BusinessMagazin

Blog

  • Corlăţean: Franţa a primit 4,4 miliarde de euro pentru romi, România – 500 de milioane de euro

     Ministrul român de Externe a dorit, în cadrul intervenţiei sale la postul francez, să infirme declaraţiile unor politicieni din Hexagon, care arată cu degetul spre sumele mari alocate României de la bugetul european pentru incluziunea romilor.

    “Este o eroare gravă. În exerciţiul bugetar european 2007-2013, Franţa a beneficiat de o alocare de 4,4 miliarde de euro, în timp ce România nu a primit decât 500 milioane de euro. Noi am folosit acest buget, caree nu este alocat doar pentru romi, pentru incluziune socială, dar există o mare diferenţă între alocările bugetare europene”, a declarat şeful diplomaţiei, adăugând că expulzarea unor cetăţeni europeni “nu constituie o soluţie”.

    Titus Corlăţean a precizat că România şi Franţa au stabilit un mecanism de cooperare în ceea ce priveşte incluziunea socială. Totodată, ministrul de Externe a evocat cooperarea bună la nivel poliţienesc şi juridic dintre cele două ţări şi a transmis disponibilitatea Bucureştiului de a suplimenta numărul de poliţişti în capitala franceză.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Petrom Gas: Numărul de angajaţi nu poate influenţa profitabilitatea companiei

    În România nu există companii cu o profitabilitate pe angajat de peste 2 milioane de euro, aşa cum este Panrusgaz în Ungaria. Cei mai profitabili angajaţi români lucrează însă tot în cazul unei companii care distribuie gaze: este vorba de Petrom Gas, compania parte din grupul OMV Petrom care se concentrează pe furnizarea gazelor naturale către utilizatorii finali, fie ei clienţi industriali sau comerciali.

    “Profitul net pe angajat nu este un indicator economic relevant pentru o astfel de companie, fiind influenţat semnificativ de volatilitatea preţurilor realizate şi de volumele comercializate. Atât volumele, cât şi preţurile realizate sunt într-o foarte mică măsură influenţate de numărul de angajaţi, însă au un impact major asupra profitului companiei”, spun reprezentanţii companiei OMV Petrom.

    Din februarie 2010, Petrom a transferat toate activităţile de comercializare şi achiziţii de gaze din cadrul Diviziei de Gaze către Petrom Gas SRL. Acum, Divizia de Gaze Naturale din cadrul Petrom gestionează activitatea de măsurare a gazelor naturale, respectiv a debitelor şi puterii calorice, plus livrările de gaze naturale destinate consumului intern din Petrom şi activităţile de depozitare. Tot ce înseamnă relaţii comerciale pe zona de gaze naturale se află în portofoliul Petrom Gas.

    “Profitabilitatea companiei este rezultatul unei organizaţii eficiente şsi performante, cu experienţă în domeniu. OMV Petrom Gas SRL a fost lider pe piaţa liberă a gazelor în 2012, succes la care a contribuit orientarea către client şi respectarea nevoilor acestora. Extinderea portfoliului de servicii pe livrarea energiei electrice va contribui ca OMV Petrom Gas să rămână un jucător important pe piaţă şi în viitor”, mai spun reprezentanţii companiei.   

    OMV Petrom Gas a avut anul trecut o cifră de afaceri de 730 milioane de euro şi un profit net de 53 milioane de euro. La 42 de angajaţi, înseamnă că fiecare angajat a generat afaceri de 17 milioane de euro şi profit net de 1,2 milioane de euro.  

    Benzinăriile OMV, dar şi grupul mamă – OMV Petrom SA – se află de asemenea în primele zece companii cu cei mai profitabili angajaţi.

    O urcare semnificativă în clasament a marcat în 2012 Mol România, companie al cărei business a crescut până la peste 900 milioane de euro (creştere cu 32% a cifrei de afaceri faţă de 2011); profitul în 2011 a fost negativ, iar în 2012 a atins 17 milioane de euro, care, la 188 de angajaţi, înseamnă un profit per angajat de aproape 100.000 de euro. Împreună cu OMV Petrom Marketing, care a raportat pentru anul trecut un profit per angajat de peste 200.000 de euro, Mol România distruge mitul ultimilor ani care spune că efectele crizei economice au distrus marjele de profit din vânzarea de carburanţi. Afacerile petroliştilor au crescut în 2012, deşi cererea de carburanţi a scăzut. Explicaţia stă mai ales în scumpirile aplicate la pompă. MOL s-a şi extins anul trecut – a investit 7 milioane de euro în 7 noi puncte de alimentare. OMV Marketing a continuat trecerea benzinăriilor Petrom sub sigla OMV, îmbunătăţind astfel veniturile per staţie şi din vânzări non-oil.

    Samsung Electronics Romania a fost una dintre companiile nou-intrate în clasamentul Coface, fiind totodată şi una dintre companiile româneşti cu un profit per angajat de peste 100.000 de euro. Subsidiara locală a companiei sud-coreene Samsung este cel mai mare jucător de pe piaţa locală de telefoane mobile. Vânzările de smartphones au depăşit în luna septembrie, pentru prima oară în România, livrările de telefoane mobile simple, după cum declara pentru Ziarul Financiar săptămâna trecută Sorin Manea, directorul diviziei telecom a Samsung Electronics România, acesta estimând că doar în luna decembrie a acestui an s-ar putea vinde circa 300.000 de bucăţi.

     

  • O companie din România primeşte recunoaşterea Apple

    certSIGN, companie membră a Grupului UTI, a reuşit să parcurgă cu succes auditul solicitat de Apple. În urma acestui audit, certificatul Root CA al certSIGN a fost inclus în lista de încredere a browserelor Apple – Safari şi Safari Mobile – pentru orice dispozitiv care rulează sisteme de operare produse de Apple. Astfel, recent lansatul sistem de operare iOS 7 înglobează şi certificatul de root al certSIGN.

    Sistemele de operare Apple includ 207 certificate digitale din întreaga lume, emise de aproximativ 50 de companii. Acest lucru confirmă preocuparea Apple pentru siguranţa şi integritatea datelor clienţilor săi, dar şi competitivitatea produsului companiei româneşti.

    Certificatul Root CA al certSIGN este inclus, începând din 2010, în lista de încredere a browserelor Mozilla, Chrome şi Internet Explorer.

  • Preşedintele Academiei Române, la Comisia Roşia Montană: În forma actuală proiectul nu este acceptabil

    “Concluzia generală este că în forma actuală proiectul nu este acceptabil”, a arătat acesta.

    Ionel Haiduc a subliniat că Academia Română nu este împotriva valorificării resurselor naturale ale României, inclusiv prin minerit, dar consideră că aceasta trebuie să se facă în mod inteligent, prioritar fiind interesul naţional.

    “Înţelegem prin valorificare inteligentă definirea a trei condiţii, beneficiul ţării să fie maxim, efectele negative asupra mediului să fie minime şi să se respecte principiile dezvoltării durabile”, a arătat Haiduc.

    Referitor la beneficiul economic, a spus acesta, Academia consideră că “o redevenţă de 6 la sută este puţin” şi că un asemenea beneficiu este limitat.

    Ionel Haiduc a apreciat că în România ar fi necesar să se aplice procedeul în exploatarea resurselor naturale minerale aplicat în ţările arabe la petrol şi într-o serie de ţări asiatice la petrol şi la minerale, la metale, unde s-a optat pentru o variantă bazată pe contracte de împărţire a producţiei.

    “Acestea se bazează pe faptul că resursa este proprietatea statului respectiv, a ţării respective, care este şi proprietarul producţiei extrase. Atunci din producţia extrasă operatorul primeşte o parte care acoperă cheltuieli de investiţie, cheltuielile de operare şi un profit rezonabil. În cazul petrolului se ajunge până la 80 la sută, revine statului proprietar. Oare ţările arabe ar fi atât de bogate dacă ar da petrolul cu 6 la sută redevenţe?”, a spus academicianul.

    Preşedintele Academiei Române a declarat că, în opinia Academiei, ar trebui să fie aprobate numai acele proiecte care fac exloatarea în galerii.

    “Considerăm că dacă exploatarea se face în galerii subterane şi nu în carieră deschisă, nu este afectat mediul înconjurător, nu este mutilat peisajul şi nu se pune în pericol patrimoniul construit sau arhitectonic sau de altă natură. Ar trebui aprobate, considerăm, numai acele proiecte care fac exloatarea în galerii”, a menţionat el.

    “Considerăm că este necesară folosirea unei tehnologii prietenoase pentru mediu, adică în cazul de faţă fără cianuri”, a declarat academicianul, adăugând că în prezent există tehnologii fără cianură.

    El a dat ca exemplu faptul că o firmă americană de cercetare a lansat un procedeu fără cianură, prietenos faţă de mediu, în care efectul economic este comparabil cu al cianurii, iar gradul de extracţie ar fi comparabil sau chiar mai bun.

    “Se prevede în proiect că în perioada de construcţie vor fi 2.000 de locuri de muncă sau 2.200. Această perioadă de construcţie durează doi ani. Ce se întâmplă cu locurile de muncă care dispar după doi ani când perioada operaţională va consuma între 500, în primele variante, sau 900 în ultima variantă propusă de locuri de muncă. (…) Durata proiectului este prevăzută pe 20 de ani, în care se epuizează zăcământul şi locuitorii care au funcţionat în această perioadă rămân şi ei fără locuri de muncă într-o zonă în care nu mai există nicio resursă, plus reputaţia proastă că s-a folosit cianură şi asta va îndepărta orice potenţial turist care ar veni să vadă această zonă”, a mai susţinut Ionel Haiduc.

     

  • Trofeul Ligii Campionilor a fost expus în Piaţa Enescu

    Trofeul va sta în România până duminică, iar fanii pot să se fotografieze cu el vineri, între orele 15.00 şi 18.00, sâmbătă între orele 10.00 şi 22.00 şi duminică între orele 10.00 şi 18.00.

    Trofeul Ligii Campionilor a ajuns în România la 30 septembrie, el mai fiind expus la Timişoara, Cluj-Napoca şi Braşov.

    Într-un cort ridicat lângă locul în care este expus trofeul, organizatorii au amenajat un spaţiu în care se regăsesc diferite obiecte, precum ghetele de joc ale lui Ricardo Kaka, tricoul purtat de Lionel Messi la finala din 2009 de la Roma dintre FC Barcelona şi Manchester United, scor 2-0, echipamentul de joc al lui Xavi Hernandez, purtat la finala din 2011, FC Barcelona – Manchester United, scor 3-1, cel al lui Cristiano Ronaldo de pe vremea când evolua la Manchester United şi cel al lui Philipp Lahm de la Bayern Munchen.

    Toate obiectele sunt însoţite şi de autografele jucătorilor respectivi.

  • Casele de insolvenţă, câştigătorii crizei

    Andrei Cionca, în vârstă de 36 de ani, a terminat facultatea de drept la Cluj în anul 2000 şi s-a angajat jurist într-o societate care rezolva dosare de insolvenţă. A devenit în scurt timp acţionar, dar în 2006 s-a despărţit de cel care l-a angajat şi a deschis, împreună cu alţi doi parteneri, Casa de Insolvenţă Transilvania (CITR). Avea în plan să devină liderul pieţei de insolvenţă din Transilvania şi în numai o jumătate de an au câştigat cel mai mare proiect de lichidare din România, Tractorul Braşov. CITR a intrat astfel pe o traiectorie de dezvoltare naţională şi următorul pas logic a fost deschiderea unui birou în Bucureşti. „În ultimii cinci ani, CITR a fost lider în piaţa insolvenţei, aşa încât am putea spune că traseul nostru a fost unul ascendant“.

    Cionca lucrează într-un domeniu care a devenit, în criză, vedetă, trăgând cu sine şi pe cei mai puternici practicieni. „Cu siguranţă că mai multe companii au fost afectate de insolvenţă în ultimii ani şi asta ne-a crescut inevitabil clientela, însă <meritul> cel mai mare al recesiunii, din punctul de vedere al practicianului în insolvenţă, este faptul că a adus în prim plan procedura de reorganizare în detrimentul falimentului. În plus, în timp a început să se facă diferenţa între noţiunea de Insolvenţă şi cea de Faliment“, explică Andrei Cionca de ce CITR a crescut în criză, de la afaceri de 5,4 milioane de euro în 2011 la 7,2 milioane de euro bugetate pentru 2013. Profitul net al CITR va atinge în acest an 1,2 milioane de euro.

    „Categoric ultimii 5 ani au schimbat evoluţia pieţei practicienilor în insolvenţă“, spune Andrei Cionca, iar faptul că mediul de afaceri şi mediul bancar au intrat într-un contact atât de strâns cu procedura a deschis ochii tuturor asupra beneficiilor sale şi s-a putut contura astfel o imagine mult mai clară şi realistă despre insolvenţă, curăţată de stigmatul anterior recesiunii. 
    Acum, CITR gestionează în jur de 300 de proiecte de insolvenţă răspândite în toată ţara şi aflate în diferite stadii. Cele mai cunoscute insolvenţe aflate în portofoliul CITR acum sunt Romstrade Bucureşti, Complexul imobiiar Alia Inmobiliaria Bucureşti, Belle Vue Residence Braşov, Leonardo Oradea, Concefa Sibiu, Tunele Braşov.

    Sunt multe insolvenţe sau falimente în piaţă acum? Andrei Cionca este de părere că sunt exact câte ar trebui să fie: „Criza a avut un rol de distrugere creatoare, un adevărat proces de triere, care a permis jucătorilor rămaşi să se dezvolte într-o piaţă aerisită, după decimarea majorităţii. Oportunismul a fost astfel curăţat din mediul de business la scară mare. Jucătorii care au rămas şi au reuşit să rezolve aceste constrângeri ale supraîndatorării şi optimizării de costuri s-au redresat şi şi-au consolidat poziţia pe piaţă pe termen lung“. Perioada de recesiune a resetat mediul de afaceri din România. Cât de corect a făcut-o sau nu e însă o chestiune discutabilă. „Fiecare regulă are excepţiile ei“, precizează Cionca, „dar un lucru e cert: afacerile sunt matematică, aşa că cine şi-a facut corect temele şi a învăţat fiecare 
lecţie la timpul ei nu a avut de suferit în criză, ba chiar a putut să o folosească în beneficiul său“.

  • Amazon va lansa un dispozitiv TV până la sfârşitul anului. Cum va funcţiona “cinnamon”

     Conform cotidianului economic The Wall Street Journal, care citează surse, noul dispozitiv va permite lărgirea ariei de difuzare a serviciului de streaming existent al Amazon, prin care filme şi seriale pot fi vizionate online pe acest site. Amazon va intra astfel în concurenţă cu site-urile Netflix şi Hulu.

    Noul decodor TV le va permite utilizatorilor şi accesul la conţinutul (video, muzică şi jocuri) furnizat de alte companii, nu doar la conţinutul disponibil pe Amazon.

    Amazon a stabilit ca mijlocul lunii octombrie să fie data până la care companiile să îşi trimită aplicaţiile compatibile cu noul dispozitiv, al cărui nume de cod este “cinnamon” (scorţişoară, n.r.).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Restricţii de circulaţie pentru Crosul şi Maratonul Internaţional Bucureşti. HARTA rutelor afectate

    Potrivit sursei citate, sâmbătă, între orele 9.00 şi 14.00, va fi organizat “Crosul copiilor”, care se va desfăşura pe traseul din parcarea Pieţei Constituţiei, pe bulevardul Unirii, până la intersecţia cu bulevardul Regina Maria şi retur pe acelaşi traseu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Antonescu: Ponta a vorbit în numele procurorului general, ceea ce este inacceptabil. Am speranţa că a fost greşeală. REACŢIA premierului

     Referindu-se la declaraţiile din ultimele zile ale preşedintelui şi premierului, Antonescu a arătat că, dacă în cazul primului-ministru păstrează speranţa că “a fost doar o greşeală”, impresia generală pe care acestea le transmit este aceea de “mesaje de forţă pe deasupra legilor, a principiilor, a cetăţenilor”.

    “Mesaje de forţă care vor să spună: eu controlez în această zonă mai mult sau eu controlez încă – în cazul preşedintelui – această zonă”, a continuat el.

    Ponta: Vreau să păstrez USL unită. Nu îi răspund în public lui Antonescu

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CRIZA DIN SUA: Băncile alimentează suplimentar bancomatele, pentru a face faţă unei eventuale panici

     Trei dintre cele mai mari zece bănci din SUA au afirmat că pun în practică planuri folosite şi în august 2011, când politicienii americani au aprobat pe ultima sută de metri creşterea limitei de îndatorare a ţării. Statul federal american a fost nevoit săptămâna aceasta să implementeze prima oprire parţială a activităţii din ultimii 17 ani, după ce Congresul nu a ajuns la un acord pentru a vota bugetul anului fiscal 2014, care a început la 1 octombrie, potrivit Financial Times.

    Pregătirile băncilor pentru o intrare a SUA în incapacitate de plată includ conferinţe zilnice între diferitele divizii, în încercarea de a anticipa viitoarele probleme. Un director important de la o bancă din SUA a declarat că instituţia de credit livrează cu 20-30% mai mulţi bani la bancomate pentru eventuale situaţii în care clienţi panicaţi vor să retragă fonduri în masă.

    Depozitele bancare sunt garantate în SUA în limita a 250.000 de dolari, dar perturbările majore de pe piaţa financiară – în special criza din 2008 – au cauzat retrageri semnificative indiferent de garanţiile autorităţilor federale

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro