BusinessMagazin

Blog

  • PIAŢA IMOBILIARĂ: Numărul tranzacţiilor a crescut în primele opt luni ale anului cu 17,5%

     Astfel, numărul tranzacţiilor imobiliare a crescut cu peste 79.000 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2012, se arată într-un comunicat al ANCPI.

    La nivel naţional, în luna august, au fost înregistrate 67.571 tranzacţii imobiliare, cu 6.595 mai puţine faţă de luna precedentă şi cu 2.637 mai multe comparativ cu luna august 2012.

    Cele mai multe tranzacţii imobiliare în primele opt luni au fost înregistrate în Bucureşti – 37.544, Timiş – 32.700 şi Arad – 27.941, iar cele mai puţine în Teleorman – 3.144, Bistriţa-Năsăud – 4.221 şi Gorj – 5.288.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea tânărului care astăzi conduce compania în care s-a angajat în primul an de facultate

    “Sunt din Siliştea Gumeşti, de la Marin Preda. Am şi un site, se numeşte silişteagumeşti.ro şi l-am gândit ca o resursă pentru copiii care locuiesc acolo şi vor să studieze în alt oraş. Să sune să zică că sunt Costică a lui cutare şi vreau să mă ajuţi să înţeleg cum e domeniul ăla.”

    Povestea lui Valentin Văcăruş începe din primul an de facultate, când şi-a găsit prima slujbă în cadrul agenţiei Speed Promotion. După spiralatul de calendare din primul an, pe care şi astăzi şi-l aminteşte bine – „am avut o comandă de 16.000 de bucăţi de la Radio Total„ – a devenit curier şi vânzător de cărţi de vizită – „într-un an de zile am livrat cu tramvaiul şi apoi cu un Tico cel puţin pentru 6.000 de clienţi„. Ulterior, a ajuns account executive, cu alte cuvinte a devenit responsabil de producţia publicitară din companie, însemnând ore bune petrecut în tipografie şi ateliere de serigrafie. Privind retrospectiv, spune că experienţa l-a ajutat să ştie ce poate să vândă, ce poate să facă pentru client şi ce nu, iar asta transmitea clientului mesajul că „ştiu cu adevărat despre ce vorbesc”.

    În 2006 primea prima poziţie managerială, ajungând client service director, an în care reuşise să-şi termine studiile. Văcăruş a absolvit facultatea şi un masterat în marketing şi comunicare în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti şi avea să termine în 2012 şi programul de MBA la Universitatea Româno-Canadiană. 2007 era anul în care compania făcea primul milion de euro cifră de afaceri. În 2008, prelua conducerea Godmother, odată cu rebrandingul vechii Speed Promotion. Astăzi, Văcăruş este şi acţionar şi deţine 30% din business, iar compania a raportat, cu cei 24 de angajaţi, afaceri de două milioane de euro în 2012 şi ţinteşte trei milioane pentru anul în curs.

    FUNCŢIE managing director
    VÂRSTĂ 35 de ani
    CIFRĂ DE AFACERI 2011 2 mil. euro
    ANGAJAŢI cca 30

    100 de tineri manageri sau antreprenori care, la nici 40 de ani, conduc companii cu afaceri de milioane euro sunt puşi anual, încă din 2006, în lumina reflectoarelor de jurnaliştii BUSINESS Magazin. Indiferent că sunt formaţi în multinaţionale sau au dobândit experienţă clădind propriile afaceri, ei sunt nu numai etalonul mediului de business românesc, ci şi cei care trasează direcţiile economiei.

    BUSINESS Magazin vă prezintă a opta ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP. Catalogul este disponibil din luna mai la toate punctele de difuzarea a presei Inmedio si Relay la pretul de 35 lei.

  • Samsung se aşteaptă la profit record pentru trimestrul al treilea

     Samsung, cel mai mare producător de smarphone-uri din lume, se aşteaptă la un profit operaţional de 9.900-10.300de woni (9,2-9,6 miliarde de dolari) pentru perioada iulie-septembrie. Grupul a raportat un profit operaţiuonal record de 9.500 miliarde de woni în trimestrul al doilea, potrivit Wall Street Journal.

    Estimarea înaintată de grup reprezintă o creştere de 23-28% faţă de perioada similară a anului trecut, dar o încetinire faţă de avansul anual de 47,5% înregistrat în trimestrul al doilea. Samsung obţine două treimi din profitul operaţional din afacerea de telefonie mobilă.

    Vânzările s-ar putea situa la 58.000-60.000 de miliarde de woni, în urcare cu 11-15% comparativ cu trimestrul al treilea al anului anterior.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GFR a virat 20 milioane de euro într-un cont escrow, condiţie prealabilă pentru preluarea CFR Marfă

     Alimentarea contului reprezintă o condiţie prealabilă pentru finalizarea privatizării, iar termenul pentru transferul celor 20 milioane de euro expira vineri, 4 octombrie.

    Suma de 20 de milioane de euro provine de la un consorţiu format din Raiffeisen Bank, Banca Transilvania şi OTP, dar şi din surse proprii ale companiei, au declarat pentru MEDIAFAX surse apropiate situaţiei.

    În luna iunie, Grup Feroviar Român (GFR), deţinut de omul de afaceri Gruia Stoica, a fost declarat câştigător în procesul de privatizare a CFR Marfă, oferind un preţ de 202 milioane euro pentru 51% din acţiuni.

    Contractul a fost semnat la începutul lunii septembrie, Gruia Stoica declarând atunci că banii vor fi plătiţi după ce Consiliul Concurenţei va emite o decizie privind această tranzacţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Avertizarea SUA: Intrarea în incapacitate de plată ar putea cauza o criză mai gravă decât cea din 2008

    Impasul privind limita de împrumut a statului federal, în prezent de 16.700 de miliarde de dolari, ar cauza blocarea pieţelor monetare, prăbuşirea dolarului şi creşterea puternică a dobânzilor, se arată într-un raport al Trezoreriei, citat de cotidianul New York Times.

    “Aşa cum am văzut şi în urmă cu doi ani, incertitudinea privind plata completă şi la timp a facturilor de către SUA afectează economia. Amânarea până în ultimul moment a creşterii plafonului de îndatorare este exact ce nu are nevoie economia americană – o rană autoprovocată, care face rău familiilor şi afacerilor”, a afirmat secretarul Trezoreriei, Jacob Lew.

    Lew a avertizat recent că Trezoreria va epuiza capacitatea de a împrumuta bani până la 17 octombrie. Oprirea parţială a activităţilor statului federal, după ce Congresul nu a votat bugetul pentru anul fiscal început la 1 octombrie, a alimentat temerile că legislativul american nu va ajunge în timp util la consensul necesar pentru a majora plafonul de îndatorare.

    Raportul Trezoreriei arată că disputele refeitoare la creşterea limitei de îndatorare în 2011, decizie luată în ultimul moment, a afectat încrederea consumatorilor, avuţia populaţiei şi piaţa de capital, cu efecte şi în privinţa creditării şi recuperării economice.

    “O estimare precisă a efectelor este imposibilă (…) iar situaţia actuală este diferită de cea din 2011, însă teoria economică şi experienţele anterioare sunt clare referitor la direcţia impactului: un şoc financiar puternic cu efect pe termen lung, precum cel care a început la sfârşitul anului 2011, ar conduce la încetinirea economiei, cu mai puţine locuri de muncă şi şomaj mai ridicat decât ar fi fost altfel cazul”, notează Trezoreria.

    Economiştii de top ai statului american au indicat în discuţii neoficiale că sunt îngrijoraţi de faptul că pieţele financiare nu percep pericolul real al unei intrări a SUA a incapacitate de plată, din cauza crizelor bugetare repetate. Trezoreria se aşteaptă ca până la mijlocul lunii octombrie să mai aibă lichidităţi de numai 30 de miliarde de dolari.

    Au apărut, însă, semne că pieţele încep să se trezească, scrie New York Times. Randamentele titlurilor de Trezorerie cu maturitate de o lună au crescut la cel mai ridicat nivel al ultimului an.

    “Investitorii de pe Wall Street ar trebuii să fie îngrijoraţi. Când o facţiune este dispusă să se ajungă la o posibilă intrare a SUA în incapacitate de plată, avem probleme mari”, a declarat preşedintele Barack Obama într-un interviu pentru CNBC.

    Este important ca Wall Street să recunoască că această situaţie va avea un efect profund asupra economiei şi rezultatelor financiare, angajaţilor şi acţionarilor, a spus Obama.

  • Capitalistul săptămânii: Povestea fondatorului Nokia, Frederik Idestam

    Knut Fredrik Idestam a fost iniţial inginer minier şi abia apoi om de afaceri. Avea un master în minerit, pe care l-a absolvit cu scopul de a călca pe urmele tatălui său, funcţionar de stat în Consiliul Director al Minelor din Marele Ducat Finlandez. O bursă obţinută de la guvernul finlandez l-a ajutat să îşi continue studiile în metale de bază la o şcoală de specialitate din Germania. A reuşit să îşi atingă scopul şi a fost desemnat inginer minier în cadrul Consiliulul Director al Minelor, dar în vara lui 1864 planurile lui de carieră s-au schimbat.

    Întorcându-se din Germania prin Munţii Harz, a vizitat o fabrică producătoare de pastă de lemn, o nouă invenţie, care producea materie brută pentru producerea hârtiei. Procesul şi echipamentele erau create de manufacturierul de hârtie Heinrich Voelter. Era o invenţie importantă în contextul în care cererea pentru hârtie creştea rapid în lumea industrializată, în Europa şi America de Nord. Idestam era convins că soluţia lui Voeltar era cea corectă pentru lipsa de materie primă – pânza, în acea perioadă – pentru asigurarea necesarului de hârtie. La scurt timp după întoarcerea în Finlanda, a comandat maşini create de Voelter şi a primit un permis de operare de la Senat la data de 12 mai 1865 (considerată data fondării grupului de companii Nokia).

    În decembrie 1866, ziarul „Tempereen Sanomat„ a devenit primul ziar din Finlanda tipărit pe hârtie din lemn. În 1867, la Paris, Idestam a fost premiat cu o medalie de bronz în cadrul unui târg, iar Volter a primit o medalie de aur în cadrul aceleiaşi expoziţii.

    În 1868, Idestam a construit cea de a doua fabrică la Nokia, la 15 km de Tampere, iar trei ani mai târziu a transformat firma privată într-o societate pe acţiuni, după ce a fondat Nokia Ltd şi a transferat toate activităţile către aceasta. Idestam deţinea mai mult de jumătate din acţiunile companiei. A demisionat din Consiliul Director al Minelor şi s-a dedicat managementului Nokia Ltd.

    Din 1902, Nokia a adăugat la activităţile sale generarea de energie electrică, iar mai târziu şi-a încorporat o divizie producătoare de cauciuc. Afacerea cu cabluri şi electronice a companiei Nokia a fost fondată în 1912, iar la sfârşitul anului 1920 Fabrica Finlandeză de Cauciuc a achiziţionat afacerea aflată la un pas de faliment. Conglomeratul industrial Nokia Corporation, care a stat la baza gigantului din telecom, a fost creat în 1967, odată cu fuziunea celor trei companii – Nokia, Compania Finlandeză de Cabluri şi Fabrica de Cauciuc. În anii 1990, compania s-a axat pe segmentul cu cea mai rapidă creştere, telecomunicaţiile, iar la sfârşitul anilor 1990 a fost lider mondial în producţia de telefoane mobile. Divizia de telefoane mobile a fost vândută către Microsoft pentru 5,44 miliarde de euro.

  • Opinie Iuliana Stan, Human Synergistics: Egalitate şi consideraţie

    IULIANA STAN (managing partner Human Synergistics România)

    De regulă, lumea vrea egalitatea uitându-se în sus, nu în jos. O astfel de abordare nu vorbeşte despre egalitate, ci despre
    neînţelegerea modului cum cei care sunt mai sus au ajuns acolo. Cât şi cum vor rezista este responsabilitatea lor, însă traseul care duce un om undeva este până la urmă rezultatul unor demersuri proprii. Disponibilitatea de a înţelege despre cineva ce îl face sau nu să poată avea un anumit rol este un act de consideraţie. Cel mai adesea însă este mai uşor să spunem: „Eu, dacă aş fi în locul lui x„. Lumea văzută din papucii altora este totdeauna mai prietenoasă şi mai ofertantă. Este cel mai uşor să ştim ce sau cum am face dacă am fi altcineva. Dacă am fi altcineva mai jos de nivelul nostru, ne-am mira de cât este de evident CE are de făcut acel om, iar dacă am fi altcineva mai sus de nivelul nostru am şti exact CUM am face noi în locul acelei persoane. În acest exemplu, ce-ul este totdeauna despre ceea ce cunoaştem deja, iar cum‑ul este despre ceea ce ne închipuim.

    Consideraţia este despre a înţelege că omul din faţa noastră este cât de mult poate fi el în acel moment, indiferent de ceea ce ni se pare că merită sau că nu merită. Atât este. Dacă este sau poate fi mai mult, este responsabilitatea acelui om să îşi gestioneze rolul şi parcursul. Egalitatea este când tratez omul cu consideraţie în rolul în care el funcţionează, nu atunci când îi contest rolul sau îl pun să îmi facă dovada că este în rolul potrivit. Abordarea aceasta economiseşte timp, câştigă încredere şi creşte nivelul de implicare. Lipsa de consideraţie înseamnă să cer oamenilor să se implice mai mult, fără să mă preocupe de ce ar face-o şi ce mă îndreptăţeşte să cer asta. Implicarea este o consecinţă a bunei înţelegeri a diversităţii de roluri, nu un stimul unitar.

    În organizaţii, oamenii au nevoie să perceapă tratamentul egal. Nu înseamnă că toţi angajaţii trebuie să aibă beneficii identice, ci că sunt văzuţi şi apreciaţi în rolul pe care îl au de îndeplinit, iar bucăţica de care sunt responsabili aduce valoare pentru un întreg la care participă alături de alţi colegi. Viziunea despre un întreg la care oamenii participă cu maximul de abilităţi este totdeauna un motivator mai puternic decât executarea mecanică a unei sarcini.

    Mai mult, oamenii vor să fie în locul sau în rolul altora pentru că nu ştiu cum să îşi facă plăcut propriul loc sau rol. Egalitatea cu alţii este mult mai uşoară decât egalitatea cu sine, indiferent dacă ne comparăm cu alţii în sus sau în jos. Este ca atunci când cineva spune „pe vremea mea…„ – vremea aceea nu mai există, indiferent dacă a fost bună sau rea, recentă sau îndepărtată, şi orice avem de făcut este în această vreme, în normele timpului prezent, oricând ar fi el. Aşa şi noi, suntem în rolul în care suntem, nu în altul, şi este singurul loc din care şi în legătură cu care ne putem exprima părerile.
    Egalitatea organizaţională este despre alinierea la o viziune şi despre recunoaşterea fiecărui fel de participare sau de contribuţie. Desigur că oricine poate fi înlocuit, dar dacă acest lucru este o ameninţare şi nu o înţelepciune, atunci oamenii nu se simt egali şi efortul pe care îl vor face va fi unul care să contracareze ameninţarea, nu unul care să construiască viziunea.

    Oamenii ştiu cu toţii foarte bine şi singuri că pot fi înlocuiţi şi vor aprecia dacă vor percepe consideraţie din partea organizaţiei şi din partea colegilor pentru rolul lor, nu doar favorul de a li se da ocazia să aibă un loc de muncă. Este drept că nu este un favor mic în vremurile în care trăim, dar este primitivă gândirea de acest fel, şi nici organizaţiei nu îi este de prisos privilegiul de a avea angajaţi implicaţi şi aliniaţi.

  • GFR a virat 20 milioane de euro într-un cont escrow, condiţie prealabilă pentru preluarea CFR Marfă

    Grup Feroviar Român (GFR) a virat joi 90,4 milioane de lei (aproximativ 20 milioane de euro) într-un cont escrow deschis la Banca Transilvania, suma reprezentând 10% din preţul de cumpărare a 51% din acţiunile CFR Marfă deţinute de stat, au declarat pentru MEDIAFAX reprezentanţii companiei.

    Alimentarea contului reprezintă o condiţie prealabilă pentru finalizarea privatizării, iar termenul pentru transferul celor 20 milioane de euro expira vineri, 4 octombrie.

    Suma de 20 de milioane de euro provine de la un consorţiu format din Raiffeisen Bank, Banca Transilvania şi OTP, dar şi din surse proprii ale companiei, au declarat pentru MEDIAFAX surse apropiate situaţiei.

    În luna iunie, Grup Feroviar Român (GFR), deţinut de omul de afaceri Gruia Stoica, a fost declarat câştigător în procesul de privatizare a CFR Marfă, oferind un preţ de 202 milioane euro pentru 51% din acţiuni.

    Contractul a fost semnat la începutul lunii septembrie, Gruia Stoica declarând atunci că banii vor fi plătiţi după ce Consiliul Concurenţei va emite o decizie privind această tranzacţie.

    GFR a depus săptămâna trecută la Consiliul Concurenţei notificarea privind achiziţia a 51% din CFR Marfă. Notificarea cuprinde, printre altele, documente legate de companiile implicate în tranzacţie şi piaţa de profil.

    Consiliul Concurenţei va trimite o solicitare către Grup Feroviar Român (GFR) pentru completarea datelor din notificarea privind preluarea CFR Marfă, a declarat joi, la conferinţa MEDIAFAX Talks about Competition, preşedintele autorităţii de reglementare, Bogdan Chiriţoiu.

    Hotărârea de Guvern privind privatizarea transportatorului feroviar de marfă a fost publicată la jumătatea lunii august în Monitorul Oficial, termenul de finalizare a tranzacţiei fiind stabilit la 60 de zile calendaristice de la data intrării în vigoare a actului normativ, respectiv jumătatea lunii octombrie.

    Chiriţoiu a anunţat însă că termenul pentru luarea unei decizii este de 5-6 luni şi că aceasta poate fi luată fie de către instituţia pe care o conduce fie de reprezentanţii unei direcţii de specialitate la nivelul Comisiei Europene. Pe de altă parte, va dura circa o lună, de la notificarea tranzacţiei, doar pentru a se stabili ce autoritate va emite decizia.

    Ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, a cerut Consiliului Concurenţei şi consultanţilor un punct de vedere privind termenul de finalizare a privatizării CFR Marfă, stabilit acum pentru 15 octombrie, precizând că o eventuală prelungire va fi discută în Guvern.

    CFR Marfă este cea mai mare companie de profil din România, iar GFR principalul competitor.

    Guvernul a stabilit că termenul de finalizare a privatizării CFR Marfă este jumătatea lunii octombrie, printre condiţiile impuse pentru încheierea tranzacţiei figurând constituirea unui depozit bancar de aproximativ 20 milioane de euro de către GFR şi o adresă sau un aviz de la Consiliul Concurenţei.

    Actul normativ stabileşte că finalizarea tranzacţiei, constând în transferul dreptului de proprietate asupra pachetului de acţiuni, va fi realizată sub condiţia încheierii unui contract de escrow în termen de 30 de zile de la data semnării contractului de vânzare, 2 septembrie.

    Contractul de escrow va fi anexă la contractul de vânzare de acţiuni şi va avea ca obiect, în principal, plata de către cumpărător a 10% din preţul de cumpărare (90,49 milioane lei, dintr-un total de 904,98 milioane lei) în termen de două zile de la data contractului de escrow.

    Transferul dreptului de proprietatea asupra acţiunilor majoritare la CFR Marfă este condiţionat totodată de “emiterea de către Consiliul Concurenţei a unei adrese sau decizii” în conformitate cu dispoziţiile Legii concurenţei “şi/ sau emiterea unui asemenea document de către alte autorităţi de concurenţă competente”.

    Potrivit hotărârii de Guvern, dacă finalizarea tranzacţiei nu are loc, indiferent de orice culpă a cumpărătorului, în termenul de 60 de zile calendaristice de la data intrării în vigoare a hotărârii, contractul se desfiinţează “de plin drept” fără a mai fi necesară punerea în întârziere, fără orice altă formalitate prealabilă şi fără intervenţia instanţei.

    Premierul Victor Ponta a declarat în august că dacă GFR nu va plăti banii pentru transportatorul feroviar de stat va fi numit un manager privat, iar licitaţia va fi reluată. Potrivit premierului, în cazul reluării licitaţiei, termenele vor fi mult mai extinse şi mai rezonabile decât la prima licitaţie, derulată în condiţiile şi termenele negociate cu Fondul Monetar Internaţional.

  • Aproape 90 de milioane de smartphone-uri vândute în vară ar putea aduce grupului Samsung cel mai mare profit din istorie

    Samsung, cel mai mare producător de smartphone-uri din lume, se aşteaptă la un profit operaţional de 9.900-10.300de woni (9,2-9,6 miliarde de dolari) pentru perioada iulie-septembrie. Grupul a raportat un profit operaţiuonal record de 9.500 miliarde de woni în trimestrul al doilea.

    Estimarea înaintată de grup reprezintă o creştere de 23-28% faţă de perioada similară a anului trecut, dar o încetinire faţă de avansul anual de 47,5% înregistrat în trimestrul al doilea. Samsung obţine două treimi din profitul operaţional din afacerea de telefonie mobilă.

    Vânzările s-ar putea situa la 58.000-60.000 de miliarde de woni, în urcare cu 11-15% comparativ cu trimestrul al treilea al anului anterior.

    Samsung şi Apple controlează o mare parte din piaţa smartphone-urilor scumpe, dar concurenţa este în creştere, scrie Wall Street Journal.

    Analiştii estimează că Samsung a livrat în trimestrul al treilea 85-89 milioane de smartphone-uri. Grupul a avut în perioada respectivă o cotă de piaţă la nivel global de 33,1%, în timp ce Apple a ocupat poziţia a doua, cu 13,6%, potrivit datelor firmei de cercetare Strategy Analytics. Samsung nu publică date referitoare la numărul de telefoane vândute.

    Grupul va publica rezultate financiare la sfârşitul lunii octombrie.