Blog

  • Nuntă la hotel de lux: casă, masă şi bijuterii pentru miresă

    Hotelul Westin Beach Resort & Spa din Fort Lauderdale, Florida, de exemplu, a lansat un pachet dedicat cuplurilor care îşi organizează nunta în incinta hotelului, ofertă care porneşte de la 150 de dolari per invitat. În afară de facilităţi precum tratamente spa, hotelul le permite mireselor să împrumute bijuterii în valoare de până la 100.000 de dolari de la Levinson Jewelers.

    Un avantaj oferit mireselor ce aleg hotelul Rome Cavalieri din Roma, ce ţine de lanţul Waldorf Astoria, este că pot  împrumuta bijuterii din colecţiile create de prinţesele italiene Lucia Odescalchi şi Grazia Borghese. Bijuteriile costă între 1.300 şi 130.000 de dolari. Odată ce cuplul a confirmat că nunta va avea loc la hotel, miresele pot colabora cu atelierele prinţeselor pentru a alege bijuteriile.

  • Cum să te baţi cu cel mai tare gangster din New York (VIDEO)

    Victor (Colin Farrell) este unul dintre oamenii de bază ai lui Alphonse (Terrence Howard), cel mai temut gangster din New York şi cel din cauza căruia şi-a pierdut familia. Atunci când primeşte sarcina de a-l găsi pe cel care îi ameninţă şeful, Victor o cunoaşte pe Beatrice (Noomi Rapace), încă una din victimele lui Alphonse.

    Întâi prin seducţie şi apoi prin şantaj, Beatrice îl convinge pe Victor să o ajute să se răzbune pe omul care i-a provocat suferinţă, oferindu-i astfel şi lui şansa de a răzbuna moartea soţiei şi a fiicei sale. Uniţi de aceeaşi dorinţă, cei doi pun la cale un plan pe măsura inamicului lor. Toţi cei implicaţi riscă să fie eliminaţi.

  • Idei de investiţii: ferma de talente

    În Statele Unite a apărut deja această practică, de a cumpăra opere de artă în avans, printr-un program menit să îi ajute atât pe artiştii dornici să se afirme, cât şi pe amatorii de artă care nu îşi pot permite să cheltuiască foarte mult pentru pasiunea lor, scrie The New York Times. Baze de date cu artişti aspiranţi şi programe de cultivare a viitoarelor talente cu sprijinul financiar al potenţialilor colecţionari au apărut şi s-au dezvoltat rapid la Minneapolis, Philadelphia, Pittsburgh, Miami sau Michigan.

    Pasionaţii de artă cumpără acţiuni în cadrul programului, la preţuri variind între 50 şi 450 de dolari, iar banii rezultaţi sunt folosiţi pentru a plăti artiştii, aleşi de obicei de un juriu.  Artiştii creează mai multe obiecte, în funcţie de câte acţiuni s-au vândut, iar cumpărătorii nu ştiu niciodată dinainte ce anume vor primi.

  • Peste 70% dintre români ar vorbi mai mult la telefon dacă ar fi mai bogaţi

    Ponderea celor care îşi limitează apelurile naţionale este de peste 70% în Grecia (81%), Portugalia (79%), Irlanda (72%) şi România (71%).

    Telefoanele mobile sunt acum pretutindeni, dar numai jumătate sunt “inteligente”, arată sondajul. Ponderea abonamentelor la telefoane care includ accesul la internet variază de la 55% din numărul total al abonamentelor în Suedia, Danemarca, Marea Britanie, Finlanda, Franţa şi Olanda, la mai puţin de 35% în Belgia, Grecia, Ungaria, Cipru, România, Bulgaria şi Portugalia.

    Această rată de penetrare mai scăzută a telefoanelor inteligente este caracteristică în multe ţări în care abonaţii cu acces la servicii de internet mobil îşi limitează timpul petrecut online deoarece îşi fac griji din cauza cheltuielilor: Ungaria (35%), Portugalia (58%), Grecia (53%), Cipru (52%), Belgia (47%) şi România (45%).

    Accesul în bandă largă de la domiciliu este o realitate pentru 3/4 din gospodării: 72,5% din gospodăriile din UE au în prezent o conexiune în bandă largă, cifră în creştere de la 67,3% în 2011, conform Eurostat. În România, creşterea înregistrată a fost de 20%, iar în Slovacia de 16,7%, în prezent peste 50% din gospodăriile din toate statele membre având o conexiune în bandă largă.

    Un alt aspect relevat de sondajul european este că distincţia între telefonie şi internet se estompează rapid: 34% utilizează internetul pentru a efectua apeluri vocale (Voice over Internet Protocol – VOIP), în creştere cu 7% în 2012. Dintre aceştia, 28% utilizează internetul pentru a vorbi gratis cu utilizatorii aceleaşi reţele VOIP, iar 4% utilizează VOIP pentru a efectua apeluri internaţionale mai ieftine. Apelurile prin intermediul aplicaţiilor online sunt extrem de populare în Bulgaria (57%), Cipru (55%), Estonia (54%), Lituania şi Letonia (51%).

    Serviciile VOIP sunt mai puţin utilizate în Portugalia (18%), Italia (26%), Spania (28%) şi Grecia (29%), dar devin mai populare, utilizarea acestor servicii înregistrând o creştere medie de 7% comparativ cu 2011. Creşterea utilizării VOIP pare să urmeze creşterea utilizării serviciilor de comunicaţii în bandă largă; de exemplu, în Cipru, în 2012 numărul gospodăriilor conectate la internet a crescut cu 11%, iar utilizarea serviciilor VoIP a crescut cu 16 puncte.

  • METEO. Prognoza vremii în toată ţara pentru următoarea săptămână

    BANAT
    Valorile temperaturilor diurne vor creşte până la medii de 32 de grade în perioada 19-22 august, apoi se vor apropia de 30 de grade spre sfârşitul intervalului. Minimele termice vor avea mici fluctuaţii şi se vor situa în medie între 14 şi 18 grade Celsius pe tot parcursul intervalului de prognoză. Averse slabe îşi vor face apariţia îndeosebi în jurul datei de 20 august.

    CRIŞANA
    Valorile temperaturilor diurne vor creşte până la medii de 30 de grade în perioada 19-23 august, apoi se vor apropia de 28 de grade în ultima zi a intervalului. Temperaturile minime se vor încadra în medie între 13 şi 17 grade de-a lungul intervalului de prognoză. Probabilitatea de averse slabe va fi mai mare în jurul datei de 20 august.

    TRANSILVANIA
    Din 17 august temperaturile diurne cresc, ajungând până la medii în jur de 28 de grade în perioada 19-22 august, apoi se vor apropia de 26 de grade spre sfârşitul intervalului. Minimele temice vor staţiona la valori medii în jur de 12 grade Celsius. Sunt de aşteptat numai ploi slabe, cel mai probabil în jurul datei de 20 august.

    MARAMUREŞ
    Creşterea temperaturilor va aduce valorile diurne până la medii de 29 de grade în perioada 19-22 august, apoi se vor apropia de 27 de grade în ultima zi. Minimele termice vor fi staţionare la o medie în jur de 14 grade. Probabilitatea de averse slabe va fi mai mare în jurul datei de 20 august.

    MOLDOVA
    Temperaturile diurne vor creşte uşor şi se vor situa la valori medii de 28-29 de grade. Minimele termice vor oscila între 13 şi 17 grade, urmând a se stabiliza la o valoare medie de 15 grade după 19 august. Probabilitatea pentru averse va creşte în jurul datei de 20 august.

    DOBROGEA
    De la valori ale temperaturilor maxime diurne de 32 de grade Celsius, acestea vor scădea spre 28 de grade la 17 august, apoi vor fi staţionare la medii de 29-30 de grade. Minimele termice se vor situa, în medie, între 17 şi 19 grade Celsius. Probabilitatea de ploaie va fi extrem de redusă pe toata durata intervalului.

    MUNTENIA
    De la 29 de grade iniţial, maximele temperaturilor diurne vor creşte uşor, spre 32 de grade între 19 şi 22 august, apoi vor scădea uşor, spre 30 de grade, în ultimele două zile ale intervalului. Temperaturile minime se vor încadra între 15 şi 17 grade Celsius. Probabilitatea de averse va fi mai mare în ziua de 20 august.

    OLTENIA
    De la o medie de 27 de grade, valorile diurne maxime vor creşte uşor începând cu 17 august, urmând ca în restul intervalului de prognoză să se situeze, în medie, între 30 şi 32 de grade. Temperaturile minime se vor încadra între 15 şi 17 grade Celsius. Ploi, în general slabe cantitativ, se aşteaptă îndeosebi la 20 august.

    LA MUNTE
    Temperaturile diurne vor creşte uşor, de la o medie de 16 grade spre 18-20 de grade pe parcursul intervalului. Temperaturile minime nocturne vor avea mici fluctuaţii de-a lungul intervalului şi se vor situa în medie între 8 şi 12 grade Celsius. Probabilitatea de ploaie va fi redusă.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    9,6%
    creşterea producţiei industriale în iunie faţă de aceeaşi lună din 2012, situând România pe primul loc în UE, înaintea Poloniei (5,3%) şi a Estoniei (4,7%), conform Eurostat

    3,7 mld. lei
    profitul cumulat al celor mai rentabile companii listate la BVB în prima jumătate a anului, cu 9,1% mai mare decât în prima jumătate a anului trecut, cea mai mare parte fiind realizată de OMV Petrom (2,4 mld. lei)

    1,46 mld. euro
    fondurile europene reprezentând rambursări atrase de la UE în primele şapte luni ale acestui an, faţă de 784 mil. euro în acelaşi interval din 2012

    0,3%
    creşterea economică a zonei euro în al doilea trimestru faţă de primul din 2013, după 18 luni de declin, în timp ce faţă de primul trimestru al anului trecut a scăzut cu 0,7%

    92,2%
    ponderea datoriilor guvernamentale în PIB zonei euro în primul trimestru, în timp ce în trimestrul anterior era de 90,6%, iar în primul trimestru al anului precedent de 88,2%

  • Ciuliţi urechile şi veţi auzi arta (VIDEO)

    Curentul artei sonore a luat avânt în ultimii douăzeci de ani, iar în prezent pare că a ajuns în sfârşit popular în rândul publicului larg, scrie The New York Times.

    “Arta sonoră pune la îndoială felul în care percepem ceea ce auzim”, spune Barbara London, curator în cadrul Muzeului de Artă Modernă din New York, unde tocmai s-a deschis prima expoziţie exclusiv sonoră a muzeului, ce cuprinde de la înregistrări de clopote până la sunete din Cernobîl.  

    În septembrie, şi Muzeul Metropolitan din New York va găzdui o astfel de expoziţie. Instalaţia Forty Part Motet a artistei canadiene Janet Cardiff cuprinde 40 de difuzoare plasate în cerc, prin intermediul cărora se poate asculta lucrarea corală “Spem in alium” compusă în secolul al XVI-lea de Thomas Tallis. Impresionant este faptul că dacă stai lângă un difuzor sau altul, poţi auzi separat fiecare voce umană cu fragilitatea ei, iar dacă te plasezi în mijlocul cercului, asculţi opera impunătoare, ce se revarsă cu forţa celor 40 de voci unite.  

    Artista Susan Philipsz îşi va expune instalaţia “Day is Done” pe Governors Island din New York, o insulă folosită în trecut în scop militar, unde vor fi instalate patru difuzoare pe faţada unei barăci. În fiecare seară, timp de o oră, din difuzoare se va auzi sunetul de goarnă.

    Philipsz spune că la un moment dat, după încheierea unui test de funcţionare a instalaţiei sonore, cei prezenţi au auzit un sunet familiar şi au crezut că era încă pornită înregistrarea. “De fapt era vorba de sirena unui vapor din depărtare”. Arta se confundă cu realitatea.

    Tristan Perich, Microtonal Wall:

  • O inovaţie europeană: ochii artificiali (VIDEO)

    La proiect au colaborat cinci instituţii: EPFL (Elveţia), Universitatea Aix-Marseille şi CNRS (Franţa), Institutul Frauenhofer pentru optică aplicată şi inginerie de precizie (Germania) şi Universitatea din Tübingen (Germania), care au lucrat împreună din octombrie 2009 până în iunie anul acesta, informează Comisia Europeană. Bugetul întregului proiect este de 2,73 milioane de euro, dintre care 2,09 milioane de euro provin din fonduri UE.

    În viitor, ochiul compus artificial ar putea fi utilizat în domenii în care detectarea panoramică a mişcării este primordială. De exemplu, un ochi compus artificial flexibil ar putea fi fixat pe autovehicule pentru detectarea eficientă a obstacolelor (de exemplu, în timpul manevrelor de parcare, pentru ghidarea automată a vehiculelor, pentru detectarea autovehiculelor sau a pietonilor care se apropie prea mult) sau ar putea fi instalat în microvehiculele aeriene (Micro Air Vehicles – MAV) în scopul navigării fără coliziuni, bazate pe vedere (de exemplu, în cursul aterizării sau pentru evitarea obstacolelor, cum ar fi în cadrul operaţiunilor de salvare).

    Datorită fineţii şi flexibilităţii lor inerente, aceşti ochi ar putea fi, de asemenea, integraţi în ţesături pentru fabricarea hainelor inteligente, cum ar fi pălăriile inteligente, dotate cu sisteme de alertă de coliziune pentru persoanele cu deficienţe de vedere. În plus, ochii compuşi artificiali flexibili ar putea fi fixaţi pe pereţi şi pe mobilă în casele inteligente pentru detectarea mişcării (de exemplu, pentru persoanele în vârstă în cazurile asistenţei pentru autonomie la domiciliu sau pentru copii, cu un rol de prevenire a accidentelor).


    “Natura ne oferă numeroase soluţii extrem de sofisticate în ceea ce priveşte rezolvarea problemelor. Programele de cercetare finanţate de CE ne oferă posibilitatea de a ne inspira, a înţelege, a imita şi a recrea la scară industrială unele dintre lucrurile minunate pe care ni le-a dat Mama Natură, astfel încât să putem îmbunătăţi viaţa cetăţenilor noştri”, a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Neelie Kroes.

    Ochiul compus are caracteristici şi funcţii similare ochiului de Drosophila melanogaster şi de alte artropode. Ochiul, un obiect cilindric minuscul (diametru de 12,8 mm, 1,75 grame), este alcătuit din 630 de “ochi de bază”, denumiţi omatidii, dispuşi în 42 de coloane cu câte 15 senzori fiecare. Fiecare omatidie este alcătuită dintr-o lentilă (172 de microni), combinată cu un pixel electronic (30 de microni). Aceşti senzori au proprietăţi optice avansate, cum ar fi un câmp vizual panoramic neîntrerupt de 180°x60°, cu o profunzime mare a câmpului, şi se pot adapta la o mare varietate de condiţii de luminozitate.

    Proiectul CURVACE a fost finanţat prin intermediul programului FET-Open (Future and Emerging Technologies) al Comisiei Europene. Ca parte din componenta “Excelenţă ştiinţifică” a programului Orizont 2020, programul-cadru al UE pentru cercetare şi inovare, FET-Open promovează ideile novatoare: cercetarea în colaborare pentru ştiinţa şi tehnologia vizionare şi cu grad ridicat de risc, aflate în stadii incipiente.

  • Ce vedem la cinema: “Sunt o babă comunistă” (GALERIE FOTO, VIDEO)

    O producţie MediaPro Pictures, “Sunt o babă comunistă” este o adaptare după bestseller-ul omonim scris de Dan Lungu, lansat la 16 august de editura Polirom. Cartea a înregistrat un real succes atât în ţară, cât şi în străinătate, fiind tradusă în 10 limbi de circulaţie internaţională. Mai mult decât atât, în 2008 Dan Lungu a fost dublu nominalizat la prestigioasele premii Jean Monnet din Franţa, devenind astfel primul român care a intrat pe lista scurtă a acestei competiţii.
     
    Ce vedem la cinema: “Sunt o babă comunistă” (GALERIE FOTO)

    Viaţa liniştită de provincie a soţilor Emilia (Luminiţa Gheorghiu) şi Ţucu (Marian Râlea) este dată peste cap atunci când fiica lor (Ana Ularu) se întoarce din Statele Unite, împreună cu logodnicul ei american (Collin Blair). Ce ar fi trebuit să fie o întâlnire fericită se transformă repede într-o situaţie complicată şi în acelaşi timp amuzantă. Părinţii fetei află că tânărul cuplu trece prin probleme financiare grave, aşa că sunt dispuşi la orice sacrificiu pentru ca viitoare familie a fiicei lor să nu ducă lipsă de nimic.
     
    Ce vedem la cinema: “Sunt o babă comunistă” (VIDEO)

    Dacă Ana Ularu este deja o actriţă foarte cunoscută publicului român, Collin Blair, absolvent al Facultăţii de Film din Los Angeles s-a remarcat semnând scenariul a două dintre cele mai populare producţii româneşti din ultimii ani: “Ho Ho Ho 2 – O loterie de familie” şi “Mamaia”. Obişnuit să stea mai mult în spatele camerelor de filmat, Collin a declarat că ar fi încântat să mai facă şi alte roluri în filme româneşti. “Actorii români sunt uimitori. Lucrând şi la alte proiecte aici, am mai fost pe la castinguri şi ştiu că există o mulţime de actori talentaţi. Totuşi, să lucrez cu adevăraţi profesionişti ca Luminiţa Gheorghiu, Marian Râlea sau Ana Ularu a făcut munca mea mult mai uşoară. Arăţi bine doar dacă apari în aceeaşi secvenţă cu ei”, afirmă actorul, care cunoaşte foarte puţine cuvinte în limba română.

    Din 23 august, MediaPro Distribution prezintă “Sunt o babă comunistă”, un film despre viaţa de familie, care va putea fi vizionat în premieră în cinematografele: Hollywood Multiplex, CinemaPRO, Movieplex, The Light Cinema, Grand Cinema Digiplex Băneasa, Cityplex (Constanţa şi Braşov), Cinema Arta (Târgu-Mureş), Patria (Craiova), Cinema Florin Piersic (Cluj), Premiera (Ploieşti), Cinema Sergiu Nicolaescu (Târgu-Jiu), Orizont Café Cinema 3D, Cinema Europa, Cinema Modern Craiova, Orizont Café Cinema 3D, Unirea Botoşani, Cinema Capitol (Oneşti), Cinema Eugen Ionescu (Slatina), Cortina (Oradea), Cine Grand Botoşani, Palace (Oradea) şi reţeaua Cinema City.

  • Gâgă de la Externe şi Pristanda de la Senat. Perlele politice ale săptămânii

    “Traian Băsescu nu are cum să declare nici de la Joseni, nici de la Bruxelles sau din altă parte că asumă vreun leadership” – Crin Antonescu, liderul PNL, despre recentele declaraţii ale unor politicieni maghiari şi reacţiile din România faţă de acestea

    “Acest Pristanda al politicii romȃneşti are ȋndrăzneala de a enumera vizitele externe făcute ca preşedinte al Senatului” – Mihai-Răzvan Ungureanu, liderul Forţei Civice, despre Crin Antonescu, liderul PNL

    “Într-o zi, probabil veţi fi obligaţi să redenumiţi Promenada Englezilor Romenada” – Jean-Marie Le Pen, preşedintele de onoare al Frontului Naţional Francez, despre afluxul de rromi de la Nisa

    “S-a trezit si Gâgă de la Externe. După ce el şi ai lui au declanşat un război fără precedent anul trecut împotriva întregii lumi civilizate” – Sebastian Lăzăroiu, consilier prezidenţial, despre criticile ministrului Titus Corlăţean la adresa preşedintelui Traian Băsescu

    “Spun, că e şi presa aici: programul e foarte simplu – noi cu pâinea, domnul preşedinte, cu circul” – premierul Victor Ponta despre preşedintele Traian Băsescu