BusinessMagazin

Blog

  • Centrul de Resurse Juridice propune înfiinţarea unui Mecanism Naţional de Monitorizare pentru persoanele cu dizabilităţi

    Potrivit CRJ, în România, peste 25.000 de copii şi tineri cu dizabilităţi sunt închişi în 717 instituţii de protecţie socială, privaţi de libertate, de viaţă şi familie în comunitate şi sunt puşi sub tutela unui reprezentant al statului.

    “În urma celor peste 70 de vizite realizate de monitorii Centrului de Resurse Juridice în centrele de acest tip în ultimul an, am constatat că beneficiarii trăiesc în condiţii extrem de grele, sunt lipsiţi de apărare, au foarte rar mijloacele de a se plânge autorităţilor statului şi se tem de represaliile personalului care-i îngrijeşte“, a declarat, marţi, managerul de program de la CRJ, Georgiana Pascu.

    CRJ a propus, în acest context, un proiect legislativ care, prin organizarea de vizite neanunţate în instituţiile sociale şi medicale, poate contribui la garantarea respectării drepturilor fundamentale ale copiilor şi tinerilor cu dizabilităţi închişi în instituţii.

    Propunerea legislativă vizează înfiinţarea unui Mecanism Naţional de Monitorizare, organism independent organizaţional, funcţional şi financiar, din care să facă parte persoane cu dizabilităţi şi reprezentanţi ai societăţii civile.

    Reprezentanţii CRJ au amintit că România este semnatară a Convenţiei ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilităţi şi este obligată să-şi construiască un mecanism independent de monitorizare a respectării drepturilor acestor persoane, respectiv un sistem prin care entităţi independente de statul român, care îi are pe aceşti oameni în custodie, să verifice modul în care autorităţile respectă drepturile beneficiarilor.

    “Acest mecanism pe care îl propunem astăzi Parlamentului României este menit să devină principala formă de monitorizare a modului în care acestor persoane li se respectă drepturile. Este un mod de a preveni posibilele abuzuri şi de a le descoperi acolo unde se petrec. Este, în fond, un mijloc de a le reda acestor oameni demnitatea”, a explicat Georgiana Pascu.

    În proiectul de act normativ se propune înfiinţarea Consiliul de monitorizare, autoritate administrativă autonomă cu personalitate juridică, sub controlul Senatului, cu sediul în Bucureşti.

    Consiliul de monitorizare ar trebui ca împreună cu Autoritatea de coordonare a măsurilor pentru implementarea Convenţiei să adopte şi să desfăşoare măsuri eficiente pentru creşterea gradului de conştientizare în societate în legătură cu persoanele cu dizabilităţi şi pentru promovarea respectării drepturilor şi demnităţii acestora, formuleze şi să propună spre adoptare politici publice şi programe de implementare a Convenţiei, să formuleze propuneri şi observaţii privind legislaţia existentă sau proiectele legislative şi să examineze în mod regulat tratamentul aplicat persoanelor cu dizabilităţi, cu precădere în cadrul instituţiilor.

    Printre atribuţiile Consiliului se mai numără: verificarea legalităţii prezenţei persoanelor cu dizabilităţi în instituţii, verificarea acordării îngrijirilor de sănătate şi a serviciilor medicale, inclusiv a serviciilor medicale şi de îngrijiri de sănătate mintală, verificarea, din oficiu sau la sesizarea oricărei persoane, a cazurilor în care sunt semnalate acte de tortură, pedepse sau tratamente inumane sau degradante ori alte încălcări ale drepturilor persoanelor cu dizabilităţi şi face recomandări, ori, după caz, dispune, în condiţiile legii, măsuri cu caracter obligatoriu pentru instituţiile şi autorităţile publice.

    Consiliul ar trebui, de asemenea, să sesizeze de îndată, potrivit legii, autorităţile judiciare cu privire la cazurile în care există indicii că încălcarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, în mod special a dreptului la viaţă şi de a nu fi suspuse torturii, tratamentele inumane sau degradante, a fost făcută prin fapte de natură penală, şi poate face plângere, dacă este cazul, împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată şi să urmărească dacă în cazurile de deces al persoanelor cu dizabilităţi, instituţiile sesizează organele judiciare în vederea efectuării autopsiei medico-legale obligatorii, potrivit legii.

    CRJ a precizat că în cadrul actualului sistem instituţional existent în România nu există o autoritate sau un mecanism care să poată îndeplini rolul stabilit prin Convenţie mecanismului independent. Astfel, Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale (aflată în subordinea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale) are ca principal scop administrarea şi gestionarea în sistem unitar a măsurilor de asistenţă socială, precum şi monitorizarea, cu caracter general, a serviciilor sociale şi controlul măsurilor de asistenţă socială, în timp ce mecanismul prevăzut de Convenţie vizează respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi – în mod special ale persoanelor aflate în instituţii publice şi entităţi private şi incluzând serviciile medicale, precum şi drepturile, libertăţile şi facilităţile garantate prin Convenţie acestor persoane.

    CRJ a lansat şi o petiţie publică, disponibilă şi pe pagina de Facebook a campaniei “Lagărele de lângă tine”, prin intermediul căreia toţi cei interesaţi pot să contribuie la respectarea drepturilor copiilor şi tinerilor cu dizabilităţi din instituţii.

  • Şapte persoane, arestate în Republica Moldova pentru contrabandă cu uraniu

    Potrivit Pro Tv Chişinău, cele şapte persoane arestate făceau parte dintr-o grupare organizată, iar substanţele radioactive ar fi fost aduse ilegal din Rusia, în ianuarie.

    În urma investigaţiei desfăşurate timp de mai multe luni de poliţiştii de la Chişinău şi agenţii FBI, au fost reţinute şapte persoane, inclusiv liderul grupării, în vârstă de 75 de ani. Persoanele reţinute sunt originare din Chişinău, Orhei şi Edineţ. Unul dintre membrii grupării se află la închisoare după ce a fost condamnat pentru o altă infracţiune comisă, iar trei persoane sunt date în urmărire.

    O parte dintre membrii grupării ar avea studii în chimie, iar alţii ar fi fost militari, menţionează Pro Tv Chişinău. Poliţia a confiscat 200 de grame de uraniu şi un kilogram de mercur. Suspecţii cereau 8.000 de euro pentru un gram de uraniu.

    În 2011, poliţia din Republica Moldova a mai dejucat o tentativă de transportare a uraniului prin Republica Moldova, iar în acest caz au fost reţinute şase persoane. De asemenea, în 2010 două kilograme de uraniu de contrabandă au fost descoperite într-un garaj din Chişinău.

  • Firmele vor suporta costuri mari dacă trimit în timp real la Fisc datele de pe casele de marcat

    “Acum este o discuţie foarte mare despre modalitatea prin care aceste case de marcat se vor conecta la Fisc, acolo sunt costurile. Există două tipuri de conectare la Fisc. Unul ca în Bulgaria sau Serbia, unde există o conectare permanentă, dar se trimit raportările la server la două ore, la trei ore sau o dată pe zi, în funcţie de gradul de risc al sectorului în care activează comerciantul. Altul ca în Ungaria, unde s-a incercat să fie online 100% casele de marcat şi să se vadă în timp real tranzacţiile, însă la primele probe, cand au conectat 200 de case de marcat, le-au căzut serverele, pentru că este un volum imens de date”, a declarat pentru MEDIAFAX Ion Radu, directorul de dezvoltare al Danubius Exim, cel mai mare importator şi distribuitor de case de marcat din România.

    El a arătat că trebuie să existe totodată un nomenclator pentru produse, însă ţinând cont de numărul foarte mare al acestora, ele trebuie standardizate pentru a se putea efectua raportările. În Ungaria, sistemul a fost testat pentru început cu 1.500-2.000 de produse, după care au renunţat la nomenclator şi au definit clase de produse.

    Potrivit unui proiect al Ministerului Finanţelor, casele de marcat nu vor mai fi dotate cu role de hârtie pentru păstrarea istoricului de tranzacţii, ci cu un jurnal electronic conectat la un server central al autorităţii fiscale, fiind însă păstrată rola de hârtie pe care va fi tipărit bonul fiscal pentru cumpărători.

    “Este adevărat că, odată cu introducerea jurnalului electronic, comerciantul nu va mai trebui să strângă tone de hârtie şi se va reduce consumul. În plus, în toate ţările în care s-a introdus această legare la server au avut îmbunătăţiri rapide la colectarea de TVA, s-a redus evaziunea”, a spus Radu.

    El a dat exemplul Bulgariei, unde implementarea comunicaţiei la distanţă cu serverul Fiscului a fost efectuată în 2011, iar în primele trei luni a crescut baza de impozitare cu circa 2 miliarde euro, fiind instalate 320.000 case de marcat.

    Directorul importatorului caselor de marcat Datecs, produse în Bulgaria, spune că cea mai mare problemă a trecerii la noul sistem o reprezintă costurile pe care comercianţii vor fi nevoiţi să le suporte.

    “Acum nu ştim ce doreşte Ministerul de Finanţe, toate aceste lucruri se vor regăsi în norme. Nu ştim deocamdată ce tip de conexiune se cere, tipul de memorie electronică, pentru că de aici derivă tot, se schimbă şi softul”, a explicat Radu.

    În varianta caselor de marcat doar cu jurnal electronic, preţul va fi similar cu cel din prezent, de circa 80-150 de euro pe bucată, însă dacă se adaugă modulul de comunicaţie GPRS pentru transmiterea datelor în timp real, costul mediu urcă la 150-300 de euro bucata, în timp ce imprimantele fiscale vor costa 250-500 de euro.

    Reprezentanţii importatorului consideră că cea mai fiabilă soluţie din toate punctele de vedere este cea cu conexiune la server, dar cu raportări periodice.

    “Sunt foarte multe firme şi a plăti 200-300 de euro în plus, în condiţiile în care o casă de marcat costă 150 de euro, clar va fi o povară pentru companii. Clientul final trebuie să ştie câţi bani va plăti, dacă va plăti ca acum, în cazul unei raportări periodice, însă în funcţie de riscul sectorului de activitate, sau mai mult, pentru raportarea în timp real, unde modulul de comunicaţie este foarte complex, trebuie să ofere şi securitate. În plus, comercianţii au nevoie de o reţea de internet în bandă largă pentru a putea transmi datele şi atunci ce face cel din vârful muntelui sau unde nu are semnal bun!?”, a completat Radu.

    El apreciază că Guvernul ar trebui să ofere o formă de subvenţionare pentru a uşura povara comercianţilor adusă de alinierea la noul sistem.

    Ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, a anunţat săptămâna trecută că măsurile vor fi aplicate în timp, ajungând la un interval de până la un an şi jumătate în cazul caselor de marcat, cu scopul de a combate evaziunea fiscală. Astfel, termenul de trecere la sistemul cu jurnal electronic va fi cuprins între 180 de zile şi 390 de zile, perioada de tranziţie fiind mai scurtă pentru companiile mari şi de mai lungă durată pentru firmele mici.

    Directorul Danubius apreciază că termenul de implementare ar trebui să fie mai scurt, întrucât o perioadă de tranziţie în etape defavorizează comercianţii.

    “Nu poţi să mergi pe genul acesta de hibrid pentru că mai rău te încurcă, sistemul ar trebui schimbat mai rapid, nu în tranşe. Noi ne putem pregăti, am avut o discuţie cu Ministerul de Finanţe şi le-am spus câte case de marcat putem aduce, respectiv între 6.000 şi 10.000 de unităţi pe lună, ceea ce înseamnă că între jumătate de an şi un an s-ar putea acoperi necesarul de înlocuit. Dacă vrei să ai o schimbare radicală de sistem, acea tranziţie nu te ajută, ci mai rău te încurcă”, spune Radu.

    El a punctat că, din discuţiile avute cu clienţii, aceştia doresc introducerea măsurii, întrucât sunt dezavantajaţi de concurenţa neloială. 

    Comercianţii nu vor mai putea să vândă produse fără casă de marcat, întrucât va exista o monitorizare centrală, fiecare CUI (codul unic de identificare al firmei) care are în obiectul de activitate vânzarea de produse va fi monitorizat, iar controlul va fi foarte strict.

    “Este foarte bine să facem acest pas şi în România, suntem pe ultimul loc în Europa la acest capitol, ca să nu spunem că Datecs vinde în Tanzania şi Zimbabwe case de marcat cu jurnal electronic de mulţi ani”, a conchis Radu.

    Pe piaţa românească sunt active circa 600.000 de case de marcat, dintr-un total de 900.000 înregistrate la Ministerul Finanţelor din anul 1999 până în prezent. Din numărul celor înregistrate, Danubius Exim a comercializat 450.000 de unităţi în intervalul menţionat, potrivit datelor proprii.

    Compania este unic importator al caselor de marcat Datecs, fabricate în Bulgaria, brand distribuit în 90 de ţări la nivel global şi lider în Europa.

  • Curtea Constituţională din Republica Moldova validează rezultatele alegerilor parlamentare

    Curtea Constituţională a examinat contestaţiile depuse de şapte partide, între care PCRM şi PSRM, pe care însă le-a respins.

    Comuniştii au cerut invalidarea alegerilor pentru că s-a permis participarea la alegeri a unei formaţiuni pe care ei o numesc o “clonă” a PCRM, comuniştii reformatori, în timp ce socialiştii au reclamat modul în care s-a votat la secţiile din Rusia.

    Hotărârea Curţii Constituţionale este definitivă şi nu poate fi supusă niciunei căi de atac. Aceasta intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, precizează Unimedia.md.

    După scrutinul din 30 noiembrie, socialiştii au obţinut cele mai multe voturi, însă cele trei partide proeuropene negociază acordul unei coaliţii de guvernare.

    Potrivit rezultatelor finale, PSRM (Partidul Socialiştilor din R.Moldova) a obţinut 25 de mandate, PLDM (Partidul Liberal Democrat din R.Moldova) – 23, PCRM (Partidul Comuniştilor din R.Moldova) – 21, PDM (Partidul Democrat) – 19 şi PL (Partidul Liberal) – 13. Cele trei partide proeuropene au împreună 55 de mandate, o majoritate care le permite formarea Guvernului dar nu şi alegerea şefului statului, după încheierea mandatului actulului preşedinte, Nicoale Timofti.

  • Sediul Scotland Yard a fost vândut unui fond de investiţii din Abu Dhabi, pentru 370 milioane lire

    Clădirea, cu o suprafaţă de 56.000 de metri pătraţi din Victoria Street, una dintre străzile cele mai frecventate din capitala britanică, şi care a adăpostit sediul Scotland Yard începând din 1967, a fost scoasă la vânzare în luna septembrie.

    Cumpărătorul este fondul de investiţii Abu Dhabi Financial Group, care a plătit cu 120 de milioane de lire (152 milioane euro) mai mult faţă de preţul stabilit iniţial.

    Municipalitatea a dat asigurări că economiile realizate prin această vânzare vor permite modernizarea forţelor poliţiei, echiparea agenţilor cu materiale de ultimă generaţie, precum veste de protecţie cu camere video încorporate sau cu tablete.

    Fostul sediu al Scotland Yard va fi transformat într-un complex rezidenţial, comercial şi hotelier, în timp ce poliţiştii se vor muta la Curtis Green, o clădire mai modestă situată pe Victoria Embankment, pe malul Tamisei.

    Întrebat despre această nouă achiziţie a unui complex imobiliar londonez de către un fond de investiţii din străinătate, Boris Johnson a replicat că originea cumpărătorului nu este importantă.

    “Cine gândeşte astfel este, cred eu, complet ignorant în privinţa funcţionării economiei”, a spus primarul.

    Un număr de 11 cumpărători potenţiali au licitat pentru achiziţionarea celebrei clădiri cu pereţi de sticlă şi emblemă triunghiulară, care apare în mod regulat în jurnalele televiziunilor, telenovele şi filme.

    Abu Dhabi Financial Group mai este implicat într-un proiect imobiliar de anvergură din centrul Londrei, în cadrul căruia vor construite apartamente de lux, un centru spa şi un restaurant, pe un teren cu o suprafaţă de 271.051 de metri pătraţi, situat lângă palatul Buckingham.

  • Creierul global, tehnicile avansate de producţie şi internetul industrial – principalele coordonate ale industriei viitorului

    Ritmul inovaţiei accelerează mergând spre o transformare uriaşă a industriei care se va reflecta atât în  procesele de design şi producţie, în lanţurile de aprovizionare şi reţelele de distribuţie, cât şi asupra modului în care producţia funcţionează şi este organizată. Transformarea este numită de reprezentanţii conglomeratului american General Electric Viitorul Muncii – „The Future of Work” şi este condusă de trei forţe fundamentale: internetul industrial, tehnicile avansate de producţie şi creierul global.

    „În ultimii 15 ani am  avut parte de o dezvoltare amplă a internetului consumatorilor, pe care toată lumea îl foloseşte şi care a revoluţionat multe industrii, mai ales în zona de entertainment sau media, domenii care nu afectează lumea industrială. Majoritatea activelor industriale arată la fel ca acum 50 de ani, o locomotivă poate fi diferită ca aspect, spre exemplu, dar structura, modul în care i se asigură service-ul este acelaşi de multe decenii. Marele trend şi marea schimbare pentru următorii zece ani va fi că în acelaşi mod în care acum avem miliarde de oameni conectaţi la internet, până la sfârşitul deceniului, vom avea  miliarde de echipamente conectate la internet”, a declarat Danielle Merfeld, global technology director, electrical technologies & systems în cadrul General Electric, într-un interviu acordat în exclusivitate Business Magazin.

    Internetul industrial reprezintă fuziunea dintre software şi hardware, dintre big data şi computere, cu integrarea cloud-ului în echipamentele industriale.  Declinul rapid al preţului senzorilor electronici face eficientă din punct de vedere al costurilor echiparea echipamentelor industriale cu un număr mare de senzori astfel încât să fie posibilă analiza mediului,  posibilitatea de a reacţiona şi interacţiona între aceştia şi între aceştia şi oameni, arată o analiză a companiei americane General Electric. „Dacă ai toate aceste date şi ele pot fi găzduite undeva departe, în cloud, poţi face lucruri extraordinare, chiar şi mici schimbări în productivitate sau în eficienţa modului de utilizare a combustibilului, pot aduce miliarde de dolari în plus, este foarte interesant că aceste mici îmbunătăţiri în diverse locuri pot aduce, însumate, avantaje imense. Este vorba despre puterea procentului de 1%, iar acest lucru înseamnă de fapt internetul industrial, toate aceste mici detalii care să îmbunătăţească imaginea de ansamblu”, potrivit lui Merfeld. 

    În acelaşi timp, preţurile mai scăzute de depozitare şi procesare  permit recoltarea unor cantităţi uriaşe de date ale echipamentului industrial şi prelucrarea lor prin intermediul unor sisteme de analiză avansate, generând insight-uri care permit funcţionarea echipamentului mult mai eficient. Internetul industrial permite trecerea de la întreţinerea reactivă, la cea preventivă a echipamentelor, posibilitatea reparării utilajelor înainte ca acestea să se strice, reducând dramatic încetinirile neplanificate şi crescând eficienţa atât a maşinilor individuale, cât şi a întregului sistem: reducerea întârzierilor din spitale sau în traficul aerian, creşterea eficienţei în distribuţia de energie, spre exemplu.

    „Internetul industrial este diferit de datele pe care le avem pe telefon, datele industriale sunt mai sensibile la timp, pentru acestea este mai importantă securitatea, fiecare milisecundă contează – dacă durează câteva secunde în plus ca să îţi cumperi pantofi, nu te deranjează, dar dacă îţi ia o milisecundă să extragi informaţii dintr-un motor de avion, ar putea fi o problemă. Aşa că această natură a echipamentului industrial trebuie luată în considerare când vine vorba de construirea infrastructurii internetului industrial”, a mai declarat Merfeld.

    La baza tehnicilor avansate de producţie stă răspândirea digitalului care uneşte designul, ingineria de produs, producţia, lanţul de distribuţie şi service-ul într-un sistem coeziv şi inteligent. Astfel, se vor populariza noi procese de producţie printre care printarea 3D, ce permite crearea de noi părţi şi de produse cu proprietăţi noi, dar şi accelerarea ciclului de design, prototipare şi producţie. Astfel, vor creşte viteza şi flexibilitatea producţiei, la costuri reduse.

    Creierul global este văzut drept inteligenţa colectivă a oamenilor de pe glob prin comunitatea integrată dintre reţele, potrivit analizei General Electric. Astăzi, platformele tip open source şi croud sourcing devin cele mai eficiente modalităţi de sporire a creativităţii şi potenţialului antreprenorial al creierului global. Companiile individuale încep să câştige experienţă care să se extindă cu mult în afara limitelor anterioare, accesând o mai mare bază de talente. Companiile câştigă astfel flexibilitate, iar angajaţii câştigă control antreprenorial asupra abilităţilor şi talentelor lor. Creierul global va redefini relaţia dintre angajatori şi angajaţi, în beneficiul ambelor părţi. Acest proces va creşte pe măsură ce creşterea economiei globale va aduce pentru milioane de oameni atât conecttivitate la internet, cât şi timpul pentru a profita de acesta. Utilajele fizice sunt în continuare subiectul legilor fizice care impun constrângeri mai mari decât în lumea software-ului – dar pe măsură ce acestea devin puternic digitalizate, ritmul cu care performanţa lor creşte va avea o accelerare semnificativă. Creierul global va aduce noi descoperiri prin intermediul a cel puţin două canale. Primul, printr-o creştere a numărului de oameni capabili să participe la procesul de inovaţie şi al doilea, prin creşterea scopului colaborării, care va face creierul global echivalentul uman al performanţei sistemelor de calcul avansate.

    „General Electric, la fel ca toate companiile, a fost afectată de criză, totul a încetinit, totuşi, ritmul activităţii noastre de cercetare nu a încetinit. CEO-ul nostru a devenit cunoscut pe seama angajamentului său susţinut în ce priveşte tehnologia, iar tehnologia noastră a fost componenta centrală de dezvoltare a afacerilor, în toate domeniile în care activăm. Din fericire pentru noi, cercetarea şi dezvoltarea nu au fost afectate. Putem să prevenim crizele, fiind şi mai inovativi. Aceasta este reţeta noastră pentru a fi vindecaţi, nu facem tăieri de costuri, ci facem investiţii pentru a ne menţine cercetarea”, a conchis Merfeld, referindu-se la capacitatea de a face inovaţii pe timp de criză.

    Cea mai recentă investiţie a conglomeratului american General Electric este într-o fabrică de echipamente pentru distribuirea energiei din oraşul polonez Bielsko-Biala, potrivit The Warsaw Voice. Valoare investiţiei în fabrica poloneză se ridică la 54 de milioane de dolar. Unitatea va include activităţi de producţie, de cercetare şi dezvoltare, un centru de pregătire profesională şi servicii cu clienţii şi va avea  1.200 de angajaţi. În România, General Electric a devenit anul trecut proprietarul fabricii Lufkin din Ploieşti, după ce a cumpărat cu 3,3 miliarde de dolari compania americană destinată producţiei de instalaţii şi echipamente de foraj petrolier Lufkin Industries, unul dintre cei mai mari producători de echipamente pentru industria de petrol şi gaze naturale. 

  • Facebook îşi îmbunătăţeşte motorul de căutare internă

    Facebook a prezentat în 2013 funcţia Graph Search, care, spre deosebire de motoarele de căutare clasice, precum Google Search, nu caută pe internet, ci doar în interiorul reţelei de socializare. Capacităţile de funcţionare a căutării au fost, la început, limitate (găsirea, de exemplu, a prietenilor care locuiesc într-un anume oraş), dar Facebook a promis atunci o dezvoltare progresivă.

    “Ne-aţi spus că lucrul cel mai important este să puteţi găsi mesaje pe care le-aţi văzut anterior, iar acum puteţi face asta”, a anunţat Facebook într-un mesaj publicat luni pe blogul oficial al companiei.

    “Cu o căutare rapidă veţi putea găsi un videoclip amuzant, un articol interesant pe care voiaţi să îl citiţi sau fotografiile de la căsătoria prietenilor, de vara trecută”, a mai precizat Facebook.

    Funcţia de căutare va fi disponibilă, începând de săptămâna aceasta, pentru utilizatorii americani ai platformei, care intră pe Facebook de pe un computer şi de pe iPhone.

    Graph Search respectă criteriile de confidenţialitate ale fiecărui mesaj publicat pe Facebook şi nu permite decât afişarea de conţinut care a fost partajat de contactele utilizatorului cu acesta sau informaţii care sunt publice.

  • Deputaţii-jurişti au respins proiectului lui Cernea privind recunoaşterea delfinilor ca persoane non umane

    ”Delfinii salvează în mod constant vieţi omeneşti, este o specie ameninţată, sunt zeci de mii de delfini care mor din cauza activităţilor umane. Foarte mulţi delfini, 150-200, mor pe ţărmurile Mării Negre. Această iniţiativă ar reprezenta un salt uriaş pentru umanitate, ar fi un instrument prin care să le fie asigurate un mai mare grad de protecţie”, a afirmat deputatul Remus Cernea, susţinându-şi proiectul în faţa membrilor comisiei.

    Preşedintele Comisiei juridice, Bogdan Ciucă, a supus la vot respingerea proiectului, arătând că, deşi este ”un iubitor de delfini”, proiectul cuprinde în mare parte drepturi pentru delfini reglementate prin legi speciale.

    ”Cel puţin o parte din drepturi sunt reglementate prin legi speciale şi dacă l-am adopta, am intra în… şi vă spune un iubitor a tot ceea ce este sub apă şi mai ales a delfinilor şi într-adevăr sunt multe situaţii triste şi pe litoralul românesc, când mergi ai să vezi delfinul lovit de elice şi aşa mai departe. Sunt pasionat de flora şi fauna marină şi cu toate acestea cred că o discuţie mai amplă şi o reamenajare a acestui proiect…, dar obligat de regulament o să pun la vot proiectul de respingere”, a comentat Ciucă.

    În final, proiectul a fost respins cu 13 voturi pentru respingere, unul împotriva şi două abţineri.

    Proiectul prevede că delfinii sunt persoane non umane, adică ”fiinţe înzestrate cu inteligenţă dezvoltată şi cu capacitatea de a avea relaţii sociale complexe şi care se bucură de dreptul la viaţă, la integritate corporală, dreptul la libertate de mişcare în mediul său de viaţă, de a nu fi capturat, de a fi protejat în mediul său de viaţă”.

    Proiectul mai arată că încălcarea drepturilor persoanelor non-umane este interzisă şi se sancţionează cu pedepse echivalente prevăzute în Codul Penal pentru încălcarea drepturilor similare ale persoanelor umane.

    Proiectul urmează să fie supus dezbaterii plenului Camerei Deputaţilor.

     

  • IJ: Monica Macovei a afectat independenţa procurorilor, prin declaraţiile referitoare la Lukoil

    Inspectoii judiciari au astabilit că Monica Macovei a adus atingere independenţei sistemului prin faptul că a acreditat ideea că procurorul general al României ar fi exercitat presiuni asupra procurorilor care instrumentau dosarul cunoscut sub numele de “Lukoil”.

    “Trebuie să se cerceteze ceea ce se scrie în presă că Victor Ponta a primit apartamente luxoase de la Lukoil sau prin interpuşi sau alte bunuri. Familia Niţu lucrează împotriva justiţiei, lucrează cu politicul. Soţia sa a făcut presiune pe procurori pentru a ridica sechestrul la Lukoil. Ea e şefa acelor procurori care lucrează la caz. Ponta poate fi judecat pentru obstrucţionarea justiţiei, pentru complicitate. El l-a ales pe Putin şi este trădare naţională”, este afirmaţia făcută de Macovei, care i-a determinat pe inspectorii judiciari să întocmească acest raport.

    În legătură cu acelaşi dosar, Inspecţia Judiciară a mai efectuat un raport, cu privire la afirmaţiile premierului Victor Ponta, care spunea că Guvernul nu intervine în justiţie în cazul Petrotel-Lukoil, dar că susţine salvarea locurilor de muncă ale angajaţilor şi plata salariilor către aceştia, cerându-i ministrului Justiţiei să transmită tuturor, în mod corect, acest mesaj.

    “Îmi doresc ca, ori de câte ori este vorba de locuri de muncă, să avem o poziţie foarte clară, de salvare a acestora. Vreau să spun încă o dată – şi îl rog pe ministrul Justiţiei să transmită corect ceea ce am spus – e foarte bine ca justiţia să îşi facă datoria, ca cei care au păgubit statul să plătească şi să recuperăm prejudiciile. Îi felicit pe toţi procurorii şi judecătorii care ne ajută să îi pedepsim pe cei vinovaţi. În acelaşi timp, trebuie să avem grijă – că noi suntem Guvernul, nu e treaba procurorului sau a judecătorului – de…în cazul Lukoil sunt 3.500 de angajaţi. Mă bucur că o să îşi primească salariile vineri şi să avem de fiecare dată o gândire de a salva locurile de muncă şi interesele economice”, a spus Ponta, în cadrul şedinţei de guvern din 6 octombrie.

    Tot atunci, premierul declara că procurorul este suveran şi independent în cercetarea cazului Lukoil, însă Guvernul speră într-o soluţie legală care să permită sancţionarea prsoanelor vinovate şi recuperarea prejudiciului, dar şi continuarea normală a activităţii şi plata salariilor către angajaţi.

    El a insistat asupra faptului că Lukoil are 3.500 de angajaţi, iar activitatea acesteia este foarte importantă şi pentru alte companii din economia românească, arătând că nimeni nu fugea din ţară cu conductele companiei, indisponibilizate acum, şi exprimându-şi speranţa ca dictonul “Fiat Justitia Pereat Mundi” (“Să se facă dreptate chiar dacă moare lumea”-n.r.) să fie aplicat prin limitare la “Fiat Justitia”, nu şi la moartea lumii.

    De asemenea, într-o scrisoarea transmisă la Cancelaria prim-ministrului în 3 octombrie, sindicatul şi directorul general ai Petrotel-Lukoil i-au solicitat premierului Victor Ponta sprijin pentru continuarea activităţii şi deblocarea conturilor companiei, spunând că astfel pot fi plătite salariile celor 2.500 de angajaţi, pot fi achiziţionate materiale şi pot fi plătiţi furnizorii.

    În scrisoare, aflată în posesia MEDIAFAX, sindicatul salariaţilor din Petrotel-Lukoil şi Uniunea Sindicatelor Lukoil din România, în numele cărora semnează preşedintele Gheorghe Paraschivoiu, cere sprijinul lui Victor Ponta pentru deblocarea conturilor bancare ale societăţii, astfel încât rafinăria Petrotel-Lukoil să poată funcţiona normal şi să poată fi plătite salariile muncitorilor.

    În 7 octombrie, Lukoil a anunţat că sechestrul pe conturile bancare şi stocurile comerciale de produse ale Petrotel-Lukoil, dispuse ca măsuri asiguratorii zilele trecute, au fost ridicate, precizând că rafinăria începe procedurile de pregătire pentru pornirea normală a instalaţiilor tehnologice.

    În aceeaşi zi, directorul general al SC Petrotel-Lukoil SA Ploieşti, Andrey Bogdanov, a fost pus sub control judiciar, fiind urmărit penal pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.

    Procurorii au făcut, în 2 octombrie, percheziţii la sediile mai multor companii aparţinând Lukoil, inclusiv la rafinăria din Ploieşti, prejudiciul estimat fiind de 1,039 miliarde lei (230 de milioane de euro), din care 112 milioane de euro din evaziune fiscală şi restul din spălare de bani.

    Parchetul Curţii de Apel Ploieşti anunţa că au fost făcute 23 de percheziţii la sediile Petrotel-Lukoil Ploieşti, Lukoil Energy&Gas România, Lukoil Lubricants East Europe, Agenţia Lukom-A-România şi TP LOG Services, toate din Ploieşti.

    În 3 octombrie, la o zi de la percheziţii, Lukoil a oprit producţia rafinăriei din Ploieşti.

    De asemenea, Parchetul Curţii de Apel Ploieşti a decis punerea sub sechestru asigurător a produselor rafinăriei Petrotel-Lukoil aflate în depozitele şi conductele Oil Terminal, până la concurenţa sumei de 1,039 miliarde lei. Informaţia a fost transmisă luni de Oil Terminal Bursei de Valori Bucureşti.

    În acest context, Lukoil a anunţat că rafinăria Petrotel-Lukoil şi-a încetat activitatea de producţie şi comercială, ca urmare a sechestrului aplicat pe materii prime şi ţiţei de către organele de urmărire penală, motiv care a şi provocat apariţia afirmaţiilor premierului.

  • Timişoara: Procesiune cu torţe, concerte şi pelerinaj spre Bucureşti, la 25 de ani de la Revoluţie

    Potrivit reprezentanţilor Primăriei Timişoara, manifestările dedicate împlinirii a 25 de ani de la Revoluţia din 1989 vor începe în 16 decembrie, la ora 9.00, cu o vizită la Penitenciarul din Timişoara, care va găzdui şi o expoziţie de fotografie, iar de la ora 12.30 va avea loc o expoziţie cu tema “Revoluţia din 1989”, la Opera Naţională Română.

    Tot în 16 decembrie, de la ora 15.00, se va desfăşura şedinţa festivă a Consiliului Local Timişoara, la Opera Naţională din oraş, ocazie cu care zeci de revoluţionari vor primi titul de Cetăţean de onoare al municipiului Timişoara.

    În continuare, de la ora 17.00, va avea loc evenimentul “In memoriam traseul Revoluţiei”. Este vorba de o procesiune cu torţe şi lumânări care va porni din locul unde a început Revoluţia, în Piaţa Sfânta Maria, şi va ajunge la Catedrală, unde participanţii vor depune lumânări şi candele în memoria tinerilor ucişi pe treptele bisericii în urmă cu 25 de ani. O oră mai târziu, tot pe treptele Catedralei, corul Contrast al Operei Române din Timişoara va interpreta piese pentru eroii-martir şi va avea loc un moment de reculegere. La ora 19.00, la Opera Naţională Română din Timişoara va avea loc un concert de colinde susţinut de Corul Naţional de Cameră Madrigal, iar de la ora 20.00 în Piaţa Victoriei vor fi aprinse candele care apoi vor fi aşezate în formă de cruce pe platoul din faţa Operei.

    La evenimentele din 16 decembrie este invitat să participe şi preşedintele ales, Klaus Iohannis, care nu şi-a confirmat încă oficial prezenţa.

    În 17 decembrie, va fi zi de doliu la Timişoara, toate instituţiile urmând a coborî drapelul României în bernă.

    În această zi, evenimentele dedicate Revoluţiei vor începe la ora 10.00, cu o slujbă de pomenire a eroilor martiri care va avea loc la Catedrala Mitropolitană, apoi la Biserica Martirilor. De la ora 14.00, va avea loc slujba de pomenire a eroilor martiri şi parastasul la Cimitirul Eroilor, iar la ora 17.17 va avea loc lansarea unei cărţi dedicate Revoluţiei, în Sala de Consiliu a Primăriei Timişoara. De la ora 19.00, va avea loc un moment de reculegere cu lumânări, în memoria eroilor martiri, pe treptele Catedralei.

    Manifestările vor continua în 18 decembrie, de la ora 18.30, când pe scarile din faţa Catedralei Mitropolitane din Timişoara va avea loc un concert de colinde susţinut de Corul Teologic din Timişoara. De asemenea, în 19 decembrie, programul dedicat Revoluţiei de la Timişoara va conţine un simpozion, proiecţii de film şi un concert, iar la Filarmonica “Banatul” va rula filmul “Recviem pentru Dominic” şi va avea loc Concertul Requiem în Re Minor de Wolfgang Amadeus Mozart, ambele urmând a fi proiectate pe ecrane amplasate în Piaţa Victoriei.

    În 20 decembrie, mai mulţi timişoreni vor pleca spre Bucureşti, pelerinajul fiind intitulat “Pe urmele cenuşii eroilor-martiri timişoreni dispăruţi în Revoluţie”.

    Participanţii la pelerinaj vor depune coroane în Piaţa Universităţii din Capitală, la monumentul din Piaţa Revoluţiei, la Crematoriul “Cenuşa”, la Cimitirul Eroilor şi la “Biserica suspendată” din Popeşti-Leordeni, unde va fi oficiată o slujbă de pomenire lângă gura de canal Castaforum, locul în care s-a aruncat cenuşa eroilor martiri timişoreni dispăruţi la Revoluţia de la Timişoara.

    Seara, de la ora 19.00, pe scena amplasată în Piaţa Victoriei, în faţa Operei din Timişoara, va avea loc un concert rock dedicat Revoluţiei. Vor urca pe scenă Pro Musica, Phoenix, precum şi trupele sârbeşti RibljaČorba şi Bajaga i Instruktori.