BusinessMagazin

Blog

  • PERCHEZIŢII la depouri CFR Călători din Bucureşti şi opt judeţe, în dosarul de corupţie din Timiş

    Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) arată, într-un comunicat de presă, că în dosarul privind fapte de corupţie şi asimilate celor de corupţie, au loc 48 de percheziţii în Bucureşti şi judeţele Timiş, Cluj, Braşov, Sibiu, Argeş, Prahova, Arad, Suceava, Galaţi, Iaşi şi Constanţa, dintre care 20 la instituţii publice şi restul la sediile unor societăţi comerciale şi la locuinţele unor persoane suspectate în această cauză.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că printre cele 20 de instituţii publice unde se fac percheziţii sunt Consiliul Judeţean Timiş, Direcţia Prestări Servicii din CJ Timiş, Asociaţia Dezvoltare Intercomunitară Apă – Canal Timiş (care funcţionează în sediul CJ) şi Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului Bucureşti.

    De asemenea, au loc percheziţii la depourile CFR Călători din Bucureşti, Timişoara, Cluj, Braşov, Sibiu, Ploieşti, Arad, Suceava şi Iaşi.

    Procurorii au făcut percheziţii şi la locuinţa preşedintelui CJ Timiş, Titu Bojin, din comuna Remetea Mare, la locuinţa lui George Didilă din Bucureşti, şi la sediul SC Ecomet West SRL, tot din Capitală.

    Titu Bojin a fost scos de mascaţi din sediul Consiliului Judeţean Timiş şi va fi dus la Bucureşti, pentru a fi audiat la DNA, în dosarul în care este suspectat de luare de mită, trafic de influenţă şi abuz în serviciu.

    Sursele judiciare au precizat că la DNA structura centrală va fi dus, cu mandat de aducere, şi Marcel Mihoc, consilier judeţean în CJ Timiş.

    De asemenea, vor fi ridicaţi, în baza unor mandate de aducere, şi duşi la audieri, la DNA Timiş, în calitate de suspecţi, 17 edili, respectiv primarul oraşului Buziaş Alger Viorel Ilaş, primarul oraşului Recaş Ion Alin Neamţu, primarul comunei Boldur, Constantin Cristian Stoi, primarul comunei Parţa, Mihai Petricaş, primarul comunei Otelec, Csaba-Zoltan Szabo, primarul comunei Victor Vlad Delamarina, Iona Sima, primarul comunei Satchinez, Dan Florin Ion, primarul comunei Beba Veche, Ioan Bohancanu, primarul comunei Margina, Ionel Costa, primarul comunei Jimbolia, Dariu Adrian Postelnicu, primarul comunei Comloşu Mare, Ovidiu Nicolae Ştefănescu, primarul comunei Chevereşu Mare, Marcel Muia, primarul comunei Cărpiniş, Ioan Sima, primarul comunei Şandra, Luchian Savu, primarul comunei Lovrin, Vasile Graur, primarul comunei Birda, Gheorghe Marius Stoian, şi primarul comunei Voiteg, Tudor Nicolae Marinescu.

    Tot cu mandat de aducere vor fi duşi, la DNA Timişoara, Claudiu Ilaş – managerul Muzeului Satului Bănăţean, Marţian Corneliu Doroş – director în cadrul Direcţiei de Prestări Servicii Timiş, Ervin Luci – director la Administraţia Bazinală a Apelor Banat, Horaţiu Mircea Simion – directorul regional al Direcţiei Regionale Drumuri şi Poduri Timişoara şi Aurel Costin Purceld – directorul economic al Direcţiei Regionale Drumuri şi Poduri Timişoara, au precizat sursele citate.

    Potrivit unor documente ale procurorilor, obţinute de MEDIAFAX, Titu Bojin, folosindu-se de funcţia de preşedinte al CJ Timiş şi de poziţia de lider al filialei judeţene a PSD, ar fi identificat primării din Timiş, conduse de aleşi locali din PSD, cu care George Didilă, prin SC Ecomet West SRL, a încheiat contracte de achiziţii publice, cu atribuire directă. În acest demers, Didilă ar fi fost sprijinit atât de Titu Bojin, cât şi de Marcel Mihoc, consilier judeţean în CJ Timiş.

    Anchetatorii au mai stabilit că, în cazul în care primăriile care au încheiat contracte cu SC Ecomet West SRL tergiversau plata contractelor încheiate, George Didilă apela tot la Titu Bojin pentru a determina primarii să plătească, cu celeritate, aceste contracte.

    Procurorii îl suspectează pe Titu Bojin că direcţiona alocări bugetare din bugetul Consiliului Judeţean Timiş către unităţi administrativ teritorial din judeţ, în vederea finanţării contractelor pe care acestea le aveau în derulare cu SC Ecomet West SRL.

    Sumele de bani obţinute din contracte erau virate în conturile societăţii Ecomet West SRL, administrată de către Marius Didilă, care îl anunţa pe George Didilă, iar acesta îi transmitea lui Bojin şi Mihoc situaţia încasărilor din contractele încheiate, potrivit aceloraşi documente.

  • UE ia în calcul mai multe variante pentru gazoductul South Stream, printre care şi Coridorul Sudic

    “Avem de gând să înfiinţăm un comitet director pentru a identifica şi rezolva eventualele probleme ridicate de construirea Coridorului Sudic”, a declarat Marcos Sefcovici, vicepreşedinte al Comisiei pentru energie, citat de AFP.

    El a afirmat că Azerbaidjanul şi Turcia au cerut UE lansarea acestei iniţiative, pentru a fi sigure că Europa va contribui la proiectul Coridorului Sudic şi a precizat că cele două state au dat “asigurări ferme” în ceea ce priveşte implicarea lor în construirea acestui gazoduct, care ar trebui “să aducă gazul la frontiera europeană până în 2020”.

    În paralel, săptămâna trecută, Rusia şi-a manifestat dorinţa de a construi, împreună cu o companie din Turcia, un gazoduct capabil să livreze 63 de miliarde de metri cubi de gaz dinspre Rusia către Turcia.

    Marţi, România, Grecia şi Bulgaria au semnat un acord de cooperare la Bruxelles pentru dezvoltarea unei infrastructuri regionale de gaze naturale şi şi-au arătat disponibilitatea de a sprijini proiectul Coridorului Sudic.

    UE caută rute prin care să diversifice aprovizionarea cu gaz, pentru a reduce dependenţa Europei de resursele Rusiei, pe fondul relaţiei tensionate cu Moscova din cauza conflictului din Ucraina.

    “Uniunea Europeană are nevoie să diversifice nu doar rutele de transport al gazului, ci şi sursele de energie”, a declarat Claudio De Vincenti, secretarul italian de stat în domeniul energiei.

    Coridorul Sudic ar urma să transporte gaz din Marea Caspică prin Georgia şi Turcia, prin gazoductul Tanap, iar apoi prin Grecia, Albania şi Italia, prin conducta TAP. Această reţea ar urma să asigure 20% din necesarul UE, potrivit Comisiei Europene. Coridorul Sudic ar urma să livreze către Europa 16 miliarde de metri cubi pe an, faţă de cele 63 de miliarde de metri cubi de gaz pe an pe care trebuia să le transporte South Stream.

    Pe de altă parte, unii dintre miniştrii de Energie prezenţi la reuniunea de la Bruxelles şi-au arătat interesul pentru construcţia unei conducte care să transporte gaz din Israel prin Cipru şi Grecia, considerând că ar trebui un studiu de fezabilitate pentru acest proiect, potrivit Bloomberg.

    Săptămâna trecută, preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat că Moscova renunţă la proiectul gazoductului ruso-italian, care implica şapte state membre şi care trebuia să securizeze aprovizionarea Uniunii Europene.

    Proiectul gazoductul South Stream presupunea transportul de gaze naturale din Rusia, pe sub Marea Neagră, către ţările din sudul şi centrul Europei.

    South Stream a fost suspendat în momentul în care Comisia Europeană şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu acordurile bilaterale pe care Rusia le are cu ţările prin care urmează să treacă gazoductul, printre care Austria, Bulgaria, Ungaria şi Slovenia.

    Comisia a apreciat că aceste înţelegeri încalcă legislaţia Uniunii Europene, care stipulează că gazoductele nu pot aparţine companiilor care se ocupă cu extracţia gazelor naturale.

    Gazprom deţinea 50% din South Stream Transport, care urma să construiască gazoductul. Ceilalţi acţionari erau grupul italian Eni, cu o participaţie de 20%, EDF din Franţa şi Wintershall din Germania, fiecare cu o participaţie de câte 15%.

  • Situaţie de urgenţă în mai multe oraşe din Bulgaria, din cauza inundaţiilor

    Mai multe case din oraşul Saedinenie şi din zonele apropiate au fost inundate de apele revărsate ale unor râuri.

    Situaţia este critică în oraşul Elhovo, unde nivelul râului Tundja este în creştere.

    Apele râului Tundja au inundat marţi seară principala şosea între Kazanlak şi Stara Zagora, unde traficul a fost oprit. Mai multe sate din regiune au fost inundate, iar locuitorii au fost evacuaţi.

    Situaţia de urgenţă a fost declarată şi în oraşul Belogradcik şi satele din apropiere, care au rămas fără curent electric începând de săptămâna trecută.

  • Tribunalul sud-african a acceptat cererea de rejudecare a cazului Oscar Pistorius

    Judecătoarea a acceptat recursul Parchetului sud-african, precizând că nu poate fi convinsă de faptul că Pistorius a ucis-o involuntar pe iubita sa Reeva Steenkamp “doar pentru că el spune asta”.

    Oscar Pistorius a fost condamnat, la 21 octombrie, la cinci ani de închisoare cu executare, fiind găsit vinovat de omor din culpă în procesul în care era acuzat că a ucis-o pe prietena sa Reeva Steenkamp.

    Judecătoarea Thokozile Masipa l-a mai condamnat pe Pistorius la trei ani de închisoare cu suspendare pentru folosire de arme de foc.

    Oscar Pistorius, în vârstă de 27 de ani, a împuşcat-o mortal la 14 februarie 2013 pe Reeva Steenkamp, model sud-african cu care avea o relaţie de trei luni.

    Sportivul a decis să nu conteste sentinţa primită.

  • Bilanţ tragic: Peste 3.400 de imigranţi au murit în timp ce traversau Marea Mediterană în 2014

    De la începutul anului, peste 207.000 de imigranţi au încercat să traverseze Mediterana, un număr de aproape trei ori mai mare decât recordul precedent din 2011, de 70.000 de imigranţi care au fugit din ţările lor în timpul Primăverii Arabe.

    “Aceste cifre constituie o nouă etapă la care asistăm în acest an: ne confruntăm cu un arc de conflicte şi Europa o resimte direct”, a declarat pentru AFP Adrian Edwards, purtătorul de cuvânt al UNHCR.

    Conflictele de la sud (Libia), est (Ucraina) şi sud-est (Siria/Irak) fac ca Europa să se confrunte în prezent cu cel mai mare număr de sosiri pe mare.

    Aproape 80 la sută din plecări se fac de pe coastele libiene cu destinaţia Italia sau Malta.

    Majoritatea acestor imigranţi sosiţi în Italia în acest an sunt sirieni (60.051), ţara lor fiind devastată de un război civil de trei ani şi jumătate, şi eritreeni (34.561), care fug pentru a scăpa de represiunea brutală din partea puterii, de serviciul militar pe viaţă şi de munca forţată, neremunerată şi cu durată nelimitată.

    UNHCR a criticat gestionarea migraţiei de către statele europene, regretând că unele guverne se focalizează mai mult pe menţinerea străinilor în afara frontierelor decât pe respectarea dreptului de azil.

    “Toate ţările sunt preocupate de securitate şi gestionarea imigraţiei, dar politicile trebuie concepute astfel încât să nu ducă la transformarea acestor vieţi umane în pagube colaterale”, a declarat António Guterres, Înaltul comisar ONU pentru refugiaţi.

  • Teleorman: Sute de gospodării au fost inundate. Zeci de persoane, evacuate

    În ultimele ore sute de gospodării au fost inundate în zeci de localităţi din judeţul Teleorman, iar autorităţile au decis evacuarea preventivă a 36 de persoane.

    Conform datelor furnizate, miercuri dimineaţă, de Comitetul Judeţean pentru situaţii de Urgenţă Teleorman, în comuna Tătărăştii de Jos, 36 de localnici din satul Obârtu au fost evacuaţi preventiv din calea apelor. Oamenii au fost cazaţi la grădiniţa din localitatea Slăteşti şi la şcoala generală din localitatea Slăveşti. De asemenea, în aceeaşi localitate 18 animale au fost evacuate din cauza inundaţiilor.

    Alte două persoane au fost evacuate în comuna Plosca, unde precipitaţiile şi scurgerile de pe versanţi au inundat 41 de curţi.

    Miercuri dimineaţă, zeci de pompieri intervin cu motopompe în şase comune, pentru evacuarea apei din gospodăriile inundate. Astfel, echipajele ISU acţionează în localităţile Trivalea Moşteni, Peretu, Scurtu Mare, Poroschia, Plosca şi Dobroteşti.

    La ora transmiterii acestei ştiri, operaţiunile de evacuare a apei sunt în desfăşurare şi nu se ştie numărul exact al gospodăriilor afectate de inundaţii în cele şase localităţi.

    În ultimele ore, şi alte oraşe şi comune din judeţul Teleorman au fost afectate de inundaţii. Astfel, aproximativ 600 de gospodării, anexe gospodăreşti, dar şi locuinţe au fost inundate în localităţile Siliştea Gumeşti, Orbeasca, Drăcşenei, Dideşti, Tătărăştii de Jos, Trivalea Moşteni,Sfinţeşti Purani, Beuca, Frumoasa, Călineşti, Plosca, Peretu, Poroschia,Smârdioasa, Dobroteşti, Drăgăneşti Vlaşca, Frăsinet,
    Scurtu Mare, Frumoasa şi Măldăeni. Inundaţii s-au produs şi în municipiul Alexandria, dar şi în oraşele Roşiorii de Vede şi Videle.

    Printre cele mai afectate localităţi se numără comuna Măldăeni, unde au fost inundate 40 de anexe gospodăreşti, 90 de curţi şi şase kilometri de drumuri comunale. În comuna Peretu, ploile torenţiale şi scurgerile de pe versanţii dealurilor din apropiere au inundat 45 de curţi, cinci poduri, 60 de podeţe şi aproximativ 400 de metri de drum comunal. În comuna Sfinţeşti, apele revărsate ale râului Tinoasa au dus la inundarea a 18 anexe gospodăreşti şi 18 curţi, iar în comuna Purani au fost inundate 15 curţi şi două anexe gospodăreşti. De asemenea, în localitatea Beuca, revărsarea râului Burdea şiscurgerile de pe versanţii dealurilor au inundat 78 de gospodării, 44 de anexegospodăreşti, DJ 612B pe o lungime de aproximativ 100 de metri şi aproximativ1,2 kilometri de străzi comunale.

    În comuna Orbeasca, cu satele aparţinătoare Orbeasca de Sus, Orbeasca de Jos şiLăceni, din cauza precipitaţiilor abundente şi scurgerilor de pe versanţiau fost afectate cinci locuinţe, un pod, nouă
    podeţe, cinci anexe gospodăreştişi mai multe drumuri comunale.

    Miercuri, pentru a şasea zi consecutiv, pompierii au reluat căutările în zona comunei Poieni, unde o fetiţă de trei ani şi cinci luni a fost luată de ape, vineri, după ce căruţa în care se afla împreună cu familia sa a fost răsturnată de o viitură venită pe râul Dâmbovnic, iar părinţii au reuşit să salveze doi din cei trei copii aflaţi cu ei în căruţă.

    În judeţul Teleorman, pe râul Teleorman este valabilă o avertizare cod roşu.

  • Percheziţii la RATB şi la persoane suspectate că au furat combustibil din patrimoniul regiei

    Percheziţiile sunt efectuate la 25 de adrese din Bucureşti, de unde vor fi ridicate 20 de persoane, în baza unor mandate de aducere, se arată într-un comunicat de presă al Parchetului Tribunalului Bucureşti şi Poliţiei Capitalei.

    Persoanele suspectate în acest caz vor fi audiate la Poliţia Capitalei.

    La acţiune participă 120 de poliţişti de la Poliţia Capitalei, sub coordonarea Parchetului Tribunalului Bucureşti.

  • Deficitul comercial a crescut în primele zece luni la 4,85 miliarde euro

    Exporturile au totalizat 195,682 miliarde lei (44,001 miliarde euro), iar importurile 217,23 miliarde lei (48,858 miliarde euro).

    Comparativ cu primele zece luni din 2013, exporturile au crescut cu 7,6% la valori exprimate în lei (6,8% în euro), iar importurile au urcat cu 6,9% la valori exprimate în lei (6,2% în euro), se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Deficitul comercial a ajuns astfel la 21,548 miliarde lei (4,856 miliarde euro), mai mare cu 267,2 milioane lei (35,9 milioane euro) decât cel înregistrat în ianuarie-octombrie 2013.

    Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri a fost de 138,808 miliarde lei (31,24 miliarde euro) la expedieri şi de 163,248 miliarde lei (36,744 miliarde euro) la introduceri, reprezentând 71% din total exporturi şi 75,2% din total importuri.

    Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse maşini şi echipamente de transport (42,1% la export şi 35,2% la import) şi alte produse manufacturate) (32,9% la export şi respectiv 30,9% la import).

    În luna octombrie 2014, conform estimărilor preliminare ale Institutului Naţional de Statistică, exporturile FOB au însumat 21,787 miliarde lei (4,933 miliarde euro), iar importurile CIF au însumat 24,297 miliarde lei (5,501 miliarde euro).

    Comparativ cu octombrie 2013, exporturile au crescut cu 4% la valori exprimate în lei (4,9% în euro), iar importurile au avansat cu 2,1% la valori exprimate în lei (2,9% în euro).

    Faţă de luna septembrie 2014, exporturile sunt mai mari cu 0,6%, iar importurile cu 2,1%, atât la valori exprimate în lei cât şi la valori exprimate în euro.

    Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) a fost în octombrie de 2,51 miliarde lei (568,6 milioane euro), mai mic cu 352,4 milioane lei (75,9 milioane euro) decât cel înregistrat în luna octombrie 2013.

  • Banca Transilvania anunţă oficial miercuri preluarea Volksbank

    Banca Transilvania şi Volksbank vor acţiona ca entităţi separate până la finalizarea tranzacţiei, ulterior urmând integrarea Volksbank, arată Banca Transilvania, într-un comunicat transmis Bursei. 

    “Încorporarea Volksbank în cadrul BT va avea loc după îndeplinirea tuturor procedurilor legale şi după solicitarea şi primirea tuturor aprobărilor necesare din partea autorităţilor competente”, se precizează în comunicat.

    Tranzacţia a fost avizată marţi de către CA al Băncii Transilvania.

    La finele lunii noiembrie Banca Transilvania a anunţat că negociază preluarea pachetului integral de acţiuni la Volksbank România, deţinută de grupul austriac Volksbank, DZ Bank AG / WGZ Bank AG din Germania şi BPCE din Franţa.

    Volksbank România este deţinută de vehiculul VBI Beteiligungs (Austria) în proporţie de 99,99%, în contextul vânzării diviziei Volksbank International, fără subsidiara din România, către Sberbank, din Rusia. Grupul Volksbank deţine 51% din acţiunile VBI Beteiligungs, iar DZ Bank AG / WGZ Bank AG din Germania şi BPCE din Franţa au câte 24,5%.

    În 2012, Comisia Europeană a aprobat planul de restructurare dezvoltat de către Österreichische Volksbanken, ca urmare a crizei financiare şi economice, în vederea restabilirii profitabilităţii pe termen lung.

    În acest plan este inclusă şi vânzarea subsidiarei din România, care trebuie să se realizeze până la sfârşitul anului 2015.

    Grupul austriac a vândut în acest an subsidiara locală de leasing, Volksbank Leasing România, alături de cea din Polonia, către grupul polonez Getin Holding, care a intrat pe piaţa românească la sfârşitul anului trecut prin achiziţia băncii Romanian International Bank (RIB).

    Instituţia de credit a înregistrat anul trecut în România pierderi de 103,6 milioane de euro, mai mici cu 38,5% faţă de cele raportate de bancă în 2012, când au atins 168,5 milioane de euro. Majoritatea pierderilor au fost generate de provizioane.

    Grupul bancar Volksbank nu a trecut testele de stres efectuate de Banca Centrală Europeană, întrucât creditele ipotecare neperformante de la subsidiara din România şi creditele imobiliare şi cele acordate companiilor în Europa Centrală şi de Est au generat un deficit de capital în valoare de 865 de milioane de euro.

    În ceea ce priveşte Banca Transilvania, cel mai mare acţionar al său este Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), cu o participaţie de 14,6%. Printre acţionarii semnificativi se regăsesc preşedintele Consiliului de Administraţie al băncii, Horia Ciorcilă (5,1%), şi International Finance Corporation (IFC), divizie a Grupului Băncii Mondiale, cu 5,36% din titluri.

    Banca Transilvania a avut în primele nouă luni ale acestui an un profit net de 338,13 milioane lei, în creştere cu 40,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, activele instituţiei de credit urcând, faţă de decembrie 2013, cu 6,2%, la 34,04 miliarde de lei.

  • Cererea lui Voiculescu de anulare a pedepsei, analizată pe 6 ianuarie de un complet de divergenţă

    Acest complet s-a constituit, întrucât cei doi judecători din completul de la CAB căruia i-a fost repartizată contestaţia nu au putut să cadă de acord asupra unei decizii.

    În cadrul judecării pe fond a acestei cereri, avocatul lui Voiculescu, Gheorghiţă Mateuţ a cerut anexarea la dosar a înregistrărilor şedinţelor de judecată în dosarul ICA, întrucât, susţinea apărătorul, se va putea observa comportamentul completului, “care fost constant de rea credinţă”.

    “Se observă pornirea instanţei orientată clar în obţinerea unei soluţii de condamnare, de la primul la ultimul termen de judecată”, a spus Mateuţ în sala de judecată.

    Pe de altă parte, procurorul de şedinţă a arătat că nu i se pare normal ca în sala de şedinţă să se facă aprecieri cu privire la capacitatea unui judecător.

    “Completul de judecată din dosarul ICA a dat dovadă că a lecturat dosarul. Suntem pe un domeniu pur speculativ, iar legea nu ne permite aşa ceva. (…) Petentul discută chestiuni ce ţin nu doar de incompatibilitate, ci şi de procedura de soluţionare a incompatibilităţii, chestiuni total diferite. În faza contestaţiei în anulare nu se discută procedura”, a spus procurorul DNA.

    Curtea de Apel Bucureşti urmează să continue dezbaterile şi în cazul contestaţiei în anulare formulată de Sorin Pantiş, condamnat şi el în acelaşi dosar la şase ani de închisoare, următorul termen fiind fixat pentru 6 ianuarie 2015.

    În cazul său, instanţa urmează să decidă dacă va cita Curtea de Apel Bucureşti, întrucât aceasta este instituţia unde s-a format compeltul de judecată care a soluţionat dosarul ICA, complet cu privire la care avocaţii lui Pantiş au adus mai multe acuzaţii.

    În 15 octombrie, Curtea de Apel Bucureşti a admis în principiu judecarea cererilor de anulare a pedepselor formulate de Dan Voiculescu şi Sorin Pantiş, condamnaţi la zece, respectiv şapte ani de închisoare, în dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA).

    Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea formulată de Dan Voiculescu de anulare a condamnării la zece ani de închisoare, pe care a primit-o în dosarul privind fraudarea Institutului de Cercetări Alimentare.

    Instanţa a analizat fiecare cerere separat, acestea fiind depuse de Dan Voiculescu şi de Sorin Pantiş. Instanţa a stabilit, că în principiu, ele sunt admisibile.

    Avocaţii lui Dan Voiculescu au depus, în 18 august, la Curtea de Apel Bucureşti, o contestaţie în anulare cu privire la pedeapsa primită de acesta în dosarul ICA, iar imediat după acest demers au formulat o cerere de strămutare a cauzei la o altă curte de apel din ţară. Motivele invocate de avocaţii lui Voiculescu au fost legate de mediatizarea excesivă a dosarului, dar şi de faptul că magistraţii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea nu ar fi fost imparţiali atunci când au dat sentinţa în cauză.

    Cererea de strămutare a procesului în care Dan Voiculescu solicită anularea pedepsei a fost însă respinsă ca nefondată de către judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), care au dispus astfel ca acest proces să fie analizat în continuare de magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti.

    În 8 august, completul de judecată de la Curtea de Apel Bucureşti format din magistraţii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea i-a condamnat definitiv, în dosarul privatizării ICA, pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare, pe Gheorghe Mencinicopschi, fost director al ICA, la opt ani, şi pe fostul ministru Sorin Pantiş la şapte ani de închisoare.

    În acelaşi dosar, fostul director al Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) Corneliu Popa a fost condamnat la opt ani de închisoare, iar Jean Cătălin Sandu, fost şef al Direcţiei Juridice din ADS, a primit şase ani de închisoare. Tot la şase ani de închisoare a fost condamnat Vlad Nicolae Săvulescu, fost şef al Direcţiei de Privatizare-Concesionare din ADS.

    Flavius Adrian Pop, fost şef de serviciu în ADS, a fost condamnat la cinci ani cu executare. Gheorghe Sin şi Constantin Baciu au primit patru ani de închisoare cu suspendare, iar Vica Ene şi Grigore Marinescu, trei ani, tot cu suspendare.