BusinessMagazin

Blog

  • ONU şi apărători ai drepturilor omului cer anchete judiciare în cazul practicilor CIA

    “Raportul confirmă ceea ce comunitatea internaţională ştia”, a declarat Ben Emmerson, raportorul Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului, după publicarea de către Senatul american a unui raport cu privire la tehnicile dure de interogare utilizate de CIA împotriva unor deţinuţi după atentatele din 11 septembrie 2011.

    “În mod evident, a fost orchestrată o politică la cel mai înalt nivel al administraţiei (preşedintelui George W.) Bush, care a permis infracţiuni sistematice şi încălcări flagrante ale drepturilor omului”, a adăugat el.

    A venit “timpul pentru a acţiona şi responsabilii de această conspiraţie criminală să fie prezentaţi în faţa justiţiei”, a subliniat el.

    “Raportul este scandalos şi este imposibil să-l citeşti fără a simţi indignare din cauza faptului că administraţia noastră a comis aceste crime atroce”, a apreciat Anthony Romero, directorul general al puternicei Uniunii Americane pentru Libertăţi Civice (ACLU).

    “Oficialii din administraţie care au autorizat aceste practici ilegale ar trebui să dea socoteală”, a spus el.

    Însă începerea unor anchete judiciare pare puţin probabilă. Un oficial din cadrul Departamentului american al Justiţiei a anunţat că, din 2009, au fost deschise două anchete pentru aplicare de rele tratamente deţinuţilor, însă acestea nu au adunat probe suficiente pentru inculpare.

    Raportul Senatului nu prezintă “vreo informaţie nouă” pentru anchetatori, a dat asigurări acest oficial într-un comunicat.

    Raportul Senatului, foarte aşteptat, constituie prezentarea cea mai detaliată a programului secret, chiar dacă numeroase elemente erau deja cunoscute marelui public.

    Potrivit asociaţiilor, raportul arată că tehnicile utilizate au încălcat în repetate rânduri legile internaţionale şi drepturile cele mai elementare ale omului.

    Programul “a dat undă verde pentru a comite nepedepsit ceea ce legea internaţională privind tortura şi dispariţiile califică drept infracţiuni”, a notat Steven Hawkins, directorul general al Amnesty International în Statele Unite.

    “A venit timpul pentru a cere socoteală, dar şi o anchetă completă, acţiuni în justiţie şi compensaţii pentru victime”, a adăugat el.

    Directorul general al Human Rights Watch, Kenneth Roth, a subliniat la rândul său că raportul “arată în mod evident că afirmaţiile repetate, potrivit cărora măsurile drastice erau necesare pentru a-i proteja pe americani, nu erau decât o pură ficţiune”.

    ACLU l-a îndemnat pe preşedintele american Barack Obama să ia măsuri pentru a se “asigura că Statele Unite nu vor mai tortura niciodată”, numind în acest sens un procuror pentru a ancheta şi reformând CIA.

  • Şeful SIF Banat-Crişana şi un membru al Consiliului de Administraţie, arestaţi în dosarul privind manipularea pieţei de capital

    Tribunalul Bucureşti a emis mandate de arestare preventivă pentru 30 de zile pentru Dragoş Bîlteanu, preşedinte al Consiliului şi director general al SIF Banat-Crişana şi Najib El Lakis, membru în Consiliul de Administraţie al SIF Banat-Crişana.

    De asemenea, instanţa a decis cercetarea sub control judiciar a celorlalte trei persoane care fuseseră reţinute în acest dosar – Adrian Victor Prodan, avocatul Nicolae Mergeani, membri în Consiliul Reprezentanţilor Acţionarilor SIF Muntenia şi Stere Gardan.

    Decizia Tribunalului Bucureşti nu este definitivă, putând fi contestată la Curtea de Apel Timiş.

    Dragoş Bîlteanu – preşedinte al Consiliului şi director general al SIF Banat-Crişana, Najib El Lakis – membru în Consiliul de Administraţie al SIF Banat-Crişana, Adrian Victor Prodan, avocatul Nicolae Mergeani, membri în Consiliului Reprezentanţilor Acţionarilor SIF Muntenia, şi Stere Gardan fuseseră reţinuţi de procurorii DIICOT, care au audiat, în acest caz, 25 de persoane suspectate că ar fi delapidat patrimoniul SIF Banat-Crişana (SIF1) şi SIF Muntenia (SIF4), de unde au transferat bani prin intermediul unor offshore-uri, dar şi că s-ar fi implicat în operaţiuni de manipulare a pieţei de capital.

    Printre cei audiaţi a fost şi tatăl lui Dragoş Bîlteanu, Gheorghe Bîlteanu, membru în Consiliul de Administraţie al SIF Muntenia. În timpul audierilor, lui Dragoş Bîlteanu i s-a făcut rău, la sediul DIICOT fiind chemată o ambulanţă pentru a-i acorda îngrijiri medicale.

    Cele 25 de persoane au fost audiate după ce procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au făcut, luni, 31 de percheziţii în Bucureşti, Ilfov şi Arad.

    Potrivit DIICOT, în perioada 2012-2014, membrii grupării au constituit un grup infracţional care urmărea obţinerea de sume de bani de la SIF Banat Crişana SA şi SIF Muntenia SA Bucuresti, prin delapidarea acestora (în modalitatea însuşirii/traficării). Ulterior, banii au fost transferaţi prin intermediul mai multor offshore-uri, controlate tot de către membrii grupului în mod direct sau prin persoane interpuse, în vederea reciclării, pentru a ascunde provenienţa acestora.

    “În acest scop, aceştia au folosit persoane juridice nerezidente, precum şi persoane juridice de naţionalitate română, la care asociaţi au fost avocaţi care au deţinut pentru aceştia acţiunile SIF 1, asigurându-le sustragerea de la o eventuală decizie de concertare în condiţiile art. 2861 din Legea 297/2004, precum şi disimularea originii ilicite a sumelor de bani, obţinute prin delapidare”, a precizat DIICOT, într-un comunicat de presă.

    De asemenea, există suspiciuni că membrii grupării s-au implicat şi în operaţiuni de manipulare a pieţei de capital, prin realizarea mai multor tranzacţii în datele de 12, 13 şi 16 septembrie 2013, în cadrul Bursei de Valori Bucureşti.

    Anchetatorii spun că mecanismele bursiere au fost grav afectate, întrucât operaţiunile au vizat majorarea artificială a preţului acţiunilor SIF Banat – Crişana SA până la un nivel semnificativ mai mare decât cel de pe piaţa principală, dând astfel semnale false cu privire la cererea şi preţul instrumentelor financiare, pentru ca, după operaţiunile de pe piaţa “deal”, preţul acţiunilor în cauză să revină la nivelurile iniţiale.

    Beneficiarii acestor operaţiuni ar fi fost liderii grupării, care şi-au consolidat poziţia în interiorul SIF Banat Crişana SA, prin deţinerile directe/indirecte peste limita impusă de art. 2861 din Legea 297/2004.

    Vicepreşedintele responsabil de piaţa de capital la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), Mircea Ursache, a declarat pentru MEDIAFAX că ASF a sesizat autorităţile în legătură cu anumite tranzacţii derulate în septembrie 2013 cu acţiunile SIF Banat-Crişana.

    “ASF nu este abilitată să încadreze infracţiunea de abuz de piaţă şi manipulare. Doar face supravegherea şi sesizează organele competente”, a spue el.

    SIF Muntenia nu a fost implicată în tranzacţiile cu acţiuni din septembrie care au făcut obiectul sesizării siniţiate de ASF, însă acţiunile societăţi au fost suspendate de la tranzacţionare pentru că SAI Muntenia controlată de SIF Banat-Crişana, dar şi ca urmare a impactului mediatic al informaţiei, a adăugat Ursache.

    Acţiunile de delapidare investigate de DIICOT la SIF Banat-Crişana şi SIF Muntenia au avut loc în 2012 şi nu au fost investigate de ASF, a menţionat Ursache.

    “Noi nu investigăm politica investiţională (a companiilor listate, n.r.)”, a mai spus vicepreşedintele ASF.

    În şedinţa de 13 septembrie 2013 (vineri) acţiunile SIF Banat-Crişana au sărit cu peste 12% chiar în ultimele secunde de tranzacţionare, pe cel mai mare rulaj din şase luni. În cea mai mare parte a şedinţei acţiunile SIF Banat-Crişana au fost pe creştere uşoară, iar volumele au fost reduse.

    În total, în şedinţa respectivă au fost realizate 316 operaţiuni cu acţiunile SIF Banat-Crişana, în valoare cumulată de 4,6 milioane lei. Volumul de titluri transferate reprezenta 0,78% din acţiunile SIF Banat-Crişana.

    În următoarea şedinţă, din 16 septembrie 2013 (luni) acţiunile SIF Banat-Crişana au scăzut cu 5%, iar prin două deal-uri au fost transferate peste 6% din titlurile societăţii de investiţii financiare.

    Cu puţin înainte de închiderea şedinţei, au fost realizate două deal-uri cu acţiuni reprezentând cumulat 6,27% din acţiunile SIF Banat-Crişana, pentru 45,4 milioane lei (10,2 milioane euro). Titlurile au fost transferate la 1,32 lei/acţiune, preţ cu 13,89% peste închiderea de vineri.

    Având în vedere preţul la care au fost realizate deal-urile luni şi creşterea de la finalul şedinţei de vineri, este posibil ca evoluţia din şedinţa de vineri să fi fost determinată de unul dintre investitorii implicaţi în deal-uri. Astfel, unul dintre aceşti investitori ar fi ridicat cotaţia vineri, întrucât preţul era prea mic faţă de cel la care urmau să fie realizate deal-urile.

    Preţul la care au fost efectuate deal-urile a fost cu 28% peste ultima cotaţie din şedinţa de joi, de 1,031 lei/unitate, iar pe piaţa tranzacţiilor negociate preţul nu poate varia mai mult cu 15% faţă de cotaţia anterioară din piaţa principală. Astfel, pentru a realiza deal-urile la 1,32 lei/acţiune, preţul din piaţa principală a fost ridicat vineri cu peste 12%, iar luni deal-urile au fost efectuate la un preţ cu aproape 14% peste cotaţia de vineri.

    ASF a stabilit la începutul lunii martie a acestui an că Dragoş Bîlteanu – preşedinte al Consiliului şi director general al SIF Banat-Crişana, omul de afaceri libanez Najib El Lakis şi Romenergo, acţionează concertat şi deţin 11,72% din acţiunile SIF Banat-Crişana şi i-a obligat să vândă 6,72% din titluri, pentru a nu depăşi pragul de deţinere de 5% prevăzut de legislaţia pieţei de capital.

    SIF Banat-Crişana a anunţat în luna octombrie că ASF a ridicat suspendarea unor drepturi de vot în cazul grupului format de Dragoş Bîlteanu, El Lakis Najib şi companiile Romenergo, Smalling şi Gardner (înregistrate în Cipru), prezumate că ar acţiona concertat.

    Ali H. Lakis, fiului lui El Lakis Najib, a demisionat vineri din funcţia de membru neexecutiv în Consiliului de Administraţie al SIF Banat-Crişana.

    Potrivit ASF, Ali H. Lakis ar fi fost implicat în acţiunea concertată de la SIF Banat-Crişana.

    Astfel, societăţile cipriote Smalling Limited şi Gardner Limited au cumpărat acţiuni SIF Banat-Crişana cu bani împrumutaţi de la firma Cahuita Limited. Beneficiarul real al firmei Cahuita Lmited era la momentul respectiv Ali H. Lakis.

    SIF Banat-Crişana controlează pachetul majoritar de acţiuni la SAI Muntenia, societatea care administrează SIF Muntenia.

    SIF Banat-Crişana este condusă de Dragoş Bîlteanu – preşedinte al Consiliului şi director general. Din Consiliul de Administraţie mai fac parte Ştefan Dumitru – vicepreşedinte, Ion Stancu, Adrian Petreanu, Valentin Chiser şi Najib El Lakis.

    Conducerea executivă a SIF Banat-Crişana este asigurată tot de Bîlteanu, alături de Gabriela Grigore, director general adjunct – operaţiuni, şi de Teodora Sferdian, director general adjunct – dezvoltare.

    La SIF Muntenia, Consiliul Reprezentanţilor Acţionarilor este condus de Marius Pantea – preşedinte şi de Andrei Diaconescu – vicepreşedinte. Din Consiliu fac parte şi Iulian Aursulesei, Gheorghe Bîlteanu, Sergiu Buşilă, Emil Cazan, Daniel Florian Miron, Adrian Victor Prodan, Petre Pavel Szel şi Vicenţiu Octavian Zorzolan.

    SAI Muntenia, administratorul SIF Muntenia, este condusă de Gabriel Filimon – director general, Gheorghe Dănuţ Porumb – director şi Dănuţ Florin Buzatu – director.

    Consiliul de Administraţie al SAI Muntenia este format din Gheorghe-Dănuţ Porumb – preşedinte al Consiliului de Administraţie, Dănuţ Florin Buzatu – vicepresedinte al Consiliului de Administraţie, Florica Trandafir – membru, Mariana Dinu – membru şi Sorin Florian Boldi – membru.

  • Percheziţii ale DNA la CJ Timiş şi la mai multe primării. Şeful Consiliului Judeţean, ridicat de la locuinţa sa

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au descins, miercuri dimineaţă, la locuinţa preşedintelui Consiliului Judeţean (CJ) Timiş, din comuna Remetea Mare, aflată lângă Timişoara.

    Bojin a fost ridicat de anchetatori şi dus la sediul CJ, unde procurorii fac percheziţii în prezenţa acestuia. La intrarea în sediul instituţiei, Bojin a spus că nu ştie despre ce este vorba şi urmează să afle.

    La ora transmiterii acestei ştiri, procurorii DNA fac percheziţii şi la Direcţia Apele Române Banat, precum şi la sediile a 17 primării din judeţ, printre care Otelec şi Birda.

    La finalul percheziţiilor, Titu Bojin ar urma să fie dus la DNA central, structură care instrumentează acest dosar

    Potrivit unor surse judiciare, Titu Bojin este suspectat de luare de mită, iar ancheta vizează contracte de achiziţii atribuite ilegal de Consiliul Judeţean Timiş.

    În 10 octombie, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin, a fost audiat la Parchetul ICCJ într-un dosar de evaziune fiscală privind mai multe contracte semnate între Direcţia Apele Române Banat şi o firmă care a aparţinut soţiei şi fiului acestuia.

    Surse judiciare declarau pentru MEDIAFAX că preşedintele Consiliului Judeţean Timiş a fost citat de procurori pentru a da declaraţii de martor în dosarul în care se fac cercetări pentru presupuse fapte de evaziune fiscală de la Direcţia Apele Române Banat, cauză preluată de procurorii Parchetului instanţei supreme de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiş.

    În 11 octombrie 2013, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş a fost audiat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiş în acelaşi dosar, în care sunt vizate mai multe contracte semnate între Direcţia Apele Române Banat şi o firmă care aparţinea soţiei şi fiului acestuia. Tot atunci au fost audiaţi de procurori soţia şi fiul lui Titu Bojin. Titu Bojin declara atunci că nu are nicio implicare în dosarul de evaziune fiscală şi că nu el a semnat, în 2008, contractele dintre Direcţia Apele Române Banat şi firma care a aparţinut soţiei sale.

    Preşedintele CJ Timiş spunea că în acest dosar este vorba despre taxe şi impozite care nu au fost plătite statului de către firmă şi că toate documentele au fost semnate de contabil.

    Potrivit anchetatorilor, aceste contracte au fost semnate în anul 2008, când Titu Bojin ocupa funcţia de director al acestei Direcţii.

    Firma Temadi TMB, care a aparţinut Mariei şi lui Emilian Bojin, a fost vândută, potrivit preşedintelui CJ Timiş, în anul 2011.

    Titu Bojin a fost directorul Direcţiei Apelor Române Banat în perioada 2001- 2011, în prezent fiind preşedintele Consiliului Judeţean Timiş şi liderul PSD Timiş.

  • Primul război mondial al conductelor s-a încheiat: Putin renunţă la South Stream

    Decizia anunţată de Putin pe 1 decembrie, în timpul unei vizite în Turcia, a fost forţată de impactul sancţiunilor occidentale impuse în urma invaziei Rusiei în Ucraina. Grandiosul proiect South Stream, al cărui cost estimat ajungea la 40 de miliarde de dolari, avea rolul să marcheze dominaţia Rusiei în sud-estul Europei, dar a căzut în schimb victimă relaţiei tot mai toxice a Moscovei cu Occidentul.

    Este o rară înfrângere diplomatică pentru Putin, care a spus că Rusia va redirecţiona conducta către Turcia. El susţine că eşecul proiectului este o pierdere pentru Europa şi acuză autorităţile de la Bruxelles pentru intransigenţa de care au dat dovadă în aplicarea legislaţiei comunitare.

    Decizia pare şi o victorie rară pentru Uniunea Europeană şi administraţia preşedintelui american Barack Obama, care a părut neputincioasă în acest an, când Putin a anexat Crimeea şi a provocat revolta proruşilor din estul Ucrainei.

    Rusia a prezentat de mult timp proiectul South Stream ca pe o decizie de afaceri solidă. Washingtonul şi Bruxelles-ul l-au considerat în schimb o încercare disimulată a Rusiei de a-şi întări poziţia ca furnizor dominant de gaze în Europa, ocolind în acelaşi timp Ucraina, unde disputele cu Moscova referitoare la preţul gazelor au dus în ultimii ani la întreruperea livrărilor în mai multe rânduri.

    Conflictul din Ucraina a sporit presiunile din partea Europei împotriva proiectului, iar construcţia a fost sistată de către Bulgaria în luna iunie. În condiţiile în care presiunile diplomatice şi economice au crescut, Putin a decis personal să anuleze proiectul, a declarat ministerul rus al energiei, Alexandr Novak.

    Un câştigător al acestei dispute este Turcia, care, împreună cu China şi alte ţări emergente mari consumatoare de energie, a profitat de ruptura dintre est şi vest pentru a obţine hidrocarburi la preţuri avantajoase.

    Putin, care supraveghează personal strategia energetică a Rusiei, a anunţat cu ocazia vizitei la Ankara că Rusia va reduce de anul viitor cu 6% preţul gazelor naturale vândute Turciei şi va majora livrările către această ţară. Ankara ţinteşte un discount de 15% pentru gazele ruseşti. Toate statele pe care Rusia le-a avut ca partenere în proiectul South Stream, Bulgaria, Serbia şi Ungaria, au obţinut preţuri mai mici pentru gazele ruseşti.

    În locul South Stream, Gazprom şi compania turcă Boru Hatlari Ile Petrol Tasima intenţionează să construiască o conductă cu o capacitate de transport de 63 de miliarde de metri cubi pe an. Aproape 20% din gaze ar urma să fie cumpărare de Turcia, restul urmând să fie transportate prin reţeaua turcă de conducte în statele balcanice.

    ”Primul şi ultimul lucru care trebuie ştiut despre relaţia Turciei cu Rusia este că 60% din importurile de gaze naturale ale Turciei vin din Rusia. Turcia nu-şi poate permite să se alăture eforturilor SUA şi ale UE de a presa Rusia reducând comerţul, mai ales având în vedere instabilitatea de la propriile graniţe şi lipsa de alternative„, a afirmat pentru Bloomberg Jonathan Friedman, specialist pe Orientul Mijlociu la firma de consultanţă Stroz Friedberg.

    Conflictul din Ucraina şi relaţiile proaste pe care le-a generat între Kiev şi Moscova au umbrit perspectivele întregului sector energetic european. Cea mai mare parte a gazelor ruseşti sunt livrate Europei prin Ucraina, acesta fiind singurul instrument politic la îndemână.

    Pe măsură ce criza din Ucraina s-a agravat, evoluând într-un blocaj de tipul Războiului Rece, puterile occidentale au devenit mai hotărâte să reziste politicilor agresive ale lui Putin. Unul dintre aceste eforturi a fost faţă de proiectul South Stream.

    Conflictul din Ucraina a contribuit şi la îndepărtarea lui Putin faţă de Occident. El a semnat un acord major, amânat de mult timp, pentru furnizarea de gaze Ucrainei, şi a început să caute şi alte pieţe, în afara Europei. Toate aceste evoluţii au făcut ca South Stream să fie mai puţin indispensabil.

    Preşedintele rus coordonează direct strategia Rusiei în domeniul energiei şi conductelor, aceasta fiind poate principalul instrument de putere pe care îl deţine în arena internaţională. Ani de zile Putin şi Occidentul au jonglat cu rutele conductelor, în marele joc al controlului livrărilor de energie către Europa.

    Rusia a marcat o victorie majoră cu gazoductul Nord Stream către Germania, inaugurat în 2011, dar pieţele energetice s-au schimbat în ultimii ani cu noi surse de gaze, în special în America de Nord, care devin disponibile şi pentru Europa.

    În acelaşi timp, scăderea puternică a preţurilor petrolului presează finanţele Kremlinului, excluzând poate o investiţie de ordinul miliardelor de dolari într-o conductă care ar putea să nu aducă beneficii materiale, în pofida avantajelor politice.

  • Şeful Citi în România vorbeşte despre motivele de îngrijorare din Europa Centrală şi de Est

    Marc Luet, director regional pentru Europa Centrală şi de Est al Citi şi director general al Citi Rusia, este obişnuit cu ziariştii. Stă degajat în faţa aparatului de fotografiat şi are, pe parcursul a două zile petrecute la Bucureşti, o oră alocată pentru interviul cu Business Magazin.

    A venit pentru prima oară în România în urmă cu câţiva ani şi spune că schimbările nu i se par foarte vizibile, dar că unele zone ale oraşului sunt renovate, iar mediul economic i se pare o idee mai stabil decât în trecut. „România a fost o ţară bună pentru noi, sunt 18 ani de când avem activităţi pe această piaţă. 2014 a fost un an excelent nu numai din prisma rezultatelor financiare, ci şi a tipurilor de tranzacţii derulate. A fost un an bun şi în celelalte ţări“, spune Luet.

    Tot el adaugă că din grupul celor opt ţări ale căror activităţi le coordonează, „România este probabil a doua în topul celor mai profitabile“. Comparativ cu ce se întâmpla în urmă cu 4-5 ani, executivul consideră că există, pe plan local, un grad de încredere mai ridicat din partea investitorilor „şi este suficient să vedem cât de bine primite au fost emisiunile de bonduri, care au fost suprasubscrise la un preţ excelent“. În prima jumătate a acestui an, Ministerul Finanţelor a lansat obligaţiuni în valoare de circa 3 miliarde de euro.

    În România, Citibank ocupă poziţia a 14-a în topul băncilor, având în 2013 o cotă de piaţă de 1,8%. Sucursala locală a grupului financiar american Citibank a înregistrat anul trecut un profit net record, de 195 de milioane de lei, în creştere cu 67% faţă de rezultatul din 2012. Cu acest câştig, Citi se plasează pe poziţia a patra în topul celor mai profitabile bănci de pe piaţă, după Raiffeisen, Banca Transilvania şi BCR. Profitul record al Citi a fost înregistrat în anul în care instituţia a renunţat la portofoliul de retail de pe piaţa locală, prin vânzarea acestuia către Raiffeisen.

    În urmă cu aproape doi ani, Raiffeisen a semnat acordul de preluare a portofoliului de retail al Citibank România; iniţial a fost anunţat transferul a peste 100.000 de clienţi, iar datele Raiffeisen au arătat că a fost vorba despre circa 84.000; implicit a fost mai mică valoarea activelor şi a pasivelor preluate: credite de peste 80 milioane de euro (faţă de peste 90 milioane de euro în anunţul ini-ţial) şi depozite de 136 milioane de euro (faţă de o valoare anunţată de 175 milioane de euro). Mutarea unui portofoliu de retail de dimensiuni semnificative a reprezentat o tranzacţie în premieră pe piaţă, replicată la scurt timp prin aranjamentul similar dintre RBS şi UniCredit.

    Privind însă evoluţiile prezente, din regiune, şi cum în aria de responsabilitate a lui Marc Luet se află şi filialele locale din Ucraina şi alte ţări vecine, el spune că „nu este clar care este impactul conflictului asupra afacerilor; există cu siguranţă un efect în Rusia şi mai cu seamă în Ucraina, unde PIB-ul se contractă, la fel şi producţia industrială“.

    În opinia sa, Ucraina a fost cea mai afectată, iar în Rusia se simte o influenţă, „dar cred că impactul nu este foarte mare în acest moment; cred că se insinuează în economie, iar acest lucru se simte în inflaţie, care creşte“. Bancherul spune însă că este vorba de o combinaţie de factori macroeconomici şi geopolitici şi este greu de evaluat care dintre ei cântăreşte mai mult. Luet nu se aşteaptă ca situaţia din Ucraina să-şi facă simţite efectele şi în România, de vreme ce Rusia şi Ucraina nu au fost parteneri importanţi de schimburi comerciale, aşa cum este, de pildă, cazul Uniunii Europene.

    „Transmiterea indirectă a acestei situaţii de criză se face prin modificarea preţurilor la energie sau prin sancţiuni şi contrasancţiuni în privinţa importurilor şi exporturilor Rusiei. Acest lucru ar putea avea un impact însemnat asupra altor ţări, ca România sau Ungaria.“ Iar prelungirea crizei ar putea duce la scăderea încrederii şi, implicit, la reducerea investiţiilor. „Criza din Ucraina nu are un impact imediat, dar creează un sentiment de îngrijorare la nivelul pieţei“, spune executivul, care se aşteaptă ca în prima parte a anului viitor sancţiunile împotriva Rusiei să fie menţinute.

    Cu toate frământările din regiune, pe străzile Moscovei nu se simte însă nicio diferenţă faţă de perioada care a precedat conflictul din Ucraina: „Lucrez, trăiesc în Moscova, merg la cumpărături ca orice alt locuitor al oraşului şi nu am sesizat nicio schimbare. Ar fi mare păcat dacă ar fi altfel“.

    În esenţă, Citi nu a schimbat nimic pe partea de strategie din pricina condiţiilor geopolitice, nici la nivel de regiune, nici la nivel de ţară. Activitatea Citibank este structurată pe trei divizii, în funcţie de tipul clienţilor: divizia companiilor mici şi mijlocii (cu cifre de afaceri până în 300 de milioane de euro), companiile locale mari şi cele de stat (peste 300 milioane de euro) şi apoi divizia care se ocupă de relaţia cu sucursalele locale ale clienţilor globali.

    Schimbarea se vede însă în serviciile digitale pe care banca le are în portofoliu; de pildă un CFO poate lucra pe tabletă sau poate vedea pe smartphone conturile companiei în care lucrează, din întreaga lume, oriunde lucrează cu Citibank. Iar un trezorier din sediul central al multinaţionalei poate face schimburi valutare în numele tuturor sucursalelor din întreaga lume şi monitorizează în timp real care este expunerea pe care o are. Softurile Citibank sunt dezvoltate de un departament dedicat din cadrul băncii, iar „investiţiile în digitalizare sunt din ce în ce mai mari“, spune Luet, care însă nu dă niciun detaliu.

    Şi în privinţa predicţiilor pentru anul viitor Luet este rezervat, spunând că se aşteaptă să fie un alt an bun (“Fireşte că sunt optimist“) şi că sunt zone unde Citi poate profita de „grămada“ de oportunităţi din diferite pieţe. Menţionează că unele dintre „pieţele-cheie“, ca Franţa sau Germania, nu au o evoluţie atât de bună cum era de aşteptat. În plus, „băncile nu-şi mai permit să mai experimenteze judecăţi incorecte care au adus nori aupra industriei bancare pe parcursul ultimilor ani. Problemele cu care se confruntă băncile acum se datorează greşelilor din trecut“.

    Recenta vizită la Bucureşti a lui Luet a fost scurtă, după cum a caracterizat-o el însuşi, de numai două zile, după o deplasare în Bulgaria şi înaintea alteia în Cehia. Dar în alte săptămâni executivul călătoreşte mult în Rusia, ţară în care conduce operaţiunile băncii, iar în altele are călătorii şi mai lungi, spre Londra, unde se află şi familia sa. „Acesta este blestemul corporaţiilor mari, care se află peste tot, dar nu mă plâng. M-am obişnuit şi îmi place să călătoresc foarte mult.“

  • Cum a ajuns omul bolnav al Europei cea de-a patra economie a lumii

    Cei din vest au descoperit o societate marcată de şomaj, productivitate scăzută şi sărăcie. Au descoperit însă şi o mână de lucru competitivă şi relativ ieftină, precum şi apetit pentru noi produse. Vestul a descoperit oportunităţi – nu doar în Germania de Est, dar şi în alte state ale fostului bloc sovietic, precum România sau Slovacia.

    În primii 15 ani de după reunificare, creşterea economică a Germaniei s-a situat mult sub cea din restul zonei euro. Productivitatea a scăzut, iar şomajul a crescut, una dintre urmări fiind o criză imobiliară de proporţii. Diferenţele de salariu dintre Est şi Vest şi încercarea de egalizare a acestora au reprezentat factori decisivi pentru intrarea Germaniei într-o recesiune care a ţinut din 1993 până în 2002.

    Unul din efectele reunificării a fost migrarea masivă dinspre est înspre vest; în 1989, 16 milioane de oameni trăiau în Germania de Est. Douăzeci de ani mai târziu, numărul acestora scăzuse la 14 milioane. Conform grupului de cercetare SED-Staat, „nota de plată“ pentru reunificarea Germaniei a fost de 2 trilioane de euro, respectiv investiţiile necesare pentru a reconstrui Estul care suferea după ani de comunism şi după o economie planificată. Decizia de a schimba fiecare marcă germană din Est cu una emisă de băncile din Vest a fost necesară din punct de vedere politic, dar greşită din punct de vedere financiar.

    Momentul de răscruce pentru Germania a fost decizia de a rămâne fidelă principiilor economice considerate de alţii ca „învechite“, consideră Wolfgang Streeck, director al Institutului de Studiu al Societăţii din Köln. „În anii ’90, atunci când America a intrat în zona boomului dotcom, Germania a rămas o economie bazată pe producţie.

    Acest lucru a fost aspru criticat la momentul respectiv, cel mai bun exemplu fiind chiar articolul din The Economist care spunea că statul a rămas în urmă, că este învechit. Mai mult chiar, economia Germaniei era puternic reglementată de către stat şi angajatorii aveau o mulţime de obligaţii către angajaţi şi către stat. Salariile erau foarte mari, iar lucrătorii aveau putere de decizie.

    În Statele Unite sau Marea Britanie, o astfel de organizare economică era văzută ca o condamnare la moarte a sistemului financiar“. În ciuda acestor critici, explică Streeck, acest sistem a fost cel care a salvat Germania şi a transformat-o în puterea mondială de astăzi. „Toate restricţiile şi regulile impuse de stat s-au dovedit în cele din urmă benefice. Companiile au acceptat provocarea şi au câştigat prin inovaţie, concentrându-se mai mult pe ideea de a construi produse de calitate şi mai puţin pe cea de a avea un preţ competitiv.“

    La începutul anilor 2000, companiile din Germania jucau deja un rol important în ţările aflate în tranziţie către o economie de piaţă, apreciază Fredrik Erixon, director al Centrului European pentru Politici Economice Internaţionale. „Companiile germane au înţeles foarte bine pieţele externe şi au început să se orienteze către acestea. Germania a făcut asta mai bine decât Franţa sau Marea Britanie, care în mod tradiţional sunt economii orientate spre pieţe externe.“

  • Noi dezvăluiri în cadrul scandalului LuxLeaks vizând 35 de companii, între care Skype şi Walt Disney

    Aceste dezvăluiri vizează în special Skype, preluat din 2011 de Microsoft, Walt Disney şi Invista, filiala Koch Industries.

    Ele intervin cu o zi înainte de depunerea oficială a jurământului de către Comisia Juncker în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, la Luxemburg.

    Sprijinindu-se pe cele 28.000 de pagini din documentele obţinute de Consorţiul International al Jurnaliştilor de Investigaţie (ICIJ), aproximativ 40 de publicaţii au dezvăluit la începutul lui noiembrie că, în perioada 2002-2010, când Juncker era prim-ministru, Marele Ducat a încheiat acorduri fiscale cu 340 de multinaţionale, între care Appel, Amazon, Ikea, Pepsi, Heinz, Verizon şi AIG, cu scopul de a le minimaliza impozitele, lipsind astfel statele europene de miliarde de euro.

    Sistemul de “tax ruling” permite unei companii să solicite în avans informaţii asupra modului în care situaţia sa fiscală va fi tratată într-o ţară şi este utilizat de multinaţionale pentru a realiza optimizarea fiscală.

    Potrivit publicaţiei belgiene Le Soir, noul val de documente “LuxLeaks 2” implică 35 de societăţi, printre care Skype, Walt Disney, Koch Industries, Bombardier sau Telecom Italia, în afaceri datând din perioada 2003-2011.

    Scandalul LuxLeaks a destabilizat poziţia lui Juncker la cel puţin o săptămână de la intrarea sa în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene. După câteva zile de tăcere, el a contraatacat promiţând să se implice în lupta împotriva evaziunii fiscale. Două săptămâni mai târziu, el a fost vizat de o moţiune de cenzură depusă de aleşii eurosceptici, respinsă însă de Parlamentul European.

    Între timp, Jean-Claude Juncker a anunţat o nouă directivă europeană asupra schimbului automat de informaţii cu privire la “tax ruling”.

    La sfârşitul lui noiembrie, miniştrii de Finanţe ai Germaniei, Wolfgang Schäuble, Franţei, Michel Sapin, şi Italiei, Pier Carlo Padoan, i-au solicitat comisarului pentru Afaceri Economice şi Monetare, Pierre Moscovici, ca această directivă să fie gata până la sfârşitul anului.

    Moscovici a promis că va prezenta “din 2015 o foaie de parcurs” pentru “a lupta mai eficient împotriva concurenţei fiscale dăunătoare, eroziunii bazelor fiscale şi transferului profiturilor”.

    Potrivit Le Soir, acordurile încheiate în cadrul LuxLeaks 2 au fost pregătite de cele patru mari companii de audit şi consultanţă (“Big Four”): PricewaterhouseCoopers (PwC), KPMG, Ernst&Young şi Deloitte. Publicaţia menţionează “împrumuturi hibride (Bombardier), deduceri fiscale spectaculoase (95% din venituri pentru Skype) sau impozite foarte mici (0,28% pentru Walt Disney Luxembourg)”.

  • “Umbre”, noul serial produs de HBO Europe în România, are premiera pe 28 decembrie, pe HBO şi HBO GO – FOTO

    Astfel, duminică, 28 decembrie, de la ora 22.00, la HBO vor avea premiera primele două episoade ale serialului “Umbre”. Aceleaşi episoade vor fi disponibile pe platforma HBO GO fără abonament, pentru toţi cei care vor accesa site-ul www.hbogo.ro.

    Potrivit comunicatului, “Umbre” este cel mai amplu proiect de televiziune realizat de HBO Europe în România, are o distribuţie remarcabilă şi o manieră de filmare neconvenţională, ieşind din zona previzibilului.

    Într-un Bucureşti al contrastelor, personaje dau viaţa unui scenariu veritabil. Relu (Şerban Pavlu) este un om de familie. Are doi copii, o soţie şi o viaţă dublă. Privit prin ochii familiei sale, Relu Oncescu pare un taximetrist obişnuit. Nimeni nu bănuieşte că Relu lucrează ca recuperator pentru Căpitanu’, un mafiot local. Niciuna dintre cele două lumi (a familiei şi a mafiei) nu ştie de existenţa celeilalte. Relu reuşeşte să ţină totul sub control, însă nu pentru multă vreme. După ce omoară accidental un om, el încearcă să iasă din lumea interlopă, dar nu mai găseşte o cale de întoarcere. Zi de zi, secretele adunate devin din ce în ce mai apăsătoare, iar minciunile încep să iasă la suprafaţă una câte una.

    Filmul regizat de Igor Cobileanski şi Bogdan Mirică, după un scenariu adaptat de Bogdan Mirică, îi are în distribuţie pe: Şerban Pavlu (cunoscut pentru filmele “Toată lumea din familia noastră”, “Câinele japonez”), Maria Obretin (“Funeralii fericite”, “Bucureşti Non-Stop”), Andreea Vasile (“De ce eu?”, “Q.E.D.”), Dan Hurduc (“În derivă”, “Domestic”), Mădălina Craiu (“Blu”, “Poarta Albă”), Gabriel Huian (“Principii de viaţă”, “Marilena de la P7”), Doru Ana (“După dealuri”, “Visul lui Adalbert”), Dorel Vişan (“Balanţa”, “Despre oameni şi melci”), Ştefan Velniciuc (“Fraţii Jderi”, “Şobolanii roşii”), Sergiu Costache (“Domestic”, “Funeralii fericite”), Andi Vasluianu (“Rămâi cu mine”, “Despre oameni şi melci”), Gabriel Spahiu (“Visul lui Adalbert”, “Lampa cu căciulă”, “Toată lumea din familia noastră”), Diana Cavallioti (“O vară foarte instabilă”, “Întâlniri încrucişate”), Sorin Cociş (“Domestic”, “La urgenţă”). Imaginea filmului este semnată de Andrei Butică.

    “Noul serial HBO Europe «Umbre» este cel mai complex proiect realizat până acum de compania noastră în România. Producţia este extrem de îndrăzneaţă, calitatea este impecabilă, iar spectatorii vor avea parte de o realizare cinematografică memorabilă care vibrează de autenticitate, în interpretarea unor actori extrem de talentaţi”, a declarat Carmen Harabagiu, Country Manager HBO România.

    Acest proiect îi are ca producători pe Wayne Henry (HBO Europe), Dragoş Vîlcu (Multi Media Est), producători executivi HBO fiind Antony Root şi Carmen Harabagiu. Aurelian Nica este line producer din partea HBO, iar Valentin Antohi este line producer Multi Media Est.

    Iniţial, pe pagina oficială de Facebook a HBO România fusese anunţat că premiera “Umbre” va avea loc pe 25 ianuarie.

    “Umbre” este cel de-al treilea serial original produs de HBO Europe în întregime în România, după serialele de ficţiune “În derivă” şi “Rămâi cu mine”.

    Noua producţie HBO Europe este o adaptare a unui format australian, “Small Time Gangster”, creat de Boilermaker Burberry PTY Ltd şi distribuit de DRG.

    Home Box Office (HBO), cea mai cunoscută reţea de televiziune premium din SUA, operează televiziuni premium pentru sistemele analogic, DTH şi pentru platformele MMDS. HBO Europe – deţinut de Home Box Office, Inc. difuzează în prezent programe de televiziune premium în: Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Polonia, România, Olanda, Bulgaria, Republica Moldova, Slovenia, Croaţia, Serbia, Kosovo, Muntenegru, Macedonia, Bosnia şi Herţegovina.

    HBO s-a lansat în Europa Centrală în 1991. HBO România s-a lansat în 1997 ca prima televiziune pay-TV din România, cu subtitrare integrală în limba română.

    În România, HBO oferă mai multe televiziuni cu conţinut premium, precum HBO, HBO Comedy, Cinemax, Cinemax 2.

    Home Box Office Inc. este deţinut de compania Time Warner.

  • André Rieu: Aştept cu nerăbdare să cânt pentru publicul român. După ce veţi construi o sală de concerte, voi veni în fiecare an în România – FOTO

    André Rieu a participat, marţi, la o conferinţă de presă care a avut loc la Ateneul Român din Bucureşti, unde a anunţat primul concert pe care îl va susţine în România.

    “Când mergem la Viena, la concerte, întreb oamenii «De unde sunteţi?», iar jumătate din public (spune, n.r.) «Din România!». Când merg în Budapesta, întreb «De unde sunteţi?», jumătate din public «Din România!». Weekendul trecut am fost în Istanbul. «De unde sunteţi?». «Din România!». Deci, am spus că este timpul să venim în România”, a motivat André Rieu concertul pe care îl va susţine în România.

    Celebrul violonist André Rieu va concerta în premieră în România pe 13 iunie 2015, în Piaţa Constituţiei din Capitală, alături de orchestra sa, Johann Strauss Orchestra.

    “Aştept cu nerăbdare să cânt pentru publicul român. Călătoresc în jurul lumii cu orchestra mea, să întâlnesc oamenii şi să privesc oamenii în ochi. Asta îmi place să fac când sunt pe scenă”, a spus André Rieu, precizând că îi place să interacţioneze cu publicul.

    De asemenea, acesta a menţionat că este importantă energia transmisă pe scenă şi că fiecare concert al său se termină ca o mare petrecere.

    “Călătoresc în întreaga lume cu orchestra mea, pentru a arăta cât de mult ne distrăm noi la concerte. Şi, când ne simţim bine pe scenă, această scânteie de distracţie merge la public, iar finalul concertului este întotdeauna o mare petrecere, oriunde am interpreta. Deci, sper ca, atunci când vom cânta în Piaţa Constituţiei, aici, în Bucureşti, să fie o mare petrecere. Şi sunt sigur că va fi, pentru că experienţa mea cu fanii români în concertele din ultimii ani a fost fantastică. Aştept cu nerăbdare să vin aici şi să cânt pentru voi, oameni frumoşi. Am auzit că românii sunt foarte sentimentali, foarte latini. Şi eu sunt”, a declarat André Rieu la conferinţa de presă, spunând că îşi va deschide inima în faţa publicului şi speră ca şi românii să facă acelaşi lucru, astfel încât să fie o seară plină de dragoste.

    Întrebat dacă în concertul de la Bucureşti vor fi interpretate şi melodii româneşti, André Rieu a răspuns afirmativ.

    În ceea ce priveşte melodiile pe care le va interpreta sau dacă va realiza şi un filmuleţ cu evenimentul de la Bucureşti, violonistul a spus că încă nu ştie ce va face.

    “Sunt o persoană impulsivă şi, de multe ori, mă decid cu o săptămână înainte de concert să facem un filmuleţ, iar oamenilor mei de la tehnic nu le place asta. Este cel mai bun moment de a decide. Depinde de muzica pe care o vom cânta – nu ştiu încă – şi invitaţii români – nu-i ştiu încă”, a mai spus artistul, precizând că în această perioadă se află în turneu în Anglia.

    În ceea ce priveşte mesajul celebrului violonist pentru fanii său din întreaga lume, Rieu a spus că cel mai important este să se iubească unul pe celălalt.

    “Este foarte emoţionat când sunt pe scenă şi încep şi apoi este pauza, tot concertul durează cam trei ore, văd oameni din public care stau unul lângă celălalt şi apoi stau şi mai aproape şi apoi se sărută. Datorită muzicii oamenii încep să se iubească din nou. Este foarte emoţionant să vezi asta”, a spus artistul.

    De asemenea, André Rieu a menţionat că, în momentul în care cântă în faţa unui public atât de numeros, este foarte nervos, pentru că îşi doreşte să interacţioneze cu publicul şi să obţină acest lucru la fiecare spectacol.

    “Asta mă face nervos, îmi ştiu munca, dar nu cunosc publicul. Şi de cele mai multe ori e OK”, a spus celebrul violonist.

    André Rieu a înfiinţat propria orchestră, Orchestra de Salon Maastricht, în 1978, iar nouă ani mai târziu dirija primele repetiţii ale Johann Strauss Orchestra, considerată în prezent cea mai mare ochestră privată la nivel internaţional, alături de care artistul concertează în întreaga lume, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX.

    “Eu cred că o orchestră bună nu este o orchestră în care fiecare membru cântă foarte bine – bineînţeles că trebuie s-o facă -, ci care vor să cânte împreună. Asta este cel mai important lucru la o orchestră bună”, a declarat André Rieu în conferinţă, spunând că este foarte greu să cânţi cu o orchestră de 50 de persoane care să sune ca un singur instrument.

    Întrebat dacă există vreun român în orchestra sa, violonistul a spus că încă nu există interpreţi din România, dar poate vor fi după concertul de la Bucureşti.

    “Sunt singurul din lume cu o orchestră simfonică privată. Sunt singurul nebun”, a răspuns André Rieu, întrebat fiind dacă are vreun rival.

    În ceea ce priveşte concertul pe care îl va susţine la Bucureşti, André Rieu a spus că îşi doreşte să vină cât mai multe persoane.

    De asemenea, acesta a precizat că va veni în fiecare an în România, dacă se va construi o sală de concerte adecvată.

    “Când veţi construi o sală, o să vin în fiecare an”, a declarat André Rieu.

    Preţul biletelor pentru concertul pe care îl va susţine în Piaţa Constituţiei din Bucureşti este cuprins între 160 de lei (categoria 7) şi 800 de lei (categoria VIP), tichetele urmând să fie disponibile în reţeaua Eventim, începând de miercuri, de la ora 9.00.

    Născut în 1949, la Maastricht, Olanda, André Leon Marie Nicolas Rieu este violonist, dirijor şi compozitor. Acesta este unul dintre cel mai bine vânduţi muzicieni din lume, revitalizând muzica de vals la nivel internaţional cu spectacolele sale pline de extravaganţă şi de emoţie. Deţinătorul celei mai mari orchestre private din lume, André Rieu a vândut până în prezent peste 40 de milioane de albume şi DVD-uri în întreaga lume.

    André Rieu a început să ia lecţii de vioară la vârsta de 5 ani, fiind încurajat de tatăl său, André Rieu Sr., care a fost dirijor al Orchestrei Simfonice Limburg şi al Operei din Leipzig.

    În 1967, Rieu a continuat să studieze vioara la Conservatorul din Liege, iar, mai târziu, la Conservatorul din Maastricht, până în 1973. În 1974, Rieu s-a mutat la Conservatorul Regal din Bruxelles, unde profesor i-a fost Andre Gertier. Acesta şi-a terminat studiile în 1977, când a primit Premier Prix.

    André Rieu cântă pe o vioară Stradivarius fabricată în 1667.

    Notorietatea concertelor marca André Rieu este dată nu doar de repertoriul de piese clasice interpretate, deosebit de populare, ci şi de entuziasmul şi buna dispoziţie pe care artistul şi orchestra sa reuşesc să le insufle publicului, în timpul spectacolelor sale.

    (Serviciul Foto al MEDIAFAX vă pune la dispoziţie imagini de la conferinţă)

  • Pendiuc vorbea la telefon cu suspecţi din dosar prefăcându-se că discută cu alte persoane – surse

    Potrivit surselor citate, care citează din referatul cu propunerea de arestare a edilului, “faţă de obligaţiile stabilite de instanţa de judecată, în contextul analizării comunicărilor efectuate prin intermediul telefonului mobil de inculpatul Tudor Pendiuc, primar al Municipiului Piteşti, am constatat că acesta a purtat mai multe convorbiri telefonice cu consiliera sa, suspectă în acelaşi dosar, dar nu direct, ci prin persoane apropiate acesteia”.

    “( Pendiuc – n.r.) iniţia dialoguri prin care crea aparenţa că discută cu titularul postului telefonic, însă, în realitate, discuta cu suspecta, dar pe telefonul altei persoane şi se adresa ca şi cum nu ar fi fost suspecta, ci ca şi cum ar vorbi cu acea persoană”, se mai arată în documentul citat de surse judiciare.

    În perioada 20 noiembrie – 1 decembrie, edilul a apelat de cinci ori postul telefonic al consilierei sale, Carmen Elena Lis. În 20 niembrie, edilul a purtat o discuţie telefonică cu aceasta.

    “Subliniem modul insidios în care acţionează inculpatul Tudor Pendiuc, deşi discută cu suspecta Carmen Elena Lis, acesta i se adresează «cu alt nume» pentru a crea aparenţa că discută cu altcineva. Rezultă în mod evident că inculpatul are reprezentarea încălcării obligaţiei stabilite de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Bucureşti – Secţia I penală, prin încheierea pronunţată în dosarul 38747/3/2014 din data de 19.11.2014, respectiv de a nu comunica cu ceilalţi participanţi la comiterea infracţiunii, folosind o metodă ce denotă reaua credinţă a acestuia având drept scop îngreunarea bunei desfăşurari a procesului penal”, se arată în documentul anchetatorilor.

    Potrivit anchetatorilor, “reaua credinţă a inculpatului constă în aceea că, în primul rând, sună la posturi telefonice utilizate de persoane apropiate suspectei Carmen Elena Lis, iniţiază convorbirea cu respectivele persoane, după care continuă discuţia cu suspecta anterior amintită, însă i se adresează cu apelativul persoanei utilizatoare a postului telefonic”.

    Achetatorii mai atrag atenţia că discuţiile lui Pendiuc au avut loc cu secretarea sa neîntâmplător şi au avut ca scop informarea directă sau indirectă a acesteia din urmă asupra modului în care evoluează urmărirea penală, “aceste comunicări dintre inculpat şi suspectă având loc în perioada în care Direcţia Naţională Anticorupţie a efectuat acte urmărire penală în cauză (percheziţii informatice, solicitare înscrisuri de la Primăria Municipiului Piteşti, audieri de martori, suspecţi)”.

    Carmen Lis are calitatea de consilier al primarului şi era la curent cu solicitările pe care Direcţia Naţională Anticorupţie le-a adresat Primăriei Municipiului Piteşti, transmiterea de informaţii fiind în ambele sensuri, mai notează anchetatorii.

    DNA a cerut, marţi, arestarea preventivă a primarului municipiului Piteşti, Tudor Pendiuc, pentru că, în timp ce era în arest la domiciliu, a încălcat interdicţiile şi a luat legătura cu o persoană cercetată în dosarul său de corupţie.

    DNA a cerut înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu arestarea preventivă şi pentru omul de afaceri Constantin Scarlat, reprezentant al SC CNCD SA, pentru că “a încălcat obligaţia stabilită de instanţă de a nu părăsi imobilul fără permisiunea organului judiciar”.

    Tribunalul Bucureşti va judeca joi cererea de arestare preventivă a primarului Tudor Pendiuc şi a lui Constantin Scarlat.

    În acest dosar, în 7 noiembrie, Tribunal Bucureşti a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a primarului Tudor Pendiuc şi a lui Constantin Scarlat. În urma contestaţiei, Curtea de Apel Bucureşti a dispus, în 19 noiembrie, ca Pendiuc şi Scarlat să stea în arest la domiciliu. În timpul arestului la domiciliu, aceştia trebuiau să nu părăsească locuinţele fără permisiunea anchetatorilor, să nu comunice cu ceilalţi inculpaţi din dosar şi cu martori, precum şi să se prezinte în faţa procurorilor sau la instanţă ori de câte ori sunt chemaţi.

    Pendiuc este cercetat de procurorii DNA pentru luare de mită şi abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave şi în formă continuată.

    Potrivit procurorilor DNA, societatea de transport public local din Piteşti, SC Publitrans 2000 SA, deţinută în totalitate de Consiliul Local Piteşti, trebuia să înlocuiască parcul auto cu 80 de autobuze noi, ce urmau să fie achiziţionate de Consiliul Local.

    Primarul Tudor Pendiuc, folosindu-se de pretextul inexistenţei fondurilor publice necesare achiziţionării celor 80 de autobuze, a făcut demersuri pentru a fi încheiat, executat şi prelungit un contract de asociere în participaţiune între SC Publitrans 2000 SA şi societăţile CNCD SA şi Girexim Universal SA, prin care bugetul local ar fi fost prejudiciat cu peste 5 milioane de euro (23.013.099,65 de lei).

    Cele două firme erau obligate să deţină în proprietate autobuzele, însă acestea au fost achiziţionate în leasing, cu puţin timp înainte de încheierea contractului. Mai mult, achitarea ratelor de leasing pentru aceste autobuze s-a făcut din încasările provenite ca urmare a contractului de asociere cu societatea de transport public local.

    De asemenea, Pendiuc este acuzat că a modificat documentaţia de achiziţie (fişa de date a asocierii, caietul de sarcini, contractul cadru) pentru desemnarea operatorului privat, pentru a fi atribuit contractul de asociere în participaţiune societăţilor CNCD şi Girexim Universal şi că nu a desfiinţat contractul, în condiţiile în care asocierea de firme nu deţinea autobuzele în proprietate.

    Social-democratul Tudor Pendiuc este unul dintre cei mai longevivi primari din România. El a fost ales primar al municipiului Piteşti pentru prima dată în anul 1992 şi de atunci ocupă fără întrerupere această funcţie, fiind reales de piteşteni la fiecare patru ani.

    Tudor Pendiuc conduce PSD Argeş, după ce fostul preşedinte al organizaţiei judeţene, Constantin Nicolescu, a fost condamnat definitiv pentru conflict de interese.