregistrat o cotă de 7,2%, în timp ce Facebook îşi va creşte cota la 9,7% faţă de 7,6% anul trecut. Cota liderului Google va scădea la 38,3% anul acesta, prin comparaţie cu 39,7% în 2013, potrivit MarketWatch.

  • Hostelul, un business care aduce o marjă de profit impresionantă

    Hostelurile, forma de cazare economică pentru care optează în special tinerii ce îşi organizează singuri călătoriile şi pe care nu îi deranjează să împartă camera cu alte persoane, aduc proprietarilor ce au pariat pe această nişă de piaţă marje de profit de 20%-30%. Cei care au dezvoltat afaceri cu hosteluri sunt tineri, pasionaţi de călătorii şi mai ales au experimentat această formă de cazare în timpul deplasărilor în alte destinaţii.

    „Prima aventură în turism a început în 2006, când am fondat hostelul Dor de Bucovina din Câmpulung Moldovenesc, într-o zonă istorică de turism cultural-religios. Am transformat în hostel casa părinţilor mei“, a spus Tudor Maxim, 32 de ani, absolvent al Facultăţii de Drept, proprietarul lanţului de hosteluri Pura Vida. Particularitatea hostelurilor este aceea că au dormitoare cu mai multe paturi etajate, bucătărie şi baie la comun.

    Înainte de a demara afacerea cu hosteluri, tânărul antreprenor experimentase cazarea în peste 100 de hosteluri de pe toate continentele, având în vedere pasiunea sa pentru călătorii. Patru luni pe an, antreprenorul călătoreşte prin lume alături de soţia lui.

    „Călătoresc foarte mult şi am stat de multe ori în hosteluri, încă din 2002. Mi-a plăcut foarte mult spiritul tânăr şi dinamic al hostelurilor, facilităţile sale (spaţiile comune, bucătăria unde poţi găti) şi călătorii din toate colţurile lumii cu care te poţi împrieteni. De aici a pornit şi motivaţia de-a deschide hosteluri, am vrut să avem experienţele din străinătate şi în ţară“, povesteşte Tudor Maxim.

    În prezent reţeaua pe care o deţine şi o conduce, Pura Vida, include cinci hosteluri. Două sunt în Bucureşti, respectiv Little Bucharest Old Town Hostel şi Peaches Hostel, alte două sunt amplasate la mare, în Vama Veche (Pura Vida Beach Hostel şi Pura Vida Breeze Hostel), iar unul în Câmpulung Moldovenesc, Dor de Bucovina.

    Din lanţ mai făcea parte un hostel din zona Floreasca, pe care antreprenorul l-a închis însă în februarie. Tariful pentru un loc într-o cameră cu şase paturi este de 52 de lei pe noapte, în timp ce pentru un pat într-o cameră cu 12 paturi este de 37 de lei pe noapte, potrivit preţurilor afişate pe site-ul booking.com pentru hostelul Little Bucharest Old Town Hostel.

    Lanţul Pura Vida are o capacitate totală de 250 de paturi în acest moment. În ultimii doi ani antreprenorul a început o dezvoltare mai accelerată, în momentul în care s-a retras din managementul Elevate, agenţia de publicitate pe care a fondat-o în 2005. „Investiţia în cele patru hosteluri ce funcţionează în clădiri închiriate s-a ridicat la 100.000 de euro. Banii au provenit dintr-un credit de nevoi personale şi apoi dintr-o linie de finanţare. Eu mă ocup de strategie, marketing, dezvoltare, iar soţia mea (de profesie arhitect) de amenajare şi finanţe“, a spus el. În prezent, Tudor Maxim negociază închirierea unei alte clădiri pentru transformarea în hostel.

    „Cel mai mare cost pe care îl avem, de aproape 50% din cheltuielile totale, este cel cu chiria. În funcţie de zonă şi de numărul de camere, chiria variază între 1.000 şi 5.000 de euro pe lună. Noi închiriem pe cinci ani sau mai mult o clădire. Le explicăm proprietarilor ce vrem să facem cu respectiva clădire. Hostelul este încă un concept necunoscut pe piaţă, de aceea este greu să îi convingem pe proprietari să ne închirieze“, a spus el.

    Cel mai important canal în care sunt promovate hostelurile este cel online. Sistemele de rezervări sunt cele de pe care vin cei mai mulţi clienţi. „Deşi există sute de site-uri de rezervări, totul se rezumă la un singur site: booking.com, de pe care vin 60% din clienţii noştri, exclusiv străini. Vin americani, englezi, italieni şi am avut chiar şi turişti din Coreea de Sud, Japonia sau Malaezia. Sunt călători independenţi. Este important să ai recomandări bune pentru că cei care se cazează în hosteluri nu îşi iau informaţiile din media, ci din recomandările altora“, a spus el. Bucureştiul a atras anul trecut 730.000 de turişti străini care au înnoptat măcar o noapte în capitală, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Dintre aceştia, 2.800 s-au cazat în hosteluri.

    Clienţii hostelurilor sunt de cele mai multe ori călători tineri independenţi ce explorează lumea cu un buget redus pentru cazare. Clienţii aleg un hostel pentru zonă, atmosferă, curăţenie şi echipă. „Cu cât performezi mai bine şi cu cât ai review-uri mai bune, te vei bucura de mai mulţi oaspeţi.“ Tânărul antreprenor menţionează că este foarte important ca cel care vrea să dezvolte un business în acest domeniu să fi avut experienţa cazărilor în hostel: „Consider în primul rând că proprietarul de hostel trebuie să fie călător şi să îi placă să stea într-un hostel. Această pasiune trebuie să fie însoţită de o foarte bună organizare şi de o aplecare către comunicare, atât la nivel de clienţi, cât şi la nivel de publicitate“.

  • Rusia interzice importurile de fructe şi legume din Ucraina

    Serviciul federal rus pentru siguranţa alimentară (Rosselhoznadzor) a afirmat marţi că a luat acestă decizie, deoarece autorităţile ucrainene nu au oferit “garanţii convingătoare” privind provenienţa produselor vegetale importate în Rusia.

    Moscova suspectează că produsele importate din Ucraina provin, de fapt, din Uniunea Europeană, vizată de sancţiunile Rusiei.

    Anterior, autorităţile ruse a interzis importurile de sucuri, produse lactate, conserve de peşte şi băuturi alcoolice din Ucraina.

    Moscova este acuzată deseori de folosirea armei comerciale, invocând în special motive sanitare, ca mijloc de presiune diplomatică asupra vecinilor săi.

    Rusia a interzis în iulie importul de fructe şi legume din Republica Moldova, după ce Chişinăul a semnat Acordul de Asociere cu UE. Autorităţile de la Chişinău au denunţat motivaţiile politice ale embargoului impus de Rusia, însă Moscova a invocat calitatea produselor moldoveneşti.

    De asemenea, la începutul lunii august, Rusia a interzis pentru un an importurile de carne, peşte, fructe şi legume din Statele Unite, Uniunea Europeană, Canada, Australia şi Norvegia, în replică la sancţiunile impuse Moscovei de Occident în contextul crizei din Ucraina.

  • Guvern: România prefinanţează parţial, prin eurobonduri vândute marţi, necesităţile externe din 2015

    România a atras, marţi, 1,5 miliarde de euro de pe pieţele internaţionale, prin vânzarea de obligaţiuni denominate în euro scadente peste 10 ani, la un randament de 2,973% pe an, un nou minim istoric.

    “România a emis obligaţiuni cu maturitatea de 10 ani în valoare de 1,5 miliarde euro, nivelul randamentului obţinut fiind cu 0,72% sub nivelul de 3,701% p.a. obţinut la ultima emisiune similară în euro, de 10 ani, lansată în luna aprilie a acestui an. Apetitul semnificativ al investitorilor pentru titlurile de stat româneşti a permis subscrierea rapidă, de 2,5 ori a volumului emis, ceea ce s-a reflectat în obţinerea unor condiţii financiare atractive, fără a plăti prima de emisiune, la un nivel al randamentului de 2.973% p.a”, se arată într-un comunicat transmis, miercuri, de Guvern.

    Emisiunea a fost administrată de către HSBC, Raiffeisen Bank International, Societe Generale şi Unicredit Bank.

    În ceea ce priveşte alocarea obligaţiunilor, acestea au mers către investitori diferiţi din Germania /Austria (23%), Marea Britanie (18%), Europa Centrală şi de Est (12%), Italia (10%), România (10%), SUA nerezidenti (9%), restul Europei (9%), Benelux (5%) şi Asia si Orientul Mijlociu (4%), se arată în comunicat.

    Referitor la distribuţia obligaţiunilor pe categorii de investitori, administratorii de fonduri au adjudecat 62%, restul alocării mergând către fonduri de asigurări/pensii (21%), bănci (13%) şi bănci centrale şi alte tipuri de investitori (4%).

    Cea mai recentă ieşire pe pieţele externe a avut loc în luna aprilie, când România a împrumutat 1,25 miliarde de euro printr-o emisiune de eurobonduri, la un randament de 3,7% pe an. Pe piaţa internă, ministerul a vândut obligaţiuni denominate în euro în valoare de 928,7 milioane euro.

    Potrivit Erste Bank, în cazul în care premierul Victor Ponta va câştiga alegerile din noiembrie, investitorii sunt îngrijoraţi că noul guvern va avea dificultăţi în menţinerea unui deficit bugetar scăzut, ceea ce ar putea pune presiune pe randamente. De asemenea, acordul României cu Fondul Monetar Internaţional şi cu UE se va încheia în martie anul viitor.

    Ministerul Finanţelor ia în considerare accelerarea vânzării de eurobonduri, din cauza riscurilor potenţiale, a afirmat recent Dumitru Dulgheru, economist al Erste.

    Randamentele pentru eurobondurile româneşti cu maturitate în aprilie 2024 se situau la 2,71% la finele săptămânii trecute, uşor peste nivelul minim record de 2,66% pe an înregistrat în urmă cu şapte săptămâni.

    Având în vedere maturităţile celorlalte împrumuturi, singurele finanţări externe care beneficiază de un cost mai redus sunt cele obţinute de la instituţiile financiare internaţionale. România a atras în toamna anului trecut un împrumut de 700 de milioane de euro de la Banca Mondială, la un cost de 3,5% pe an şi cu scadenţă de 18 ani. Această finanţare nu este însă în piaţă, fiind parte a împrumutului de politici de dezvoltare cu opţiune de amânare a tragerii (DPL-DDO) contractat de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) în anul 2012.