BusinessMagazin

Blog

  • FNGCIMM: Plafonul suplimentar pentru “Prima Casă” asigură fonduri pentru încă 5.000 de credite

    “În această perioadă, Programul «Prima Casă» a cunoscut o creştere peste aşteptări a numărului de solicitări, mai multe bănci partenere raportând epuizarea plafonului alocat, chiar şi în urma suplimentării acordate în luna septembrie a acestui an, cu 500 milioane lei”, se arată într-un comunicat al FNGCIMM.

    Guvernul a aprobat marţi suplimentarea cu 400,5 milioane de lei a plafonului disponibil pentru emiterea de garanţii în cadrul programului, până la 31 decembrie.

    FNGCIMM a acordat aproximativ 126.200 de garanţii, contracte încheiate în perioada 2009-2014, valoarea finanţărilor susţinute fiind de circa 4,8 miliarde euro. În acest an, numărul de garanţii acordate în cadrul programului a fost de aproximativ 20.500, cu un număr de finanţări accesate în valoare de circa 736 milioane euro.

    În topul pe judeţe în funcţie de numărul de solicitări primite se găsesc Municipiul Bucureşti cu 23,5% din total, Ilfov cu 13,6%, Cluj cu 7,1 %, Timiş cu 5,5 % şi, apoi, Constanţa, Braşov, Sibiu şi Iaşi cu procente de 3-5%.

  • Statele Unite au început testarea clinică a unui vaccin experimental canadian împotriva Ebola

    Vaccinul “VSV-ZEBOV” este cel de-al doilea care face obiectul unor teste clinice în Statele Unite.

    “Este urgent să avem un vaccin pentru protecţia oamenilor împotriva infectării cu virusul Ebola”, a subliniat directorul Institutului american pentru alergii şi boli infecţioase (NIAID), Anthony Fauci. “NIH salută colaborarea cu Departamentul Apărării în vederea desfăşurării unor teste clinice pentru un alt vaccin împotriva Ebola. Este încurajator”, a adăugat el, într-un comunicat.

    La începutul lunii septembrie, NIH a început testarea clinică, cu un grup de 20 de voluntari, a unui vaccin dezvoltat în colaborare de NIAID şi laboratorul britanic GlaxoSmithKline (GSK). Primele rezultate cu privire la eficienţa vaccinului vor fi anunţate până la sfârşitul anului.

    La rândul său, Institutul american de cercetare al armatei Walter Reed (WRAIR) va desfăşura un test clinic cu o singură doză din vaccinul experimental canadian. Vaccinul a fost dezvoltat de cercetătorii de la Agenţia de Sănătate publică din Canada şi Laboratorul Naţional de microbiologie şi a fost brevetat de compania americană NewLink Genetics Corp, cu sediul în Ames, în statul Iowa. Primele rezultate ale testelor clinice ale vaccinului canadian urmează, de asemenea, să fie disponibile până la sfârşitul anului.

    De asemenea, Canada a expediat luni un prim lot de doze ale vaccinului experimental anti-Ebola către spitalele din Geneva, unde urmează să fie testat pentru Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

     

  • ANUNŢUL făcut azi de LIDL: deschide un magazin la Târgovişte şi ajunge la 181 de magazine

    Lidl are în prezent aproximativ 3.800 de angajaţi în reţeaua de magazine, centrele regionale de distribuţie şi în sediul central.

    De la începutul anului, Lidl a deschis 12 magazine noi, în Craiova, Eforie Nord, Târgu Neamţ, Iaşi, Arad, Bucureşti, Popeşti Leordeni, Craiova şi Timişoara, a schimbat locaţia unui magazin din Târgu Mureş şi a închis o unitate din Drobeta Turnu Severin. Compania a anunţat pentru acest an 15 deschideri.

    Lidl a intrat pe piaţa locală în 2010, când a preluat de la grupul Tengelmann cele aproximativ 100 de magazine de discount Plus.

    Potrivit unui raport al Consiliul Concurenţei, Lidl se situează pe locul trei într-un top al marilor retaileri, după vânzările din 2012, fiind depăşit de Kaufland şi Carrefour.

  • STUDIU: Un sfert dintre români nu au primit niciodată un serviciu de calitate

    Mixul format din cele patru atribute cele mai importante ale unui serviciu de calitate superioară este dificil de regăsit în oferta de servicii din România, având în vedere că doar 15% dintre respondenţii la chestionar consideră că au primit un serviciu excepţional în ultimele 6 luni, se arată în analiza “Experienţa serviciilor superioare”.

    De asemenea, nu mai puţin de un sfert dintre respondenţi nu s-au bucurat niciodată de un astfel de serviciu. Industriile care, din perspectiva percepţiei respondenţilor, formează top 3 în privinţa calităţii sub aşteptări a serviciilor oferite sunt telecom, turism şi comerţ.

    Totuşi, în ultimele şase luni, 27% dintre respondenţii din Timiş spun ca au primit cel puţin un serviciu pe care îl consideră superior, podiumul fiind completat de cei din judeţele Braşov şi Cluj cu 23% respectiv 17%.

    Întrebaţi cine este responsabil în cea mai mare măsură de livrarea unui serviciu de calitate superioară, cei mai mulţi au ales angajaţii care se află în contact direct cu clienţii şi doar într-o măsură mai mică compania prin politicile generale şi managerii.

    Potrivit studiului, prima reacţie a consumatorilor atunci când vine vorba de o experienţă negativă în privinţa serviciilor achiziţionate este, în măsură foarte mare, aceea de a renunţa la serviciul respectiv (67% dintre respondenţi), urmată de împărtăşirea experienţei cunoscuţilor (55%) şi de abia în al treilea şi al patrulea rând de o reclamaţie oficială (26%) şi comentarii în social media sau website-ul furnizorului respectiv (14%).

    În ultimele şase lui, peste jumătate dintre respondenţii la chestionar (51%) au renunţat la un serviciu din cauza lipsei de calitate.

    “Având în vedere acest tip de comportament al clientului, ar trebui să ne gândim că, dacă oferim servicii superioare clienţilor, am putea atrage clienţii competitorilor care nu se concentrează pe acest aspect. Într-o piaţă care stagnează, avantajul competitiv obţinut prin experienţa serviciilor superioare poate fi păstrat pe termen lung şi este foarte greu de copiat”, a declarat Elena Călin, directorul general al Customer Focus.

    De asemenea, atunci când relaţia cu funizorul este de mai lungă durată, disponibilitatea de a renunţa la serviciul respectiv este mică, chiar dacă aceasta este de proastă calitate. De asemenea, 86% dintre respondenţi ar fi dispuşi oricând să schimbe furnizorul actual cu unul care oferă servicii mai bune, chiar dacă ar implica nişte costuri mai mari. Acest răspuns indică oportunitatea furnizorilor pentru diversificarea ofertei pe paliere cu servicii de calitate ridicată.

    Pe de cealaltă parte, atunci când consumatorii au primit servicii excepţionale, aproape jumătate dintre ei au împărtăşit această experienţă familiei şi prietenilor, în timp ce 27% au achiziţionat servicii suplimentare de la acelaşi furnizor.

    “Dintr-o perspectivă B2B, analizarea şi evaluarea furnizorilor sunt considerate ca fiind cea mai importantă acţiune pentru a te asigura ca şi companie că ai parte de cele mai bune servicii. Colectarea de referinţe despre furnizori este de abia a treia opţiune printre respondenţi, după analizarea şi evaluarea furnizorilor şi analiza pieţei. (…) această analiză demonstrează creşterea sofisticării consumatorului român, iar această tendinţă va deveni şi mai vizibilă în anii care urmează”, a declarat Elena Badea, director de marketing al EY România.

    Studil “Experienţa serviciilor superioare” are la bază 567 de răspunsuri primite în perioada 10-17 octombrie 2014 de la respondenţi din 38 de judeţe.

    Customer Focus este o companie de consultanţă şi training specializată pe îmbunătăţirea experienţei cu clientul şi pe crearea unui culturi a serviciilor superioare.

    EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 190.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări.

  • Mazăre despre tandemul Dragnea-Ghiţă la şefia PSD: Nu mi se pare oportună discuţia

    Radu Mazăre a făcut aceste declaraţii joi, la intrarea în sediul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, unde se judecă cererea acestuia de ridicare a măsurii de cercetare sub control judiciar în dosarul în care este acuzat că ar fi primit 175.000 de euro de la Avraham Morgenstern pentru ca acesta să câştige contractul privind construirea locuinţelor sociale din cartierul “Henri Coandă” din Constanţa.

    Întrebat dacă şi-ar dori şefia Partidului Social Democrat, Mazăre a spus că nu îl tentează funcţia de preşedinte al partidului.

    “Dacă mă tenta, mă tenta funcţia de preşedinte al statului şi aş fi candidat. (…) Nu mi se pare oportun să discutăm acum despre tandemul Ghiţă-Dragnea, nu m-a interesat, nici nu mă preocupă, dar în principiu e în regulă”, a spus Radu Mazăre.

    În ceea ce îi priveşte pe Viorel Hrebenciuc şi Dan Şova, care sunt urmăriţi penal pentru trafic de influenţă, primarul Constanţei a spus că dacă doi parlamentari discută despre abrogarea unui articol de lege, nu înseamnă că ei fac trafic de influenţă, precizând că “aceasta este treaba parlamentarilor şi a senatorilor”.

    “În ceea ce priveşte chestiunea că doi parlamentari discută despre abrogarea unui articol de lege, am tot întors pe toate părţile stenogramele şi n-am văzut nimic imputabil acolo. Discutau că dacă cineva, un parlamentar, face o intervenţie pentru un primar ca să primească bani pentru drum este considerat trafic de influenţă. Păi asta fac toţi. Asta e treaba parlamentarilor şi a senatorilor, să sprijine primarii în relaţia cu Guvernul, să aducă mai mulţi bani la ei în comunitate. Ăsta nu e trafic de influenţă”, a spus Radu Mazăre, la intrarea în sediul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie unde se judecă contestaţia sa împotriva măsurii preventive de cercetare a edilului sub controil judiciar.

    În legătură cu dosarul de corupţie privind retrocedările ilegale de terenuri în care sunt cercetaţi Viorel Hrebenciuc şi Ioan Adam, primarul Radu Mazăre a spus că i se pare ciudat faptul că judecătorii anchetaţi de DNA nu au fost arestaţi.

    “Nu pot să comentez despre actele privitoare la retrocedare. Acolo doar am observat că judecătorii terfeliţi nu au fost arestaţi, cum se întâmplă de obicei, şi am observat că au fost puşi sub control judiciar, ceea ce este un semn de întrebare”, a adăugat Radu Mazăre.

    În 8 octombrie, ICCJ a respins cererea primarului Radu Mazăre de ridicare a măsurii controlului judiciar în dosarul în care este acuzat că ar fi primit 175.000 de euro de la Avraham Morgenstern pentru ca acesta să câştige contractul privind construirea locuinţelor sociale din cartierul “Henri Coandă” din Constanţa. Radu Mazăre a contestat această decizie la Completul de cinci judecători, care va da o decizie definitivă în acest caz.

    În cererea de ridicare a măsurii controlului judiciar, obţinută de MEDIAFAX, avocaţii lui Mazăre au arătat că procurorii români ar fi comis nereguli în aplicarea comisiei rogatorii, context în care Ministerul de Justiţie din Liechtenstein a notificat instituţia similară din România. Aceştia susţin că procurorii DNA au folosit ca probatoriu şi documente legate de Elan Schwartzenberg, în ciuda “condiţiilor imperative” impuse de magistraţi din Liechtenstein.

    Potrivit avocaţilor, această situaţie este “fără precedent”, susţinând că “toate care au fost administrate în legătură cu Radu Mazăre (…) sunt nule de drept ca urmare a faptului de necontestat că procurorii români au încălcat condiţiile imperative impuse de judecătorii din Liechtenstein cu privire la utilizarea documentelor din cauza lui Elan Schwartzenberg în dosarul prezent”.

    În solicitarea depusă la ICCJ, demersurile anchetatorilor sunt descrise de avocaţi drept “o încercare abuzivă de umilire publică” a lui Radu Mazăre.

    Pe de altă parte, în solicitare se arată că nu sunt indicii în sensul că Mazăre ar avea intenţia de a se sustrage urmăririi penale prin părăsirea ţării, mai ales că acesta, într-un alt dosar de corupţie, s-a prezentat la toate termenele de judecată de la Curtea de Apel Bucureşti. În acelaşi context, se arată că, dată fiind calitatea de primar a lui Mazăre, acesta trebuie să fie în ţară în cea mai mare parte a anului, cu excepţia perioadelor de concediu.

    Totodată, în cererea adresată instanţei supreme, se reclamă faptul că, după aproximativ cinci luni de la punerea lui Mazăre sub control judiciar, “nu s-a desfăşurat nicio activitate de urmărire penală, cu atât mai mult una care să implice prezenţa acestuia”.

    În dosarul locuinţelor sociale “Henri Coandă”, primarul Constanţei este acuzat de procurorii DNA că ar fi primit 175.000 de euro de la omul de afaceri Avraham Morgenstern pentru ca acesta să câştige contractul pentru construirea caselor. Mazăre mai este acuzat că nu a trecut în declaraţiile de avere din 2012 contul personal deschis la banca din Israel în care a primit, în septembrie 2011, 95.000 de euro de la Elan Schwartzenberg.

  • Povestea lui Jean Tirole, câştigătorul premiului Nobel pentru economie

    Născut în 1953 în oraşul Troyes, cu tatăl medic şi mama profesoară de litere, s-a orientat iniţial spre matematică şi a descoperit economia mai târziu, la 21 de ani. Tirole a obţinut licenţe în inginerie la Şcoala Politehnică din Paris şi Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele (1978) şi s-a specializat în matematică la Universitatea Paris Daphne.

    Şi-a făcut doctoratul în America, la Massachusetts Institute of Technology (MIT), iar teza de doctorat, ”Eseuri în teorie economică„, a fost realizată sub îndrumarea economistului american Eric Maskin, un alt laureat al premiului Nobel. În 1985 a început să predea economia la MIT. În 1991 a publicat una dintre cărţile sale importante, ”A Theory of Incentives in Regulation and Procurement„, în colaborare cu economistul Jean-Jacques Laffont, care tocmai crease Institutul de Economie Industrială (IDEI), având ca ţintă transformarea Universităţii din Toulouse într-un pol de cercetare economică major în Europa.

    Un an mai trâziu, Tirole s-a mutat la Toulouse, unde a devenit director ştiinţific al IDEI. Din 2007, este preşedintele consiliului de administraţie al Şcolii de Economie Toulouse (TSE), care regrupează peste 150 de cercetători şi formează economişti de înalt nivel. În 2007, Tirole a primit medalia de aur a Consiliului Naţional de Cercetare Ştiinţifică (CNRS), pe care doar un singur economist îl mai primise înaintea lui, Maurice Allais. Tirole a fost recompensat recent cu premiul Nobel pentru Economie în urma analizelor sale asupra mai multor industrii dominate de un număr mic de companii importante sau doar de una singură, care deţine monopolul pe o anumită piaţă, cum ar fi Microsoft în anii ’90 şi Google în prezent, potrivit quartz.com. În lipsa unor reglementări, pieţele pe care există monopol pot provoca efecte sociale nedorite, cum ar fi preţuri mai mari decât cele justificate de costuri sau companii neproductive care supravieţuiesc prin blocarea intrării pe piaţă a unor noi competitori.

    De mai bine de două decenii, Tirole a cercetat astfel de eşecuri ale pieţei. Analizele lui despre companiile cu putere mare pe o anume piaţă furnizează o teorie unitară care se bazează pe întrebări legate de politicile de stat, şi anume: cum ar trebui guvernele să gestioneze fuziunile dintre companiile mari şi cum ar trebui autorităţile centrale să reglementeze monopolurile. Înainte de Tirole, cercetătorii şi autorităţile au căutat principii generale după care se conduc toate industriile. În schimb francezul a dovedit din punct de vedere teoretic faptul că anumite reguli dau rezultate bune doar în anumite condiţii. De exemplu menţinerea unui anumit plafon al preţurilor ar putea determina companiile puternice să scadă costurile, ceea ce ar ajuta societatea. Cooperarea pentru stabilirea unor preţuri pe o anumită piaţă este, de obicei, dăunătoare, dar cooperarea pentru acordarea patentelor poate avea efecte pozitive pentru toţi actorii dintr-o industrie. În acelaşi sens, fuziunea unei companii cu furnizorul său poate încuraja inovaţia, dar, în acelaşi timp, poate avea consecinţe negative în ceea ce priveşte competiţia.

    Tirole a scris mai multe cărţi şi articole în care a prezentat un cadru general ce trebuie urmat pentru a implementa astfel de politici adaptate. De asemenea, în articolele sale, cercetătorul francez a aplicat aceste politici în domenii diverse, cum ar fi telecomunicaţiile şi sectorul bancar. Urmând sfaturile lui Tirole, guvernele pot să încurajeze companiile mari să devină mai productive şi, în acelaşi timp, să evite ca acestea să afecteze competitorii şi clienţii. Este pentru prima oară din 2008 când premiul Nobel este atribuit unui singur economist, iar Tirole va primi astfel toate cele 8 milioane de coroane (878.000 de euro) atribuite acestui premiu.

  • Nădlac – Arad a avansat cu 40% din vară până acum, iar Sebeş – Turda a trecut de la proiectare la „lucrări pregătitoare“

    Cei 200 de kilometri de autostrăzi care se află în lucru în prezent sunt insuficienţi pentru a readuce pe plus un sector al construcţiilor de infrastructură care a cunoscut în primele 8 luni ale anului un declin de 28%.

    Şantierele de autostrăzi aflate în lucru în România, cu o lungime cumulată de circa 200 de kilometri şi un cost total de peste 1 miliard de euro, au evoluat diferit din ultima lună a verii, august, până în prezent, la mijlocul toamnei. Astfel, pe tronsoane pre­cum Nădlac-Arad, lotul 1 (22,2 kilo­metri), care ar trebui să fie deschis circulaţiei anul acesta, s-a lucrat la foc continuu, stadiul fizic de execuţie avansând în perioada august-octombrie de la circa 34% la 75%, în timp ce pe auto­străzi precum Sebeş-Turda, lo­turile 3 şi 4 (38,7 kilometri), avansul a constat în acelaşi interval în trecerea de la stadiul de proiectare şi pre­construcţie la cel de lucrări pregă­titoare pentru construcţia propriu-zisă, utilajele aflându-se deja pe teren, potrivit datelor transmise de CNADNR la solicitarea ZF.

    Tot în această toamnă au reînceput lucrările şi pe cel de-al doilea lot al autostrăzii Nădlac-Arad (16,6 kilometri), care de mai bine de un an nu mai avea constructori după ce contractul cu firma austriacă Alpine a fost reziliat, imediat după ce aceasta a intrat în faliment la nivel internaţional şi în insolvenţă pe plan local. În septembrie, compania de drumuri a selectat noi constructori pentru acest tronson, şi anume italienii de la Astaldi şi nemţii de la Max Boegl, care de altfel lucrează şi pe primul lot al autostrăzii Nădlac-Arad. Chiar dacă în clauzele contractuale anul 2015 figurează ca termen de finalizare a celor două tronsoane din Nădlac-Arad, ministrul transporturilor Ioan Rus declara recent că porţiunea aceasta de autostradă care face legătura cu graniţa ungară şi, mai departe, cu vestul Europei, ar urma să fie gata până la finalul anului acesta.

    O altă autostradă care a înaintat în perioada august-septembrie este lotul al treilea al tronsonului Orăştie-Sibiu (22,1 kilometri), care a avansat de la un stadiu fizic de execuţie de circa 82% în vară la aproximativ 91% în prezent. Din cele patru loturi ale autostrăzii Orăştie-Sibiu, lotul al treilea, construit de italienii de la Impregilo, este singurul care nu este finalizat, în contextul în care lucrările au întârziat din cauza unei alunecări de teren.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Dosarul retrocedărilor: Andrei Hrebenciuc a fost reţinut de procurorii DNA pentru complicitate la trafic de influenţă şi spălare de bani – FOTO

    Procurorii DNA Braşov au emis pe numele lui Andrei Hrebenciuc ordonanţă de reţinere pentru 24 de ore.

    În jurul orei 9.00, Andrei Hrebenciuc a fost scos din sediul DNA Braşov cu cătuşe la mâini şi urcat într-o dubă a anchetatorilor. El ar urma să fie dus în Capitală, la instanţa supremă, care va judeca propunerea de arestare preventivă a acestuia.

    Fiul lui Viorel Hrebenciuc nu a făcut nicio declaraţie la ieşirea din sediul DNA Braşov. Nici avocatul acestuia nu a făcut nicio declaraţie, el confirmând doar că Andrei Hrebenciuc a fost reţinut.

    Andrei Hrebenciuc a fost audiat timp de aproximativ cinci ore, el ajungând la DNA Braşov în jurul orei 04.00, însoţit de tatăl său.

    Viorel Hrebenciuc a spus că a venit cu fiul său pentru a-l susţine moral şi că atât el, cât şi Andrei Hrebenciuc sunt nevinovaţi. El a mai spus că adevărata ţintă a DNA este candidatul la Preşedinţie Victor Ponta.

    DNA: Andrei Hrebenciuc, reţinut pentru complicitate la trafic de influenţă şi spălare de bani

    Andrei Hrebenciuc a fost reţinut pentru complicitate la trafic de influenţă şi spălare de bani, dar şi pentru că, împreună cu tatăl său, Viorel Hrebenciuc, cu Ioan Adam şi Gheorghe Sturdza, ar fi constituit grupul infracţional care a urmărit retrocedarea ilegală a 43.000 ha de păduri, potrivit DNA.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează să decidă dacă admite cererea procurorilor de arestare preventivă a lui Andrei Hrebenciuc, pentru constituirea unui grup infracţional organizat, complicitate la trafic de influenţă şi spălare de bani, arată DNA, într-un comunicat de presă.

    De asemenea, procurorii DNA Braşov au dispus urmărirea penale a avocaţilor Nicolae Mergeani şi Victor Adrian Prodan, precum şi a Elisabetei Carmen Drăgoi, asociat şi administrator al societăţii comerciale Reşedinţa Vârstnicilor SRL, toţi fiind acuzaţi de spălare de bani.

    Andrei Hrebenciuc este acuzat de procurori că, începând din 24 iunie 2013, împreună cu tatăl său, Viorel Hrebenciuc, cu deputatul Ioan Adam, cu Paltin Gheorghe Sturdza şi cu Dan Costin Bengescu, a constituit un grup (care a fost sprijinit ulterior şi de alte persoane) ce urmărea să obţină venituri prin oferire de mită, cumpărare de  influenţă sau folosirea nelegală a  influenţei “cu scopul de a  urgenta punerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate, precum şi o cât mai rapidă vânzare a terenului forestier în suprafaţă de 43.227 ha dobândit prin hotărârea judecătorească nr. 231/R/2012 a Tribunalului Covasna, emisă în mod presupus fraudulos”.

    Miercuri, procurorii anticorupţie au făcut percheziţii la biroul din Bucureşti al lui Andrei Hrebenciuc, precum şi la birourile unor avocaţi care ar fi vizaţi în acelaşi dosar.

    Potrivit procurorilor care instrumentează dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri, fostul şef al SPP Dumitru Iliescu l-ar fi asigurat pe Viorel Hrebenciuc că, prin intermediul angajatului DNA, poate să obţină în continuare informaţii cu privire la evoluţia dosarelor în care acesta este cercetat, dar şi alte dosare penale de interes, astfel că deputatul i-ar fi propus intensificarea contactelor pentru transmiterea acestor date nedestinate publicităţii.

    În schimbul acestor servicii, Iliescu i-ar fi cerut lui Hrebenciuc sprijinul pentru angajarea fiicei sale, de profesie arhitect, sens în care deputatul i-a promis că, prin intermediul fiului său, Andrei Hrebenciuc, va determina funcţionari publici să o angajeze într-o instituţie publică, mai spun procurorii anticorupţie.

    Viorel Hrebenciuc a declarat, luni, la ieşirea de la DNA, că fiul său nu este implicat în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri, deputatul susţinând că acest lucru “este o prostie”.

    Deputatul PSD Viorel Hrebenciuc a fost anunţat, luni, de procurorii DNA că este urmărit penal într-un nou dosar, în care este acuzat de instigare la infracţiunea de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, trafic de influenţă, folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite şi cumpărare de influenţă.

    În acelaşi dosar, senatorul PSD Dan Şova este urmărit penal pentru trafic de influenţă.

    Potrivit procurorilor, în 17 octombrie, Viorel Hrebenciuc, lider al grupului parlamentar al PSD din Camera Deputaţilor, membru al Comitetului Executiv Naţional al partidului şi vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, i-ar fi cerut senatorului Dan Şova să iniţieze o propunere legislativă privind amnistia şi graţierea unor pedepse. Hrebenciuc i-ar fi promis lui Şova, în schimbul intervenţiilor sale, că îl va sprijini să obţină funcţia de preşedinte al partidului din care cei doi fac parte, în dauna altor doi posibili contracandidaţi.

    Cei doi au mai discutat ca, în acelaşi context, colegul lui Hrebenciuc să îl determine pe ministrul Justiţiei să iniţieze un proiect de lege având ca obiect abrogarea articolului 13 din Legea 78/2000, respectiv “fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite”.

    DNA a precizat că propunerea a fost formulată pentru a evita ca o eventuală condamnare a lui Viorel Hrebenciuc să fie pusă în executare, dar şi pentru “a evita executarea unei eventuale pedepse aplicate unui membru reprezentativ al partidului, care fusese condamnat nedefinitiv în primă instanţă pentru luare de mită, la pedeapsa închisorii”.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că membrul PSD condamnat, pe care Hrebenciuc voia să îl sprijinire prin adoptarea unei legi de amnistiere şi graţiere a pedepsei, este Miron Mitrea. Instanţa supremă l-a condamnat, în 15 octombrie, pe deputatul PSD Miron Mitrea la doi ani de închisoare cu executare, în dosarul de corupţie privind lucrările de construcţie făcute la locuinţa mamei sale, decizia nefiind definitivă.

    DNA a cerut aviz de la Camera Deputaţilor pentru arestarea preventivă a lui Viorel Hrebenciuc, atât în noul dosar, cât şi în cel în care este cercetat alături de deputatul PSD Ioan Adam, pentru retrocedări ilegale de păduri.

    În dosarul retrocedărilor ilegale, Hrebenciuc este urmărit penal pentru constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă şi instigare la folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

    Viorel Hrebenciuc a demisionat marţi din Parlament.

  • Şeful securităţii Parlamentului de la Ottawa, salutat ca “erou” pentru că a ucis atacatorul

    Ofiţer al Jandarmeriei Regale a Canadei (GRC) timp de 29 de ani, Kevin Vickers, în vârstă de 58 de ani, ocupă din 2006 postul de Sergeant at Arms (sergent d’armes, în franceză) de la Camera Comunelor, însărcinat cu securitatea Adunării şi membrilor ei.

    Imediat după ce autorităţile canadiene au anunţat că un bărbat a fost ucis prin împuşcare în Parlament, la Ottawa, mai mulţi aleşi s-au întrecut în a-l elogia pe Vickers, în pofida faptului că poliţia refuză, pentru moment, să precizeze evenimentele care au condus la moartea unui militar canadian postat în faţa unui monument militar.

    “Îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru Sergeant at Arms Kevin Vickers şi forţele de securitate canadiene. Adevăraţi eroi”, a afirmat ministrul Justiţiei Peter MacKay într-un mesaj postat pe Twitter.

    Ministrul pentru foşti combatanţi Julian Fantino şi-a exprimat într-un mesaj postat pe Twittter “recunoştinţa profundă faţă de Sergeant at Arms Kevin Vickers şi serviciile de securitate pentru altruismul lor”.

    Senatoarea Linda Frum a postat o fotografie în care apare Vickers şi mesajul “Un erou (…) care a împuşcat atacatorul”.

    Mai mulţi jurnalişti acreditaţi la Parlament subliniau, de asemenea, asupra gestului şefului securităţii Camerei, între care Mercedes Stephenson de la postul CTV, care a scris într-un mesaj postat pe Twitter “acţiuni eroice ale Sergeant at Arms Kevin Vickers astăzi (miercuri). El a salvat vieţi”.

    Un reporter de la postul public CBC Kady O’Malley a scris într-un mesaj postat pe site-ul de miniblogging “amintiţi-mi să-l strâng în braţe pe Kevin Vickers când îl văd data viitoare”.

    Sergeant at Arms este un post moştenit de la monarhia britanică. Purtând un costum tradiţional negru, bicorn şi spadă, el conduce coloana care-l escortează pe preşedintele Camerei Comunelor în cursul sesiunilor parlamentare.

  • Băsescu: Îmi pare rău că românii au de ales între o marionetă a PSD-ului şi un incompatibil

    “Îmi pare rău că românii au de ales între o marionetă a PSD-ului şi un alt candidat care, din păcate, din dorinţa de a parveni în funcţii cu orice preţ, nu a ţinut cont că asupra lui plana riscul incompatibilităţii, care se poate manifesta inclusiv după începerea mandatului”, a declarat Băsescu.

    Şeful statului a ţinut să precizeze că, în cazul de incompatibilitate a candidatului Klaus Iohannis, “o decizie a instanţei după validarea mandatului suspendă exercitarea funcţiei de către preşedinte”.

    “Este situaţia pe care o blamăm toţi, cei responsabili, inclusiv legat de parlamentarii care au fost constatţi prin hotărâri definitive şi irevocabile a fi incompatibili, şi le cerem să îşi înceteze mandatele de parlamentari, chiar dacă ei erau consilieri la momentul la care au fost în această situaţie”, a precizat Băsescu.

    Preşedintele Băsescu a susţinut că ”românii au de ales între unul care este o marionetă a propriului lui partid şi, de fapt, este parte a sistemului corupt din PSD, şi altul care este imcompatibil şi este foarte greu să spună cum au avut ghinion ceilalţi profesori, de nu au putut să aibă şi ei şase-şapte case prin România”.