BusinessMagazin

Blog

  • Noua viaţă a şobolanului corporatist (GALERIE FOTO)

    O asemenea şansă a avut o lucrare a lui Banksy, ce reprezintă un şobolan cu un marker în lăbuţe care părea să fi scris pe peretele unei pensiuni din San Francisco “This is where I draw the line” (“Aici trag eu linia”). Lucrarea, restaurată cu grijă, a suscitat interes şi a ajuns să fie expusă în cele din urmă în clădirea U.S. Bank Tower din Los Angeles, unde-şi au birourile diverse corporaţii, scrie San Francisco Chronicle.

    Specialiştii care s-au ocupat de recuperarea ei au considerat că astfel se transmite mai bine protestul împotriva establishmentului capitalist din lucrările artistului. Şobolanul va pleca totuşi din clădirea de birouri la sfârşitul lunii noiembrie, urmând a fi găzduit de un centru non-profit de artă din San Francisco.

  • Tiparniţa de bani americană s-a oprit

    Comunicatul Fed exprimă încrederea în “progresul către o ocupare maximă a forţei de muncă într-un context de stabilitate a preţurilor” (şomajul a scăzut la 5,9% în septembrie, cu 0,4% peste nivelul de la care Fed consideră că se poate vorbi de ocupare maximă a forţei de muncă, iar economia este aşteptată să crească anul viitor cu 2,6-3%). În acelaşi timp, ea ignoră obişnuitele avertismente venite din pieţe care, de fiecare dată când banca se pregătea să încheie un ciclu de tipărire de bani, pledau pentru reînnoirea lui, fie cu argumentul unor posibile prăbuşiri ale burselor, fie cu cel al stării proaste a economiei globale.

    În privinţa unor eventuale majorări de dobânzi, Janet Yellen, preşedintele Fed, i-a convins pe colegii săi mai grijulii cu perspectiva de inflaţie decât cu combaterea şomajului să includă în comunicat asigurarea că dobânzile vor rămâne joase pentru “o perioadă considerabilă” şi că orice majorare va depinde de viitoarea evoluţie a economiei.

    De altfel, Janet Yellen i-a surprins recent pe unii politicieni republicani cu un discurs neobişnuit pentru un şef al Rezervei Federale, vorbind despre adâncirea decalajelor sociale şi de avere din SUA, care după unele calcule au ajuns aproape de cel mai ridicat nivel din ultima sută de ani.

  • Tiparniţa de bani americană s-a oprit

    Comunicatul Fed exprimă încrederea în “progresul către o ocupare maximă a forţei de muncă într-un context de stabilitate a preţurilor” (şomajul a scăzut la 5,9% în septembrie, cu 0,4% peste nivelul de la care Fed consideră că se poate vorbi de ocupare maximă a forţei de muncă, iar economia este aşteptată să crească anul viitor cu 2,6-3%). În acelaşi timp, ea ignoră obişnuitele avertismente venite din pieţe care, de fiecare dată când banca se pregătea să încheie un ciclu de tipărire de bani, pledau pentru reînnoirea lui, fie cu argumentul unor posibile prăbuşiri ale burselor, fie cu cel al stării proaste a economiei globale.

    În privinţa unor eventuale majorări de dobânzi, Janet Yellen, preşedintele Fed, i-a convins pe colegii săi mai grijulii cu perspectiva de inflaţie decât cu combaterea şomajului să includă în comunicat asigurarea că dobânzile vor rămâne joase pentru “o perioadă considerabilă” şi că orice majorare va depinde de viitoarea evoluţie a economiei.

    De altfel, Janet Yellen i-a surprins recent pe unii politicieni republicani cu un discurs neobişnuit pentru un şef al Rezervei Federale, vorbind despre adâncirea decalajelor sociale şi de avere din SUA, care după unele calcule au ajuns aproape de cel mai ridicat nivel din ultima sută de ani.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    192,4 mil. lei
    suma alocată de guvern pentru pregătirea, organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru preşedintele României, cu 40 mil. lei mai mult decât suma alocată pentru alegerile prezidenţiale din 2009

    4,44 mil.
    efectivul salariaţilor din economie la sfârşitul lunii iulie, nivelul maxim înregistrat din luna octombrie a anului 2009 până acum

    15,6 mld. lei
    cheltuielile pentru protecţia mediului la nivel naţional în 2013, reprezentând cca 2,5% din PIB, comparativ cu 3% în 2012

    122.101
    numărul total de magazine din România la finele anului trecut, din care hipermarketurile, supermarketurile şi discounterii reprezentau numai 1.353

    1,2%
    cu atât a scăzut creditarea firmelor şi a gospodăriilor în zona euro în septembrie faţă de aceeaşi lună din 2013, după o scădere cu 1,5% în august, conform BCE; ameliorarea s-a datorat creditării gospodăriilor, care a crescut cu 5 mld. euro în septembrie faţă de august

    3.858
    numărul de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale eliberate în septembrie, în creştere cu 3% comparativ cu aceeaşi lună din 2013

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    192,4 mil. lei
    suma alocată de guvern pentru pregătirea, organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru preşedintele României, cu 40 mil. lei mai mult decât suma alocată pentru alegerile prezidenţiale din 2009

    4,44 mil.
    efectivul salariaţilor din economie la sfârşitul lunii iulie, nivelul maxim înregistrat din luna octombrie a anului 2009 până acum

    15,6 mld. lei
    cheltuielile pentru protecţia mediului la nivel naţional în 2013, reprezentând cca 2,5% din PIB, comparativ cu 3% în 2012

    122.101
    numărul total de magazine din România la finele anului trecut, din care hipermarketurile, supermarketurile şi discounterii reprezentau numai 1.353

    1,2%
    cu atât a scăzut creditarea firmelor şi a gospodăriilor în zona euro în septembrie faţă de aceeaşi lună din 2013, după o scădere cu 1,5% în august, conform BCE; ameliorarea s-a datorat creditării gospodăriilor, care a crescut cu 5 mld. euro în septembrie faţă de august

    3.858
    numărul de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale eliberate în septembrie, în creştere cu 3% comparativ cu aceeaşi lună din 2013

  • Cinci investitori sunt interesaţi de activele Enel

    Electrica, cea mai mare companie locală de distribuţie a energiei, şi Nuclearelectrica, firma care asigură 20% din producţia de energie a României, sunt companiile care vor acţiona din partea statului român la această tranzacţie. Pentru Nuclearelectrica, cel puţin, com­pania care i-ar completa cel mai bine por­tofoliul din cele scoase de Enel la vânzare este fosta Electrica Dobrogea.

    Nuclearelectrica este administratorul centralei nucleare de la Cernavodă. De procesul de vânzare mai sunt interesaţi E.ON, GDF şi State Grid Cor­po­ration of China, au precizat surse citate de Ziarul Financiar. Potrivit acestora, francezii de la GDF Suez ar fi interesaţi de preluarea Muntenia Sud mai ales în contextul în care ei controlează şi distribuţia de gaze din această regiune prin intermediul fostului Distrigaz Sud.

    Germanii de la E.ON ar fi interesaţi de preluarea fostei Electrica Banat, au mai spus sursele citate.

    La începutul lunii octombrie, CEO Enel, Francesco Starace, spunea că firmele chineze sunt interesate de cumpărarea activelor din România şi Slovacia pe care compania italiană Enel vrea să le vândă. CEO-ul Enel a precizat că State Grid Corporation of China, cea mai mare companie de stat de utilităţi din lume după venituri, s-a arătat interesată să cumpere operaţiunile de distribuţie şi vânzare din România.

  • Cinci investitori sunt interesaţi de activele Enel

    Electrica, cea mai mare companie locală de distribuţie a energiei, şi Nuclearelectrica, firma care asigură 20% din producţia de energie a României, sunt companiile care vor acţiona din partea statului român la această tranzacţie. Pentru Nuclearelectrica, cel puţin, com­pania care i-ar completa cel mai bine por­tofoliul din cele scoase de Enel la vânzare este fosta Electrica Dobrogea.

    Nuclearelectrica este administratorul centralei nucleare de la Cernavodă. De procesul de vânzare mai sunt interesaţi E.ON, GDF şi State Grid Cor­po­ration of China, au precizat surse citate de Ziarul Financiar. Potrivit acestora, francezii de la GDF Suez ar fi interesaţi de preluarea Muntenia Sud mai ales în contextul în care ei controlează şi distribuţia de gaze din această regiune prin intermediul fostului Distrigaz Sud.

    Germanii de la E.ON ar fi interesaţi de preluarea fostei Electrica Banat, au mai spus sursele citate.

    La începutul lunii octombrie, CEO Enel, Francesco Starace, spunea că firmele chineze sunt interesate de cumpărarea activelor din România şi Slovacia pe care compania italiană Enel vrea să le vândă. CEO-ul Enel a precizat că State Grid Corporation of China, cea mai mare companie de stat de utilităţi din lume după venituri, s-a arătat interesată să cumpere operaţiunile de distribuţie şi vânzare din România.

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Prezenţa la vot până la ora 13

    În mediul urban, prezenţa a fost de 21,14%, mai mare decât cea de la primul tur al alegerilor din 2009 (20,12%).

    În mediul rural, prezenţa a fost de 20,28%, mai mică decât în 2009 (22,10%).

    Cea mai mare prezenţă se înregistra în judeţele Constanţa – 24,33%, Teleorman – 24,21%,  Olt – 24,05%, Ilfov – 23,97%, Mehedinţi – 23,26%. Cea mai scăzută prezenţă se înregistra în Maramureş – 15,53%, Covasna – 15,59%, Satu Mare – 15,42%, Arad – 17,44%, Harghita – 17,45%.

    Prezenţa la vot în Capitală la ora 13 a fost de 20,78%. În sectorul 1 prezenţa la vot a fost de 23,84%, în sectorul 2 – 21,27%, în sectorul 3 – 19,07%, în sectorul 4 – 20,93%, în sectorul 5 – 18,39% şi în sectorul 6 – 22,13%.

    La primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2009, prezenţa la vot în Capitală, la ora 13, era de 19,71%.

    Biroul Electoral Central va difuza, pe parcursul zilei de duminică, următoarele date despre prezenţa la vot la alegerile prezidenţiale la orele 17,30, 20,30 şi 22,30.

    Numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale permanente pentru alegerile prezidenţiale de duminică, 2 noiembrie este de 18.284.326, potrivit datelor comunicate sâmbătă de către Autoritatea Electorală Permanentă.

    Pentru alegerile prezidenţiale din 22 noiembrie – 6 decembrie 2009, numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale a fost de 18.293.277.

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Prezenţa la vot până la ora 13

    În mediul urban, prezenţa a fost de 21,14%, mai mare decât cea de la primul tur al alegerilor din 2009 (20,12%).

    În mediul rural, prezenţa a fost de 20,28%, mai mică decât în 2009 (22,10%).

    Cea mai mare prezenţă se înregistra în judeţele Constanţa – 24,33%, Teleorman – 24,21%,  Olt – 24,05%, Ilfov – 23,97%, Mehedinţi – 23,26%. Cea mai scăzută prezenţă se înregistra în Maramureş – 15,53%, Covasna – 15,59%, Satu Mare – 15,42%, Arad – 17,44%, Harghita – 17,45%.

    Prezenţa la vot în Capitală la ora 13 a fost de 20,78%. În sectorul 1 prezenţa la vot a fost de 23,84%, în sectorul 2 – 21,27%, în sectorul 3 – 19,07%, în sectorul 4 – 20,93%, în sectorul 5 – 18,39% şi în sectorul 6 – 22,13%.

    La primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2009, prezenţa la vot în Capitală, la ora 13, era de 19,71%.

    Biroul Electoral Central va difuza, pe parcursul zilei de duminică, următoarele date despre prezenţa la vot la alegerile prezidenţiale la orele 17,30, 20,30 şi 22,30.

    Numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale permanente pentru alegerile prezidenţiale de duminică, 2 noiembrie este de 18.284.326, potrivit datelor comunicate sâmbătă de către Autoritatea Electorală Permanentă.

    Pentru alegerile prezidenţiale din 22 noiembrie – 6 decembrie 2009, numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale a fost de 18.293.277.

  • Statistica românilor cu drept de vot: să ne cunoaştem concetăţenii

    Cei mai mulţi dintre aceştia sunt bărbaţi (641.107, faţă de 633.073 femei, raportat la un total de 1.274.180 de alegători din categoriile de vârstă 45-47 de ani) şi locuiesc în mediul urban (766.941, faţă de 507.239 în mediul rural).

    A doua categorie cel mai bine reprezentată este cea între 35 şi 37 de ani, respectiv 40 de ani, fiecare cu puţin peste 380.000 de alegători, urmată de cei între 38 şi 39 de ani, respectiv 44 de ani, fiecare cu peste 370.000 de alegători. O altă grupă de vârstă numeroasă este cea între 26 şi 27 de ani, fiecare cu peste 360.000 de alegători.

    În total există 227.132 de alegători care au vârsta de 18 ani, respectiv 4.355 de alegători care au 100 de ani sau peste 100 de ani.

    Numărul alegătorilor în vârstă de până la 20 de ani inclusiv este de 696.884, în timp ce al celor între 90 şi peste 100 de ani este de 93.265.

    Un număr de 4.130.339 de alegători au până la 30 de ani inclusiv, din care au între 25 şi 30 de ani inclusiv.

    Numărul alegătorilor între 30 şi 35 de ani inclusiv este de 2.071.718.

    Un număr de 2.523.260 de alegători au vârste de la 70 de ani în sus, din care 839.624 au vârste de la 80 de ani în sus.

    Cea mai mare concentrare de alegători din mediul urban (se întâlneşte în categoriile de vârstă 25-30 de ani, 32-40, 45-47 şi 58-59 de ani (fiecare cu peste 200.000 de alegători), cu un vârf în categoriile de vârstă 33-38 şi 45-47 de ani (între 220.000 şi 280.000).

    Cea mai mare concentrare de alegători din mediul rural (se întâlneşte în categoriile de vârstă 18-47 şi 54-65 de ani (fiecare cu peste 100.000 de alegători), cu un vârf în categoriile de vârstă 26-27, 36-40 şi 42-47 de ani (între 150.000 şi 181.000).

    Cea mai mare concentrare de alegători femei (peste 150.000) se întâlneşte în categoriile de vârstă 24-30 de ani, 32-47 şi 56-60 de ani. Categoriile de vârstă unde predomină bărbaţii sunt 18-48 de ani, în timp ce femeile predomină la categoriile de vârstă 49 – peste 100 de ani.

    Numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale permanente pentru alegerile prezidenţiale de duminică, 2 noiembrie este de 18.284.326, potrivit datelor comunicate sâmbătă de către Autoritatea Electorală Permanentă.

    Pentru alegerile prezidenţiale din 22 noiembrie – 6 decembrie 2009, numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale a fost de 18.293.277.