BusinessMagazin

Blog

  • Cele mai inovatoare companii din România: Transavia a investit într-un sistem care să asigure controlul integral al lanţului de producţie

    Elementul de noutate:

    În 2011, Transavia înfiinţează divizia vegetală şi devine prima companie producătoare de carne din România care asigură hrana păsărilor în sistem propriu

    Efectele inovaţiei:

    Decizia de a produce hrana păsărilor în sistem propriu şi renunţarea la intermediari a avut efect în ceea ce priveşte managementul calităţii şi controlul integral al producţiei. Compania are acum capacitatea de a reconstitui istoricul, aplicarea sau localizarea a ceea ce este luat în considerare în cadrul unui proces de fabricaţie: începand de la materia primă până la producţie şi distribuţie. În orice moment al producţiei poate fi verificată provenienţa puiului, hala de creştere, parametrii tehnici de producţie, sacrificarea, ambalarea, lotul, condiţiile de depozitare şi expediţia produsului. Un alt mare beneficiu al înfiinţării diviziei vegetale este faptul ca Transavia asigură în proporţie de 100% necesarul de cereale pentru hrana păsărilor.

    Descriere:

    Din 2011 până în prezent, Transavia a înfiinţat patru ferme vegetale în Spring şi Ciuguzel (Alba) şi la Rediu şi Sâmboleni (Cluj). Pentru dotarea tehnologică a noilor ferme vegetale Transavia a investit in 2014 peste 5 milioane de euro pentru achiziţionarea de maşini agricole  performante.

    Trei sferturi din producţia Transavia este destinată pieţei interne, fiind prezente pe rafturile lanţurilor de retail, prin brandurile Fragedo şi Papane. Compania deţine 15 ferme de creştere a puilor de carne, două ferme de reproducţie şi două staţii de incubaţie, o fabrică de nutreţuri combinate, două abatoare performante de industrializare a cărnii, o fabrică de procesare a cărnii, precum şi patru ferme vegetale. Din 2007, Transavia a preluat Avicola Braşov. Pe piaţa internaţională, compania este prezentă prin exporturi în ţări ca Marea Britanie, Franţa, Spania, Croaţia, Ungaria, Grecia, Bulgaria şi Estonia.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • Cele mai inovatoare companii din România: Lidl şi-a echipat şefii de vânzări şi directorii cu tablete

    Elementul de noutate:

    Prin implementarea acestui proiect, Lidl a devenit prima companie din domeniul comerţului alimentar din România care şi-a echipat departamentul de vânzări cu tablete. Având în vedere că şefii şi directorii de vânzări au multe responsabilităţi şi atribuţii, LIMO ajută la eficientizarea întregului proces. Toate datele sunt stocate online (nu pe dispozitiv), se actualizează în timp real şi elimină din ecuaţie documentele pe suport de hârtie. Asta înseamnă economie de timp, înlăturarea procedurilor manuale anevoioase şi chiar economisirea unei cantităţi importante de hârtie.

    Efectele inovaţiei:

    Şefii de vânzări, care au în coordonare până la opt magazine, şi directorii de regiune ai Lidl sunt cei care folosesc în acest moment LIMO. Utilizatorii iPad-urilor înzestrate cu LIMO în România îşi reduc, în medie, cu 17% timpul dedicat administrării operaţiunilor. Ca urmare, îşi pot dedica mai mult timp şcolarizării personalului (plus 7%) şi gestionării fluxului de marfă (10%). În plus, a fost realizată o economie de până la 86% a consumului de hârtie în cazul şefilor de vânzări.

    Descriere:

    Ideea a apărut pentru că retailerul a dorit să simplifice cât mai mult operaţiunile directorilor de vânzări şi ale şefilor zonali de vânzări, care coordonează activitatea comercială a circa opt magazine, personalul aferent şi situaţia stocurilor. Aceştia aveau nevoie de instrumente pentru a putea transmite informaţia mai uşor către angajaţi. În plus, trebuia monitorizate şi datele financiare curente şi acest proces trebuia eficientizat la maximum.

    Acum, informaţiile cu caracter confidenţial sunt procesate doar online şi nu pe iPad, iar în cazul pierderii sau furtului dispozitivului acesta se blochează automat din sediul central. La capitolul avantajelor imediate se înscrie folosirea datelor actualizate în timp real, fie ele referitoare la vânzări, inventar, alocarea spaţiului necesar expunerii mărfii în magazine, informaţii despre promoţii. Scopul principal a fost eliminarea documentelor pe suport de hârtie. Dacă până acum şefii de vânzări foloseau preponderent telefonul mobil şi biblioraftul cu hârtie, imprimând săptămânal sute de coli, acum procesul este radical schimbat complet înlocuit prin iPad 2. În cadrul departamentului de IT există o persoană dedicată care îi poate îndruma pe cei care au nevoie de asistenţă în folosirea LIMO. Programul a fost dezvoltat ca urmare a unei colaborări între departamentele interne ale Lidl Germania şi furnizori de soft externi.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • Cele mai inovatoare companii din România: Ambalajul din plante al sticlei Dorna aduce economii importante celor de la Coca-Cola

    În vara acestui an pe piaţa locală a fost introdus un ambalaj realizat în proporţie de până la 30% din plante. Noul ambalaj, realizat prin tehnologia PlantBottle, este folosit pentru recipientele de 500 ml de apă plată şi carbogazoasă Dorna şi Izvorul Alb.

    Obligaţia producătorilor de ambalaje de a recicla este transformată de către companii într-un instrument de marketing. În cazul îmbuteliatorului Coca-Cola, un exemplu este sticla Dorna, lansată în 2012 ca parte din iniţiativa Coca-Cola HBC de micşorare a cantităţii de materiale folosite la ambalajul apelor companiei.

    Ambalajele PET ale apelor Dorna şi Dorna Izvorul Alb au fost modificate pentru a fi mai uşoare cu până la 25%, se pot răsuci ocupând astfel mai puţin loc şi, în consecinţă, devin mai uşor de depozitat în vederea reciclării. Anul trecut, fiecare a şasea sticlă de PET pentru produsele CCHBC a fost colectată separat şi reciclată.

    Elementul de noutate:

    Dorna este prima apă minerală din România distribuită într-un ambalaj cu până la 30% conţinut din plante.

    Efectele inovaţiei:

    Ambalajul rezultat prin tehnologia PlantBottle este 100% reciclabil şi reduce în mod considerabil emisiile de dioxid de carbon eliberate în atmosferă. De pildă, la nivel mondial, doar în 2010 introducerea ambalajelor PlantBottle a echivalat cu eliminarea a aproximativ 30.000 de tone de dioxid de carbon (CO2) sau a aproximativ 60.000 barili de petrol, care ar fi fost folosiţi pentru a produce PET-urile clasice.

    Descriere:

    În prezent, tehnologia PlantBottle foloseşte etanol din trestie de zahăr din Brazilia. Bioetanolul din trestie de zahăr din Brazilia este singurul biocombustibil recunoscut pe scară largă de către autorităţile din domeniu pentru performanţele sale ecologice şi sociale unice. Culturile de trestie de zahăr din Brazilia sunt întreţinute aproape în totalitate cu apă de ploaie, fără să fie nevoie de cantităţi suplimentare de apă pentru irigare.

    Spre deosebire de alte materiale obţinute din plante, ambalajul PlantBottle poate fi procesat în fabrici şi instalaţii de reciclare deja existente. Aceste ambalaje pot fi folosite, reciclate şi refolosite pe termen nelimitat.

    Coca-Cola plănuieşte ca până în 2020 să înlocuiască toate materialele pe bază de petrol şi combustibili fosili din componenţa PET-urilor clasice, cu materiale obţinute din plante, şi să introducă ambalajele PlantBottle pentru toate produsele din portofoliul companiei. Rezultatul va fi o sticlă 100% reciclabilă, din 100% surse regenerabile, neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon.

    În România, sistemul Coca-Cola este format din Coca-Cola România (filială a The Coca-Cola Company, proprietarul mărcilor înregistrate) şi partenerul său, Coca-Cola Hellenic (CCH) România, care îmbuteliază şi distribuie produsele Coca-Cola.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • Cine este şi ce avere are Titu Bojin. Preşedintele CJ Timiş, în administraţie încă din perioada comunistă, când a fost primar

    Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin, suspectat de fapte de corupţie, are 61 de ani. El este absolvent al Şcolii Tehnice de Maiştrii Mecanici Cernavodă şi al unui liceu industrial din Timişoara, având diplomă de maistru mecanic. În perioada 1985-1989, a urmat cursurile Institutului de Ştiinţe Politice şi Economice din Bucureşti (fosta Academie ”Ştefan Gheorghiu”), iar între 1990 şi 1993 a urmat cursurile Universităţii de Vest Timişoara, obţinînd diploma de economist.

    În perioada 1970-1978, Bojin a lucrat ca maşinist la Întreprinderea de mecanizare, transport, lucrări de îmbunătăţiri funciare- IMTLIF Timişoara, iar între 1978-1985 a fost maistru mecanic utilaje grele la Staţia de utilaje grele, transport construcţii – SUGTC Timişoara. El a fost şi ”şef de lot” la Întreprinderea de execuţie şi exploatare lucrări îmbunătăţiri funciare – IEELIF Timişoara, fiind şi preşedinte al sindicatului din fabrică, în perioada 1984-1985.

    În anul 1986, Titu Bojin a devenit primar al localităţii Remetea Mare, ocupând această funcţie până în anul 1992. Ulterior, el a fost, timp de patru ani, director economic al SC TIBUC-SNC Bucovăţ.

    În anul 1996, Bojin a redevenit primar al localităţii Remetea Mare. După un mandat de primar, Titu Bojin a fost, timp de un an, director economic al SC REMODET TMB SRL.

    Din anul 2001 şi până în 2011, Titu Bojin a fost director al Direcţiel Apelor Banat. În această perioadă, mai exact din 2000 şi până în 2012, Titu Bojin a fost şi consilier judeţean PSD.

    În septembrie 2011, Titu Bojin, declara că a decis să se retragă din funcţia de director al Direcţiei Apelor Banat, după ce a fost nominalizat de USL să candideze la şefia CJ Timiş. Până la alegerile din iunie 2012, când a câştigat mandatul de preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş, Bojin a fost şef al Serviciului Exploatare şi Întreţinere a Sistemelor din cadrul Direcţiei Apelor Banat.

    Bojin este membru al PSD încă de la formarea PDSR, în 1992, iar din anul 2008 este preşedinte al filialei Timiş a partidului. El este şi membru în Comitatul Executiv Naţional al PSD şi membru în Consiliul Naţional al PSD.

    În ultima sa declaraţie de avere, din iunie 2013, Titu Bojin menţionează că are două terenuri în Remetea Mare, de 2.368 metri pătraţi, respectiv 1,46 hectare, primul cumpărat, iar cel de-al doilea atribuit conform Legii 18. El are o casă tot în Remetea Mare, de 260 metri pătraţi, deţinută alături de soţie.

    La categoria ”bunuri aflate în proprietate”, Titu Bojin declară bijuterii de 7.000 de euro.

    Potrivit declaraţiei de interese, Bojin este acţionar majoritar la SC Lugomet SA Lugoj şi asociat unic la SC Remodet TMB SRL Lugoj.

    De asemenea, acesta este reprezentant în mai multe AGA: Adivest, ”Apă şi Canal”, ”Polul de Creştere” şi ”Politehnica Timişoara”.

    Bojin mai precizează că este membru în AGIR, AJVPS, Clubul Social Democrat, Clubul specialiştilor AGR, Apa Vest, Asociaţia Culturală Banatului, Liga Drepturilor Omului, precum şi senator de onoare la Universitatea de Vest Timişoara.

    Titu Bojin este considerat un apropiat şi “protejat” al senatorului PSD Ilie Sârbu, datorită căruia ar fi fost menţinut în funcţie la Direcţia Apelor Banat, deşi la guvernare era PDL.

    Unul dintre cele mai mari proiecte de investiţii derulat de Direcţia Apelor Banat în mandatul lui Bojin a fost “Consolidare şi reprofilare râu Timiş pe sectorul Lugoj – frontiera Serbia”, în valoare de peste 153,4 milioane de lei. Una din companiile care a lucrat la acest proiect este şi Remodet TMB SRL, la care Titu Bojin este asociat unic, a scris presa locală. Aceeaşi firmă apare ca subcontractor şi la proiectul “Regularizarea râului Bistra pe sectorul Oţelu Roşu – Iaz”. O altă firmă în care acţionari au fost soţia şi fiul său – Temadi TMB – a primit alte două lucrări vizînd amenajarea unor acumulări de apă în localităţile Dumbrăviţa şi Ianova, perioadă contractelor fiind de opt, respectiv zece ani.

    Presa locală a scris, de-a lungul timpului, că familia Bojin a avut contracte cu Direcţia Apelor încă din 1998, firmele acestora fiind “abonate” la lucrările de subcontractare.

    În octombrie 2013, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş a fost audiat la Parchetul Tribunalului Timiş într-un dosar în care sunt vizate mai multe contracte semnate în 2008 între Direcţia Apele Române Banat şi firma Temadi TMB, care aparţinea soţiei şi fiului lui Titus Bojin, audiaţi şi ei de anchetatori.

    Titu Bojin declara atunci că nu are nicio implicare în dosarul de evaziune fiscală şi că nu el a semnat, în 2008, contractele dintre Direcţia Apele Române Banat şi firma care a aparţinut soţiei sale. Preşedintele CJ Timiş spunea că în acest dosar este vorba despre taxe şi impozite care nu au fost plătite statului de către firmă şi că toate documentele au fost semnate de contabil.

    El mai spunea că firma Temadi TMB, care a aparţinut Mariei şi lui Emilian Bojin, a fost vândută în anul 2011.

    Luna trecută, Titu Bojin a fost audiat din nou în acest dosar, de această dată la Parchetul ICCJ. Surse judiciare declarau pentru MEDIAFAX că preşedintele Consiliului Judeţean Timiş a fost citat de procurori pentru a da declaraţii ca martor în dosarul în care se fac cercetări pentru presupuse fapte de evaziune fiscală de la Direcţia Apele Române Banat, cauză preluată de procurorii Parchetului instanţei supreme de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiş.

    Miercuri dimineaţă, procurorii DNA l-au ridicat pe Titu Bojin de la locuinţa sa din comuna Remetea Mare. Bojin, care este suspectat de luare de mită, trafic de influenţă şi abuz în serviciu, a fost dus la sediul CJ Timiş, unde au avut loc percheziţii în prezenţa acestuia, el urmând să fie dus la Bucureşti, pentru audieri la DNA.

    Potrivit unor documente ale procurorilor, obţinute de MEDIAFAX, Titu Bojin, folosindu-se de funcţia de preşedinte al CJ Timiş şi de poziţia de lider al filialei judeţene a PSD, ar fi identificat primării din Timiş, conduse de aleşi locali din PSD, cu care George Didilă, prin SC Ecomet West SRL, a încheiat contracte de achiziţii publice, cu atribuire directă. În acest demers, Didilă ar fi fost sprijinit atât de Titu Bojin, cât şi de Marcel Mihoc, consilier judeţean în CJ Timiş.

    Anchetatorii au mai stabilit că, în cazul în care primăriile care au încheiat contracte cu SC Ecomet West SRL tergiversau plata contractelor încheiate, George Didilă apela tot la Titu Bojin pentru a determina primarii să plătească, cu celeritate, aceste contracte.

    Întrucât unele dintre primăriile care au încheiat astfel de contracte cu SC Ecomet West SRL nu aveau prevăzute în buget fonduri pentru plata produselor achiziţionate, consilierul judeţean Marcel Mihoc ar fi promis, la data încheierii contractelor, alocarea fondurilor necesare cu ocazia rectificărilor bugetare, se mai arată în documentele citate.

    În acest sens, în 25 iunie 2014 s-a convocat şedinţa ordinară a Consiliului Judeţean Timiş, pe ordinea de zi fiind discutat şi “proiectul de hotărâre privind aprobarea bugetului rectificat al judeţului Timiş pe anul 2014”.

    Procurorii îl suspectează pe Titu Bojin că direcţiona alocări bugetare din bugetul Consiliului Judeţean Timiş către unităţi administrativ teritorial din judeţ, în vederea finanţării contractelor pe care acestgea le aveau în derulare cu SC Ecomet West SRL.

    Sumele de bani obţinute din contracte erau virate în conturile societăţii Ecomet West SRL, administrată de către Marius Didilă, care îl anunţa pe George Didilă, iar acesta îi transmitea lui Bojin şi Mihoc situaţia încasărilor din contractele încheiate, potrivit aceloraşi documente.

     

  • Principalele tehnici de tortură folosite de CIA în închisorile secrete

    Raportul critic la adresa Agenţiei Centrale de Informaţii, publicat marţi de Comisia de Informaţii din Senat, acuză CIA că i-a supus pe deţinuţi timp de mai mulţi ani unor “tehnici de interogare agresive, în mod repetat, pe parcursul mai multor zile şi săptămâni”. Deţinuţii au fost loviţi de pereţi, dezbrăcaţi, aruncaţi în apă rece, împiedicaţi să doarmă în unele cazuri timp de peste o săptămână, bătuţi, ameninţaţi, umiliţi, dezvăluie raportul Comisiei din Senatul american.

    Multe dintre tehnicile de tortură prezentate în detaliu în raportul consistent al Senatului au fost documentate în memorandumuri confidenţiale ale Ministerului Justiţiei în 2002 şi 2005, în timpul preşedinţiei lui George W. Bush, şi dezvăluite de administraţia succesorului său, Barack Obama, în primăvara lui 2009.

    – Bătăi şi tehnica lovirii deţinuţilor de perete

    Raportul menţionează tehnicile de interogare prin “pălmuirea” şi loviturile în “burtă” aplicate deţinuţilor CIA, care, de asemenea, erau “insultaţi” în permanenţă. Tehnica “walling” consta în izbirea deţinuţilor de perete.

    – Privarea de somn

    Deţinuţii erau ţinuţi în stare de veghe până la 180 de ore, ceea ce înseamnă “timp de şapte zile şi jumătate”, în poziţii fizice incomode: “în picioare, cu mâinile deasupra capului”, purtând cătuşe prinse de tavan. De asemenea, deţinuţii CIA erau închişi în camere luminate 24 de ore din 24, iar, în unele cazuri, folosind muzică dată la maxim.

    – Izolare şi ameninţarea cu insecte

    În perioada iunie-august 2002, palestinianul Abu Zubaydah a fost “ţinut în izolare timp de 47 de zile, fără să fie interogat”, dezvăluie raportul. Tehnica a fost şi mai înspăimântătoare: Abu Zubaydah a fost plasat într-o cutie de mărimea unui sicriu timp de 266 de ore, ceea ce înseamnă 11 zile, şi într-o cutie de dimensiuni mai reduse timp de 29 de ore, unde a continuat să fie interogat. Deţinutul a fost ameninţat cu insecte, pe care anchetatorii le introduceau în cutie, informându-l însă că înţepăturile nu vor fi nici mortale şi nici dureroase.

    În centrele secrete de interogare, identificate de Senatul american sub numele de “COBALT”, deţinuţii erau ţinuţi în întuneric, în picioare, cu mâinile deasupra capului şi de cele mai multe ori dezbrăcaţi. Şeful echipei anchetatorilor de la “COBALT”, citat în raportul Senatului, explica în 2003 că acest loc secret semăna cu o “temniţă”. În întunericul total de la “COBALT, duşuri sau băi cu apă îngheţată erau periodic aplicate prizonierilor.

    – Simularea înecului

    Simularea înecului (waterboarding) este una dintre cele mai cunoscute tehnici folosite de CIA. În cele mai multe cazuri, deţinutul era legat de o bancă înclinată, cu picioarele ridicate. Fruntea şi ochii erau acoperite cu o bucată de pânză, iar anchetatorul turna apă peste pânză, care, în timpul operaţiunii era trasă asupra nasului şi gurii prizonierului. Respiraţia acestuia era astfel blocată pentru 20-40 de secunde. Operaţiunea era repetată după ce deţinutul era lăsat să inspire aer de trei sau patru ori.

    – Trântirea violentă la pământ

    Una dintre tehnicile folosite în mai multe rânduri la “COBALT”: cinci agenţi ai CIA începeau să ţipe la un deţinut, îl scoteau din celulă, îl dezbrăcau şi îl acopereau cu o folie din plastic, iar ulterior îl trânteau de pământ. Deţinutul era ulterior târât pe un culoar, lovit, pălmuit. Afganul Gul Rahman, decedat la “COBALT” în noiembrie 2002, avea corpul plin de contuzii, arată raportul Senatului american.

    – Ameninţări psihologice

    Ameninţările psihologice erau folosite frecvent de anchetatorii CIA, potrivit Snatului american. Ameninţările vizau familiile şi copiii deţinuţilor. Ameninţările cu “agresiuni sexuale” asupra mamei unui prizonier sau “tăierea gâtului mamei” altui deţinut sunt prezentate în raport.

    – Rehidratarea rectală

    Tehnică extrem de umilitoare, aplicată în cazul a cel puţin cinci deţinuţi, care au fost supuşi unor “rehidratări rectale” forţate şi au fost “alimentaţi pe cale rectală fără să existe o necesitate medicală”, subliniază raportul Senatului. Altor prizonieri le-au fost administratate băuturi pentru limitarea “vărsăturilor în timp şedinţelor de waterboarding”.

     

  • PNL a contestat la Curtea Constituţională Ordonanţa de Urgenţă 55, privind migraţia aleşilor locali

    Deputaţii PNL Teodor Nicolescu şi Valeria Schelean au prezentat într-o conferinţă de presă sesizarea adresată, miercuri, Curţii Constituţionale în cazul OUG 55/2014.

    ”Legea privind aprobarea OUG 55/2014 este neconstituţională pentru că ordonanţa de urgenţă este neconstituţională şi în sensul acesta avem o mulţime de decizii ale Curţii Constituţionale care arată că prin lege nu se poate suplini viciul de constituţionalitate al ordonanţei de urgenţă respectivă”, a declarat deputatul PNL.

    El a menţionat că OUG 55 este neconstituţională pentru că a reglementat în cazul instituţiilor fundamentale ale statului, cum este cazul administraţiei locale şi partidele politice, lucrul interzis de Constituţie.

    Nicolescu a făcut referire la o serie de decizii anterioare ale Curţii Constituţionale care fac referire la interzicerea traseismului politic al aleşilor locali şi se fundamentează în articolul din Constituţie care menţionează că ”partidele politice contribuire la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor”.

    De asemenea, el a susţinut că OUG 55 a fost adoptată în materia drepturilor electorale, lucru de asemenea interzis de legea fundamentală.

    Totodată, deputatul PNL a invocat motivarea urgenţei actului normativ menţionând că cei care au redactat OUG 55 ”au mentalitate de baroni”.

    ”Dacă un consiliu local sau judeţean nu votează cum vrea stăpânul judeţului înseamnă că acel consiliu nu funcţionează. Atâta timp cât consiliile locale şi judeţene şi iau decizii, indiferent în ce parte se duc deciziile respective, dacă sunt în favoarea propunerilor baronilor locali sau împotriva lor ele funcţionează, pentru că nu există obligaţie ca un consiliu judeţean să facă tot ceea ce i se cere”, a explicat Nicolescu.

    În plus, deputatul PNL a menţionat că OUG 55/2014 prevede măsuri aplicabile doar pentru o anumită situaţie pe o perioadă limitată, ceea ce ar intra în contradicţie cu decizii ale Curţii Constituţionale care precizează că ”legea trebuie să aibă un caracter general şi nu unul discriminatoriu”.

    El a menţionat că în situaţia în care Curtea Constituţională va admite sesizarea PNL OUG 55 se va întoarce în Parlament pentru a fi adoptată un proiect de lege de respingere a actului normativ.

    ”Dacă cei de la CC vor admite sesizarea noastră este posibil ca în motivarea deciziei să ne dea şi nişte îndrumări cu ce se poate întâmpla mai departe (cu mandatele aleşilor locali care au migrat, n.r.), dacă nu, OUG se întoarce în Parlament pentru respingere şi conform Constituţiei atunci când se respinge OUG trebuie ca legiutorul să stabilească şi ce se întâmplă cu efectele juridice ale ordonanţei respinse”, a mai spus Nicolescu.

    De asemenea, deputatul PNL Valeria Schelean a menţionat că menţinerea OUG 55 ar oferi un precedent ”periculos” cu privire la ce poate reglementa Guvernul şi interferenţa acestuia în raport cu Parlamentul.

    ”Permiţând o asemenea ordonanţă practic creăm un precedent periculos pentru că lăsăm Guvernului posibilitatea ca de fiecare dată când nu este de acord cu o dispoziţie dintr-un act normativ adoptat de Parlament printr-o ordonanţă de urgenţă să vină să suspende aplicarea acestor dispoziţii legale, ceea ce înseamnă o imixtiune a Executivului în tot ceea ce înseamnă activitatea puterii legislative”, a susţinut Schelean.

    Nicolescu a mai fost întrebat dacă USL mai există din punct de vedere juridic, având în vedere că Guvernul justifica actul normativ prin încetarea existenţei alianţei.

    ”USL nu a fost desfiinţat juridic (…) I-am convocat pe cei de la PSD şi de la PC la o discuţie, ei ne-au spus că există nişte probleme financiare, mandatarul financiar al USL a fost din partea PSD, noi n-am reuşit să vedem încă care este situaţia financiară a USL”, a răspuns Nicolescu.

    Ulterior, deputatul PNL a fost întrebat dacă în aceste condiţii noul PNL face parte din USL după fuziunea PNL-PDL. ”Nu este adevărat (…) Ideea e că în momentul acesta USL nu mai există, e foarte clar, din punct de vedere al votului Parlamentului avem o altă majoritate, avem un alt Guvern, nu avem o astfel de problemă”, a mai spus Nicolescu.

    Proiectul de lege de aprobare a OUG 55 care a permis migraţia aleşilor locali a fost adoptat, marţi, de plenul Senatului, fiind înregistrate 86 de voturi “pentru”, 36 “împotrivă” şi 6 abţineri.

  • Investiţie de 700.000 euro la Promenada Mall Focşani

    Cineplexul are două săli de proiecţie de film, dintre care una este destinată proiecţiilor de filme 3D, prima sală de acest timp din oraş. Sălile de cinema sunt echipate cu sisteme de proiecţie digitale, Dolby Digital Surround. Zona de petrecere a timpului liber mai cuprinde un food court cu patru restaurante, un loc de joacă pentru copii şi o sală de jocuri electronice. 

    “Investiţia va creşte traficul centrului comercial şi va consolida poziţia acestuia pe piaţa comercială din Focşani,” declară Ionuţ Dogaru, country manager al Resolute Lar România, compania de asset management a centrului comercial.

    “Inaugurăm al treilea cinematograf din reţeaua Colours, de data aceasta la Focşani. Anul viitor avem în plan să deschidem încă şase cinematografe în alte şase oraşe din ţară cu peste 50.000 de locuitori, ” declară Adrian Cojocaru, reprezentant al Cinema Colours.

    Centrul Comercial Promenada Focşani a fost inaugurat în septembrie 2008, fiind cel mai mare centru comercial din Focşani, cu o suprafaţă închiriabilă de 45.000 mp. şi 1.250 de locuri de parcare. Mall-ul, închiriat în proporţie de 94%, reuneşte branduri precum Carrefour, Bricostore, C&A, New Yorker, Deichmann, Orsay, Intersport, Altex, Marionnaud, Steilmann, Domo, Kendra, B&B. Promenada Mall Focşani este administrat de Resolute Lar România.

    Cinema Colours este o reţea naţională de cineplexuri aflată în proces de dezvoltare, având în momentul de faţă locaţii în oraşele Craiova şi Alba Iulia. Investiţiile Cinema Colours se bazează pe grupul de firme VH Electronic – Pro Solutions.

  • “Mediafax Talks about Brewing and Economy”, cu ministrul Agriculturii, alţi oficiali şi analişti

    Conferinţa este organizată de Agenţia de presă Mediafax, împreună cu Asociaţia Berarii României, alături de Daniel CONSTANTIN – Ministrul Agriculturii, urmând să fie prezenţi ca lectori: George BREZOI – Secretar de Stat, Departamentul pentru IMM-uri şi Turism; Maricel POPA – Secretar de Stat, Ministerul Economiei; Constantin BRATU – Director General, Asociaţia Berarii României, Gabriela LUCA – Market Strategy Advisor, GFK şi alţi analişti economici invitaţi.

    În cadrul evenimentului vor fi supuse dezbaterii teme precum contribuţia sectorului berii la economia României, importanţa utilizării materiei prime locale şi măsura în care acest lucru stimulează agricultura, rolul puterii de cumpărare a consumatorului în evoluţia pieţelor FMCG, contribuţia sectorului agricol şi, implicit, a celui de bere la PIB-ul României, precum şi importanţa stimulării sectoarelor care aduc valoare adăugată şi o contribuţie semnificativă în economia ţării noastre.

    De asemenea, la conferinţa “Mediafax Talks about Brewing and Economy” vor fi analizate evoluţia pieţei berii şi efectele creşterii accizei asupra acesteia şi asupra economiei, vor fi prezentate statistici privind comportamentul consumatorilor de bere şi interdependenţa dintre acesta şi puterea de cumpărare şi se vor căuta metode de stimulare a încrederii românilor în economie.

    Alte teme de discuţie vizează valoarea investiţiilor procesatorilor de bere în România şi a taxelor plătite de către aceştia la bugetul de stat, numărul de locuri de muncă oferit de sector şi potenţialul de dezvoltare, dar şi facilităţi fiscale pentru stimularea domeniului şi modalităţi prin care se poate obţine şi în alte industrii un nivel zero de evaziune fiscală, aşa cum se întamplă deja în sectorul berii.

    Mai multe detalii despre agenda evenimentului “Mediafax Talks about Brewing and Economy” şi înscrierile pentru participare le puteţi găsi pe website-ul: http://www.mediafaxtalks.ro/category/economy-brewing

  • Percheziţii la CFR Călători şi la firme. Dan Besciu, administratorul Euroconstruct, dus la audieri

    Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au extins cercetările în dosarul în care sunt cercetaţi Dragoş Nedelcu, administrator al firmelor Nuts Consulting SRL şi Pathwaz Advisors SRL, fost membru în Consiliul de Administraţie al Realitatea Media, Bogdan Mitu, administratorul firmei Tape Computer, şi senatorii Gabriel Mutu şi Ernest Caloianu.

    Extinderea cercetărilor s-a făcut pentru infracţiunile de delapidare, spălare de bani, evaziune fiscală şi aderare la grup infracţional organizat, fiind vizate alte opt persoane, printre care Dan Besciu, de la Euroconstruct Trading, şi Sandu Staicu, administratorul Activ Invest Construct, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

    Procurorii DIICOT şi poliţiştii au făcut miercuri percheziţii în Bucureşti şi judeţul Ilfov, pentru a pune în executare opt mandate de aducere, emise pe numele unor persoane suspectate în acest dosar, în care prejudiciul a fost estimat la aproximativ 34 de milioane de lei.

    Cele opt persoane vor fi audiate la sediul DIICOT, procurorii urmând să le aducă la cunoştinţă învinuirile din dosar.

    Potrivit DIICOT, în perioada 2011-2014, Dragoş Nedelcu, administrator de fapt al SC Nuts Consulting SRL, SC Pathway Adivisors SRL, SC C&D Best Design Concept SRL, şi Marin Baicu, administrator de fapt al SC Baicons Impex SRL, SC LGB Transark SRL şi SC Vio Top SRL, Dan Besciu, asociat şi administrator la SC Euroconstruct 98 Trading SRL, Peter Praher şi Josep Horneger, administratori la SC Swietelsky Baugesellschaft Mbh Linz Sucursala Bucureşti şi, respectiv, SC Swietelsky Construcţii Feroviare SRL, au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat ce a avut drept scop, obţinerea prin mijloace frauduloase a unor mari sume de bani, provenite din fonduri publice angajate de companii aflate în portofoliul Ministerului Transporturilor (Compania Naţională de Căi Ferate şi CNADNR), pentru organizarea şi derularea unor achiziţii publice de lucrări de infrastructură feroviară şi rutieră.

    “Modalitatea de săvârşire a faptelor constă în obţinerea de către membrii grupului infracţional organizat a unor contracte de infrastructură rutieră şi feroviară şi derularea lor în condiţii păgubitoare pentru companiile de stat achizitoare, prin angajarea unor cheltuieli nereale, aparent necesare derulării proiectelor, operaţiuni urmate de transferul unor mari sume de bani, în mod succesiv din conturile companiilor de stat, în conturile societăţilor controlate de inculpaţi, pentru ca în final, aceste sume să fie retrase în numerar sau folosite de inculpaţi în interes personal, pentru achiziţia unor imobile în centrul capitalei sau pentru plata unor vacanţe şi cumpărături de lux”, se arată într-un comunicat de presă al DIICOT.

    De asemenea, anchetatorii au stabilit că, în perioada 2011-2013, Alexandru Horpos, Traian Horpos şi Vlad Ionel Vameşu, asociaţi şi administratori ai SC Straco Group SRL, au dispus înregistrarea în contabilitatea societăţii a unor facturi fiscale emise de SC Activ Invest Construct, administrată de Sandu Stancu, ce atestau operaţiuni nereale, aferente executării lucrărilor proiectului Apă Canal Ilfov, cu scopul de a deduce în mod nelegal TVA aferent şi de a reduce cuantumul impozitului pe profit şi dividende, datorate bugetului de stat.

    În baza acestor documente justificative false s-a dispus transferul sumei totale de 14.443.879 lei în conturile SC Activ Invest Construct SRL, sumă care ulterior a fost transferată în conturile unor firme fantomă şi retrasă în numerar de către membrii grupului infracţional organizat, au precizat procurorii.

    Dragoş Nedelcu şi Bogdan Mitu sunt arestaţi preventiv în acest dosar din 9 octombrie.

    Potrivit DIICOT, Dragoş Nedelcu, în calitate de administrator al firmelor Nuts Consulting SRL şi Pathwaz Advisors SRL, a aderat la grupul infracţional şi, împreună cu Ana Maria Armanca Muntean, asociat la cele două firme, ajutaţi de administratorul de drept al societăţilor, Iulian Nedelcu, prin operaţiuni specifice de spălare a banilor, au dobândit aproximativ şase milioane de lei. Anchetatorii susţin că cei trei ştiau de faptul că această sumă provine din săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi folosirea cu rea-credinţă a creditului societăţii.

    Bogdan Viorel Mitu este suspectat că a obţinut aproximativ 11 milioane de lei, tot prin spălare de bani, din conturile firmei Tape Computer SRL, la care era asociat şi administrator. Totodată, el a furnizat altor membri ai grupării facturile emise de firme de tip “fantomă”, cât şi sumele de bani extrase în numerar în urma operaţiunilor specifice de spălare a sumei totale de 10.606.945 lei, din care şi-a oprit un “comision” de 10 la sută.

    Grupul infracţional ar fi fost constituit între 2010 şi 2014, de Ion Tomescu, alături de alte persoane, care au folosit firme “fantomă” pentru a spăla bani. Aceste firme nu îşi declarau sediile secundare în care îşi desfăşurau activitatea, pentru ca autorităţile să nu poată să le verifice financiar, fiscal sau vamale, dar şi pentru a nu plăti taxele şi impozitele datorate bugetului de stat.

    Conform anchetatorilor, membrii grupării, folosindu-se de firme “fantomă”, au dispus transferarea între conturile societăţilor a unor sume de bani provenite din infracţiuni. Apoi, ei ar fi retras aceşti bani şi i-ar fi înmânat administratorilor firmelor. Ulterior, administratorii nu au mai plătit obligaţiilor financiare şi fiscale pentru aceşti bani către partenerii de afaceri şi stat.

    Procurorii susţin că printre societăţile beneficiare se numără societăţi din domeniile construcţii autostrăzi şi alte construcţii civile, construcţii feroviare, IT, pază şi protecţie sau modă.

    “Faţă de inculpatul Tomescu Ion există suspiciunea rezonabilă că, în calitate de lider al grupării, a dobândit, sub forma unui comision, 1% din sumele retrase, cunoscând că banii provin din infracţiuni. Suma totală estimată a fi transferată şi retrasă în numerar în perioada menţionată este de 100.000.000 de lei”, a precizat DIICOT.

    În dosar sunt urmăriţi penal, pentru fapte de evaziune fiscală şi spălare de bani, senatorul Gabriel Mutu (PSD) şi deputatul Mario Ernest Caloianu (UNPR).

    Caloianu este urmărit penal şi pentru fals în declaraţii, pentru că, în declaraţia de avere din 21 ianuarie 2014, a consemnat că are ca surse de venituri doar salariul de parlamentar, fără a menţiona că obţine venituri şi din administrarea a două firme – SC Eurobec Grup Construct SRL şi SC Euromarabian SRL.

    Gabriel Mutu este urmărit penal şi pentru folosirea cu rea-credinţă a bunurilor societăţii şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. “Faţă de acesta există suspiciunea rezonabilă că a falsificat, prin atestarea ca reale a raporturilor comerciale, în facturile emise de societăţi comerciale de tip fantomă înscrisuri justificative, care au fost înregistrate în contabilitatea SC GM Activ Building Management SRL, şi în baza cărora s-au efectuat transferurile de bani din conturile SC GM Building Management SRL în conturile societăţilor menţionate”, a precizat DIICOT.

    Tot senatorul este acuzat că în perioada 2009-23.07.2013 a dispus transferul sumei totale de 1.064 692 lei din conturile SC GM Activ Building Management SRL, în conturile a cinci dintre firmele “fantomă” administrate de membrii grupului infracţional organizat. Banii ar fi fost dobândiţi, în final, de senator, după ce suma a fost fracţionată şi transferată în conturile altor firme “fantomă”, administrate tot de membrii grupului infracţional organizat, fiind apoi retrasă în numerar, în scopul ascunderii originii infracţionale, susţin anchetatorii.

  • Ce avere are Silvia Columb, directorul comercial al TAROM cu salariu anual de peste 20.000 de euro

    Silvia Columb deţine şi 400 de acţiuni la BRD, cu o valoare totală de 2.500 de lei, potrivit declaraţiei de interese.

    Silvia Columb a încasat un venit anual de 21.300 de euro de la TAROM, iar soţul său, Liviu Doru Columb, angajat al companiei TAROM, a primit un salariu de 14.484 de euro, conform documentelor publicate.

    Prin lege, TAROM este Compania Naţională de Transporturi Aeriene a României, o societate comercială cu capital majoritar de stat. Potrivit dispoziţiilor legale, persoanele care deţin funcţii de conducere, de la director, inclusiv, în sus, în cadrul societăţilor comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar, au obligaţia să îşi declare averea.

    Compania Tarom a raportat ]n 2013 pierderi de 130,1 milioane lei (29,4 milioane euro) şi a înregistrat o cifră de afaceri, la 1,085 miliarde lei (288 milioane euro), potrivit datelor companiei aeriene.