BusinessMagazin

Blog

  • Ce s-a spus despre noi

    Mai multi politicieni europeni au facut declaratii, la Consiliul European de vara care a avut loc la Bruxelles la sfarsitul saptamanii trecute, despre aderarea Romaniei si a Bulgariei. Cei mai multi cred ca nu e corect ca romanii si bulgarii sa fie sacrificati din cauza actualei crize din UE. Altii, precum Angela Merkel, care are sanse mari sa ajunga cancelar al Germaniei in toamna, spun ca aderarea celor doua tari trebuie amanata cu un an.

     

    JOSE MANUEL BARROSO, PRESEDINTE AL COMISIEI EUROPENE: „Trebuie sa ne respectam angajamentele asumate. Un acord este un acord. Principiul bunei-credinte este fundamental in viata internationala. Prin urmare, nu vom propune revizuirea acordurilor deja incheiate de statele membre in privinta viitoarei extinderi“.

    OLLI REHN, COMISAR EUROPEAN PENTRU EXTINDERE: „Romania a facut multe progrese de la incheierea negocierilor, dar are inca multe de facut. Prioritatea prioritatilor e reforma sistemului judiciar si lupta impotriva coruptiei“.

    GUNTHER VERHEUGEN, VICEPRESEDINTE AL COMISIEI EUROPENE: „Aderarea Bulgariei si a Romaniei este prioritara pentru UE. Altfel nu va exista stabilitate in Europa de Sud-Est. As vrea sa stiu de ce germanii, francezii sau olandezii sunt de parere ca este de la sine inteles ca ei apartin Europei, iar romanii si polonezii nu? Sunt ei mai putin europeni decat noi?“.

    WOLFGANG SCHUSSEL, CANCELAR AL AUSTRIEI: „Bulgarii, romanii si croatii nu trebuie pedepsiti pentru actuala criza din Uniune“.

    PHILIPPE DOUSTE-BLAZY, MINISTRU DE EXTERNE AL FRANTEI: „Daca Romania si Bulgaria vor indeplini conditiile, nu vad cu ce drept ar fi pusa sub semnul intrebarii integrarea lor“.

    GERHARD SCHRöDER, CANCELAR AL GERMANIEI: „Uniunea Europeana trebuie sa-si respecte angajamentele asumate fata de Romania si Bulgaria“.

    ANGELA MERKEL, LIDER AL CRESTIN-DEMOCRATILOR GERMANI: „Daca castig alegerile din septembrie, voi incerca sa intarzii admiterea noilor membri“.

    DOMINIQUE DE VILLEPIN, PREMIER AL FRANTEI: „Angajamentele fata de Romania si Bulgaria vor fi indeplinite, dar vom urmari foarte atent respectarea criteriilor“.

  • AFACEREA MTS LEASING

    Compania de leasing imobiliar MTS Leasing este intr-o situatie considerata critica. Presa a relatat saptamana trecuta despre problemele financiare ale firmei, dar si despre schema financiara din spatele operatiunilor MTS Leasing. Cele mai folosite cuvinte sunt „teapa“ si „Caritas“.

    SCHEMA DE FUNCTIONARE: Un client care avea in proprietate un teren pe care dorea sa-si construiasca o casa platea catre MTS Leasing un avans intre 10 si 30% din valoarea cladirii. Societatea de leasing urma sa achite facturile firmei de constructie si sa incaseze rate de la client. MTS Leasing promova intens faptul ca are o dobanda de 5% – mult sub nivelul pietei. Banii se plateau in conturile din Germania ale firmei, care nu avea o reprezentanta infiintata in Romania.

    DEZVOLTARE: MTS Leasing GmbH, condusa de familia Metzen (Theo, tata, si Matthias, fiu), a reusit sa convinga mai multe societati romanesti, banci, dar chiar si Agentia SAPARD, de validitatea sistemului. Dupa declansarea scandalului, agentia SAPARD a anuntat ca a suspendat protocolul cu MTS Leasing.

    ACUZATII: Angajatii, clientii, dar si partenerii de afaceri au semnalat probleme financiare. Ulterior, au aparut informatii conform carora familia Metzen a parasit Romania. In schimb, conducerea MTS Leasing a declarat ca firma nu este in incapacitate de plata, dar ca au fost „furati de o parte dintre angajati, dar si de o parte din firmele de constructii romanesti“.

    VALOARE: Potrivit unor estimari vehiculate in presa, valoarea contractelor incheiate de MTS Leasing se ridica la 50-100 mil. euro.

  • Ce primeste Romania

    Suma totala prevazuta pentru Romania, in pachetul 5 al cadrului financiar european pentru perioada 2007-2013, este de circa 30 de miliarde de euro:

     

    Coeziune: 18 miliarde de euro pentru reducerea decalajelor dintre Romania si statele UE (asa-numitele fonduri structurale si de coeziune)

     

    Agricultura: 5,3 miliarde de euro pentru agricultura, in cadrul capitolului Politica Agricola Comuna (PAC)

     

    Dezvoltare rurala: 6,6 miliarde de euro pentru proiecte de dezvoltare rurala

  • SIDERURGIE: De ce scade pretul otelului

    Cererea redusa de otel i-a domolit vantul din panze celui mai mare producator mondial. Mittal Steel a anuntat ca isi va reduce, anul acesta, productia cu un milion de tone de otel. Masura se va aplica la toate combinatele grupului, inclusiv Sidex Galati.

    O strategie inteligenta, o echipa de negociatori puternica si o conjunctura internatioanla favorabila. Acestea au fost cateva din punctele tari pe care omul de afaceri anglo-indian Lakshmi Mittal si-a construit imperiul siderurgic. 

    Strategia exista in continuare – Mittal Steel, cel mai mare producator mondial de otel, este in plan cu rentabilizarea combinatelor siderurgice cumparate pe cand le pastea falimentul. Si echipa de negociatori s-a pastrat. Piata, in schimb, incepe sa-i ofere surprize.  

    Anul trecut, chinezii cumparau cat otel le cadea in mana. Si preturile mondiale s-au dublat comparativ cu 2003. Anul acesta, in schimb, China si-a schimbat strategia. Si-a crescut productia de otel cu 37,5%, numai in luna mai, potrivit datelor Institutului International de Fier si Otel (IISI). China a ajuns sa produca o treime din intreaga piata mondiala. Urmarea? Importurile s-au diminuat, iar preturile mondiale o data cu ele.   Singura miscare pe care o puteau face siderurgistii din afara Chinei a fost reducerea productiei. Mai intai, luna trecuta, grupurile Arcelor si ThyssenKrupp au anuntat ca scad productia. Mittal Steel, numarul unu mondial in productia de otel, le-a urmat. Compania va produce, in al treilea trimestru, cu un milion de tone de otel mai putin decat planificase initial. Iar planurile de scadere a productiei sunt valabile si pentru combinatul Mittal Steel Galati, fostul Sidex. De altfel, anul trecut, Sidex a produs 4,75 milioane de tone, mai putin cu 250.000 de tone fata de estimarile initiale. 

    In ce masura va afecta conjunctura internationala planurile de afaceri ale Mittal Steel Galati? Ramane de vazut daca societatea va putea sa se tina de planul initial si sa realizeze, pana la finele lui 2005, o cifra de afaceri de trei miliarde de dolari, cat prevazuse initial. Iar incercarea este cu atat mai dificila, cu cat combinatul din Galati si-a schimbat, de putina vreme, seful. Locul lui Narendra Chaudhary, cel care a restructurat Sidex, a fost luat de K.A.P. Singh.

    Poate prea optimist, Lakshmi Mittal spera la o revigorare a pietei spre sfarsitul anului. Mai mult, el pune scaderea cererii pe seama unei situatii conjuncturale. Situatia n-ar fi determinata de „o reducere brusca a cererii mondiale de otel, ci de stocurile prea mari facute de clienti“, explica Mittal. Acestia ar fi cumparat mai mult decat aveau nevoie, inca de la sfarsitul lui 2004, de teama sa nu ramana fara marfa. Cum cererea „a ramas la acelasi nivel, acesti clienti isi lichideaza, acum, stocurile, afectand echilibrul dintre cerere si oferta“, mai crede Mittal.

    Piata ar urma sa-si regaseasca echilibrul, imediat ce stocurile sunt epuizate. Optimismul omului de afaceri anglo-indian este, oarecum, domolit de companiile de consultanta. Analistii germani de la Consline Research & Consulting prevad ca pretul otelului va continua sa scada, anul acesta, cu aproximativ 15 procente. 

    Unul dintre motive il constituie continuarea scumpirii materiilor prime, energiei si transportului sau in cea mai buna varianta mentinerea la actualele cote.  In plus, preturile finale ale otelului vor fi influentate si de majorarea capacitatilor de productie, dar si de cresterea sub asteptari a economiei mondiale.

    Poate cu aceste cifre in minte, Mittal da tarcoale unei piete de care a fugit acum mai bine de 25 de ani: India. Omul de afaceri si-a proiectat si un buget pentru construirea unui combinat siderurgic si a unei mine de fier in tara natala: aproape sapte miliarde de dolari. Deocamdata, proiectul este la faza discutiile cu autoritatile indiene. „Exista un mare potential de crestere pe aceasta piata“, crede Mittal. Si ca el, coreenii de la Posco – al cincelea producator mondial de otel. 

    Ei au semnat, deja, un acord cu autoritatile indiene, pentru construirea unui combinat siderurgic, a unui port si a unei mine. Valoarea proiectului este de 12 miliarde de dolari. Iar fabrica va incepe sa produca cel mai probabil in 2010.

    Mana de lucru ieftina  – 1,2 dolari/ora – este si ea un argument. Ca si potentialul de crestere a consumului. 
    Daca acum India consuma circa 32 de milioane de tone de otel, in urmatorii sapte ani cererea s-ar putea dubla, dupa cum crede ministrul indian al otelului. 

    Pe de alta parte, investitorii in siderurgia indiana va trebui sa-si adapteze planurile la o piata locala dominata de o companie veche de 131 de ani, Tata Steel. Companie care si-a facut, la randul sau, planuri mari. Tata, o firma de familie, spera sa-si creasca veniturile cu aproape 50%, anul acesta, pana la 24 de miliarde de dolari. Afacerile cu masini, otel si IT sunt cele pe care firma indiana mizeaza. 

    Vor reusi investitorii straini sa „contraatace“ avantul Tata Steel? Deocamdata ei sunt optimisti. Dar iau in calcul dezvoltarea afacerilor si in alte regiuni.

    Rusia si Brazilia sunt alte tari aflate in vizorul siderurgistilor, pe langa India si China. Cresterea economica din cele patru tari, cu o populatie totala de 2,7 miliarde de locuitori va putea impulsiona si productia mondiala de otel, mai spune Mittal. El mizeaza pe o apreciere a cererii de otel cu 3-4%, in „viitorul previzibil“.

    Estimarile analistilor par sa-l sustina. Daca, in 2005, cererea mondiala de otel va ajunge la un miliard de tone, in 2006, aceasta va depasi 1,05 miliarde de tone, arata un studiu al Consline. Tot China ar urma sa fie „motorul“ acestei cresteri. 

    Deocamdata, insa, piata internationala a intrat intr-o perioada de stagnare. Siderurgistii incearca sa impulsioneze pretul otelului, reducandu-si productia. Pe hartie, socotelile par corecte: oferta va fi mai mica, cererea – cred producatorii de otel – nu va scadea. Prin urmare, clientii vor fi dispusi sa plateasca mai mult pentru otelul cumparat. Cat de reale sunt aceste calcule, vom vedea spre sfarsitul anului, cand aceiasi siderurgisti estimeaza ca cererea de otel va reveni „la cotele normale“.

  • PERSPECTIVE "REZERVATE"

    Pretul otelului va fluctua usor, in viitorul apropiat, dar cererea redusa va impiedica producatorii sa urce tarifele, cred analistii germani de la Consline Research & Consulting. 

    MATERII PRIME: Costul materiilor prime, al energiei si transportului a crescut anul acesta.

    CEREREA DIN CHINA: Analistii estimeaza o apreciere economica de 8% in China, pana in 2007, ceea ce va impulsiona cresterea industriei cu peste 10%.

    AMENINTARI: Majorarea capacitatilor de productie a otelului, la care se adauga ritmul sub asteptari de crestere a economiei mondiale, poate afecta preturile produselor siderurgice.

    PE TERMEN LUNG: Cererea de otel a Chinei se va mentine si in anii urmatori, iar concentrarea din siderurgie va face ca preturile sa se stabilizeze.

  • Campanii suple

    Reclamele la produse miraculoase pentru slabit in cateva saptamani abunda in reviste, dar si in emisiunile de teleshopping. Tinta? Cele peste 60 de procente din populatia de peste 18 ani care, potrivit statisticilor medicale, sufera de o forma de supraponderalitate sau obezitate.

    O companie farmaceutica pare insa hotarata sa lupte cu ciorba de varza si dietele „dupa ureche“ si incearca sa-i convinga pe romanii supraponderali sa se adreseze medicului. Demers nu tocmai dezinteresat, avand in vedere ca firma in cauza are in portofoliu un medicament destinat combaterii obezitatii.

    Medicamentul respectiv nu poate fi promovat pe canalele clasice. Insa faptul ca numele acestuia nu poate fi pronuntat – din cauza ca necesita prescriptie medicala – ar putea include, printre beneficiarii campaniei, si producatori concurenti de medicamente cu aceeasi actiune.

    Campania ReductoStart, lansata la jumatatea lunii aprilie, isi propune sa mareasca gradul de constientizare al persoanelor care sufera de obezitate, spune doctorul Ovidiu Popescu, directorul general al diviziei din Romania a companiei farmaceutice Abbott Laboratories. „Vrem sa incurajam lumea sa mearga la medic.“

    Programul presupune o consultatie gratuita la medic plus determinari de tesut adipos in farmacii. „Doar medicul decide daca pacientul are nevoie de medicatie si ce medicatie i se potriveste“, spune Popescu.

    Ce beneficii are insa Abbott? Unul dintre produsele companiei – Reductil – se adreseaza chiar tratamentului obezitatii, insa este un medicament care nu se poate elibera decat cu prescriptie. Adica nu i se poate face publicitate prin metodele obisnuite – la TV, radio sau in presa scrisa.

    Insa, prin trimiterea mai multor potentiali clienti la medic, compania farmaceutica ar putea beneficia de o crestere a vanzarilor. „Evident, nu suntem o organizatie de caritate“, recunoaste Popescu. Totusi, exista posibilitatea ca doctorul sa prescrie medicamente care nu sunt produse de Abbott.

    In lupta cu kilogramele se inscriu si produsele naturiste. Dar nu acestea ar fi principalii concurenti ai Reductil. „Efectele programului ReductoStart nu se vor simti prea tare, pentru ca medicii nu prea prescriu produse naturiste“, spune Ion Bulacu, consultant medical la Walmark, unul dintre cei mai importanti producatori de profil.

    Principalul contracandidat al produsului Abbott in preferintele medicilor este Xenical, comercializat de compania elvetiana Hoffmann La Roche. Reprezentantii acestei firme s-au abtinut de la comentarii legate de campania ReductoStart, insa au oferit detalii despre piata. „Obezitatea era recent considerata o «epidemie a secolului 21». Astfel ca intreaga piata de medicamente antiobezitate va creste, si, impreuna cu ea, si vanzarile Xenical“, spune Irina Berechet, PR & Communications manager al Hoffmann La Roche. De altfel, datele privind produsele farmaceutice arata o crestere spectaculoasa la inceputul acestui an.

    „In primul trimestru, piata produselor de slabit, cum este cuantificata de catre firma de cercetare Cegedim, a inregistrat o crestere cu 33% fata de perioada similara din 2004“, spune Irina Berechet. Insa aceasta piata este extrem de divizata, iar aici nu sunt incluse doar medicamentele – astfel ca o estimare a vanzarilor de produse recomandate pentru reducerea greutatii, de la ceaiuri la medicamente cu sau fara prescriptie, este greu de facut. Cu atat mai mult cu cat romanii au tendinta de a se automedica, in loc sa apeleze la medici, dupa cum remarca reprezentantii companiilor farmaceutice.

    De altfel, si Hoffmann La Roche are in derulare un program de informare a pacientilor – Xeniplan. Care vor fi rezultatele acestor campanii? Informarea pacientilor se va traduce si in vanzari mai mari pentru producatorii de medicamente? „Nu putem preciza un volum al vanzarilor estimate, deoarece programul nu are stabilita o durata fixa“, afirma Ovidiu Popescu.

    Pentru moment, lucrurile nu merg dupa cum se asteptau reprezentantii companiei Abbott.  Recunoscand ca ReductoStart nu a fost deloc o prioritate in ultima perioada – foarte agitata pentru sistemul de sanatate si companiile din domeniul farmaceutic – Popescu spune ca vanzarile nu au evoluat conform previziunilor. „Ba chiar din contra.“ El insista asupra faptului ca obiectivul programului este totusi trimiterea unui numar cat mai mare de pacienti la doctor – compania urmand sa castige o recunoastere mai mare pe piata. Dar o data ce ajung la medic, chiar si daca vor primi un tratament medicamentos, pacientii nu vor scapa de regim sau de activitatile sportive. Insa ciorba de varza se va administra acum sub „prescriptie“. 

  • FONDURI DE INVESTITII: Un val de bani

    Sute de milioane de euro pregatite pentru Romania. Nu, nu este vorba de fondurile de la Uniunea Europeana, ci de bani privati stransi de fondurile de investitii. 2005 ar putea fi inceputul unui al doilea val de investitii ale fondurilor cu capital de risc. Dar exista suficiente afaceri interesante?

    Jumatate de miliard de euro. Atat estimeaza managerii fondurilor de investitii ca vor fi alocate companiilor din Romania in urmatorii doi-trei ani. Practic, cele 500 de milioane sunt deja in conturile fondurilor de venture capital. 

    Fondurile de investitii nu sunt o noutate pentru piata romaneasca. De fapt, multe dintre companiile autohtone au fost restructurate si finantate cu ajutorul fondurilor de private equity. Impresionanta este insa avalansa de sume anuntate, pentru perioada urmatoare, de administratorii de fonduri.

    Chiar daca e impresionanta, nu este neaparat si surprinzatoare. Multe dintre fondurile care au facut afaceri de pionierat in Romania in perioada 1996-1998 si-au incheiat durata de activitate. Dar managerii acestora au ridicat noi fonduri – de dimensiuni mai mari – si incearca acum sa revina pe piata romaneasca.

    Diferenta este, spun analistii, ca acum tendinta este de strangere a unor fonduri regionale, care au disponibile sume mai mari, in conditiile in care o buna parte dintre fondurile ridicate in urma cu 7-8 ani erau fonduri de tara. 

    Pentru fonduri mari este nevoie si de afaceri de anvergura. Exista insa companii in Romania care ar putea atrage investitii de zeci de milioane de euro? „Cu siguranta sunt companii mari care ar putea face obiectul unei tranzactii semnificative cu capital de risc. Intrebarea este daca managementul si actionariatul acestor firme sesizeaza nevoia de private equity“, considera Robert Luke, managing director pentru Romania al GED Capital, o companie spaniola de administrare a fondurilor de investitii.

    GED Capital administreaza Fondul Roman Post-Privatizare (FRPP), care mai detine actiuni la cinci companii, si a lansat recent un al doilea fond destinat Romaniei si Bulgariei, GED Eastern Fund II, cu un capital initial de 50 de milioane de euro, pe care reprezentantii fondului spera sa-l dubleze pana anul viitor. Dar cum arata, de fapt, ceea ce Luke numeste o companie „mare“? „Sunt firme care au deja 10-15 ani de la infiintare, lideri de piata, cu cifre de afaceri suficient de mari pentru a deveni interesante pentru un fond“, crede Cristian Nacu, vicepresedinte al Enterprise Investors Romania – cel mai mare administrator de fonduri de investitii din Europa Centrala si de Est, care a lansat anul trecut Polish Enterprise Fund V, cu o valoare de 300 de milioane de euro. EI a cumparat recent lantul de supermarketuri Artima, intr-o tranzactie de 21 de milioane de euro.

    Nacu mai crede ca in Romania s-a format deja o categorie de antreprenori care au creat afaceri solide, au acum suficienta experienta si se afla, in acest moment, in fata unor alegeri strategice. „Oamenii de afaceri fie se vor indrepta spre un business regional, avand o experienta pe o piata mare ca a Romaniei, fie vor alege sa-si conserve pozitia, riscand insa ca dupa aderarea la UE sa fie scosi de pe piata sau inghititi de corporatii straine“, spune reprezentantul Enterprise Investors.

    Pentru extindere, antreprenorii au nevoie atat de finantare, cat si de experienta. Si aici intervine, spun administratorii, un fond de investitii. „Dincolo de atragerea de investitii, oamenii de afaceri cauta parteneri care sa ii ajute in evaluarea perspectivelor de dezvoltare, identificarea oportunitatilor de extindere in Romania sau pe alte piete, organic sau prin achizitii“, spune Emma Popa-Radu, reprezentanta in Romania a companiei americane de investitii Advent.

    „Fondurile regionale pot aduce mai mult decat o suma de bani“, afirma si Cristian Nacu. „In 15 ani, Interprises Investors a realizat circa 100 de investitii. Astfel ca avem o experienta relevanta in mai multe domenii de activitate. Avem o retea de manageri. Avem experienta in organizarea de oferte publice initiale.“ Oferta publica initiala (IPO) este una dintre modalitatile preferate de exit ale unui fond de investitii. Care sunt insa obiectivele fondurilor? „Ne-ar placea sa lucram cu un producator local, sa cream sau sa consolidam un brand local“, spune Robert Luke. De altfel, GED Capital – prin FRPP – este actionar printre altele la compania Continental, care detine singurul lant hotelier autohton, sau Sicomed, care a lansat recent produse sub marca Gerovital.

    Glumind, Cristian Nacu spune ca administratorii fondurilor de investitii sunt „patrioti“. „Sprijinim companii locale, branduri autohtone, antreprenori romani.“ Desigur, nu dezinteresat. Pentru ca investitiile sunt destinate cresterii valorii adaugate a firmelor in care se implica fondurile de private equity, pentru ca acestea sa-si asigure o iesire cat mai profitabila din afacere.

    Un fond de investitii are in general o durata de viata de circa 8-10 ani intr-o companie. In primii 2-3 ani se realizeaza investitiile, in urmatorii 3-4 ani se concentreaza pe cresterea afacerilor, iar in ultimii ani se incearca exitul din companie. Tocmai din cauza acestui ciclu de viata, ultimii doi-trei ani au fost foarte saraci din punctul de vedere al tranzactiilor de private equity pe piata romaneasca. Foarte putine afaceri au fost incheiate in aceasta perioada, cele mai multe fiind exit-uri.

    Dupa valul intrarilor din 1997-1998, situatia economica nu tocmai buna i-a facut mai prudenti pe investitorii cu capital de risc. De-abia dupa revenirea economica, acestia au inceput sa manifeste mai mult interes pentru Romania. Urmarea? Aproape ca nu a fost o saptamana in care sa nu se anunte lansarea unui nou fond de investitii destinat pietelor central si est-europene. Mari jucatori pe piata Europei Centrale, precum Advent, Enterprise Investors, au ridicat fonduri de circa 300 de milioane de euro fiecare.

    Anul trecut, 77 de echipe de administrare a fondurilor specializate in piata central-europeana au strans circa 466 de milioane de euro, potrivit unei estimari a European Private Equity Venture Capital Association (EVCA) – asociatia europeana a fondurilor de venture capital. Practic, rezultatele activitatii din ultimul deceniu in Europa Centrala si de Est sunt acum folosite pentru a convinge investitorii sa finanteze un nou fond destinat acestei regiuni. Iar pe acestia nu i-au lasat reci randamente de cel putin 20%.

    Putem vorbi acum de un al doilea val al investitiilor de private equity in Romania, dupa cel de acum 8-10 ani? Reprezentantii fondurilor sunt destul de reticenti in a afirma raspicat acest lucru. Ei remarca totusi faptul ca exista un al doilea val in cazul anumitor administratori, care au ridicat atunci fonduri dedicate in special pietei romanesti, au inchis un ciclu de investitii si acum pregatesc sau au lansat deja un al doilea fond – cum este si cazul GED Capital.

    Pe de alta parte, sunt fonduri care au fost permanent pe piata in ultimii ani, precum si fonduri care abia de anul trecut au inceput sa analizeze mai atent Romania, remarca Laurentiu Ispir, investment officer in cadrul companiei de investitii cu capital suedez Oresa Ventures. „Nu stiu daca se poate vorbi de un al doilea val, dar o euforie oarecum asemanatoare celei din 1997-1998 exista insa fara indoiala“, spune el.

    Ce va aduce acest potential „al doilea val“? „Mai multe tranzactii“, afirma categoric Cristian Nacu. Si de valoare mai mare, completeaza el. „Tot mai multi antreprenori vad partea frumoasa a construirii unui business pe care apoi sa-l vanda sau sa-l dezvolte prin asocierea cu un partener“, isi justifica reprezentantul EI previziunile.

    Robert Luke crede ca cele 100 de milioane de euro preconizate pentru GED Eastern Fund II vor fi investite in 10-15 companii, dintre care 6-10 in Romania (avand in vedere ca fondul este destinat si pietei din Bulgaria). Dintre acestea, doua-trei ar trebui realizate chiar in acest an.

    Managerul GED Capital este foarte optimist: „Cred ca peste 3-4 ani vom investi toti banii si vom strange un nou fond cu cel putin 50% mai mare“. De altfel, chiar Luke este cel care a avansat valoarea de 500 de milioane de euro alocate pentru Romania. Exista totusi o nuanta: „Alocarea este un aspect, capacitatea de a investi efectiv banii este altul, mai important“, subliniaza Ispir.

    Si mai este inca o fata a monedei. In caz de nevoie, fondurile de investitii au capacitatea de a aduce sume mai mari de bani decat cele disponibile in fond. „In plus fata de capitalul din acest fond, in tranzactiile mari coinvestim cu investitorii nostri si atragem si imprumuturi de la banci“, explica si Emma Popa-Radu. Deci, balta are peste, sunt insa destui pescari? Aici parerile sunt impartite, iar multe lucruri depind de plafonul de investitie tintit de fiecare fond.

    „Tranzactiile de peste 20 de milioane de euro nu sunt, intr-adevar, multe. Pe segmentul 5-10 milioane de euro exista insa oportunitati interesante“, este de parere oficialul Oresa Ventures. Mai optimist este Cristian Nacu: „Vor fi destule tranzactii semnificative, cu firme semnificative“. Dar care ar fi sectoarele semnificative? Industria farmaceutica, retailul, logistica sunt printre cele mai atractive pentru toti investitorii. „Discutam cu jucatori pe piata distributiei. Intentionam sa-i transformam in importanti actori pe piata serviciilor logistice“, detaliaza Robert Luke.

    „Sunt cateva sectoare foarte dinamice, care au avut o dezvoltare spectaculoasa, precum IT, retail, servicii financiare, care au pornit practic de la zero“, afirma Cristian Nacu. Deloc intamplator, aceste domenii se numara printre primele nominalizate ca prioritati la lansarea unui fond de investitii.

    Insa nici unul dintre ele nu se limiteaza doar la cateva sectoare. „Suntem interesati si de alte companii care sunt sau pot sa devina cu ajutorul nostru lideri de piata“, spune reprezentanta Advent. „Fiecare fond are domeniile sale favorite, insa nimeni nu va refuza o oportunitate buna doar pentru ca nu se afla in sectorul preferat“, spune Laurentiu Ispir. Din preferintele fondurilor de venture capital rezulta cele mai dinamice sectoare economice in urmatorii zece ani. Pe de alta parte, in aceste domenii au aparut in ultimul timp si afaceri suficient de mari pentru a trezi interesul. De exemplu, in distributia de medicamente, in urma cu cinci ani erau o sumedenie de jucatori, dar cu afaceri mici. Acum sunt mult mai putine companii, iar unele au deja cifre de afaceri de peste 100 de milioane de euro.

    Un caz aparte este piata imobiliara. In acest sector activeaza multe companii de investitii specializate numai pe real-estate, insa nici fondurile de private equity nu pot ignora potentialul acestei piete. Mai ales ca au facut afaceri foarte bune, cum ar fi parcul industrial IRIDE – in dezvoltarea caruia a fost implicat FRPP – cumparat de austriecii de la Immofinanz in primavara anului trecut.

    Compania elena de investitii Global Finance a constituit primul sau fond dedicat sectorului imobiliar din Europa de Est, Global Emerging Property Fund, cu un capital atras de peste 125 de milioane de euro. Global Finance este deja prezenta in Romania prin intermediul fondurilor EuroMerchant Balkan si Black Sea, prin intermediul carora detine participatii la companii precum producatorul de inghetata Delta, fabrica de medicamente Sicomed, producatorul de mobilier Neoset. 

    Premise de dezvoltare exista deci, iar perioada 2005-2006 ar putea fi varful investitiilor de private equity in Romania. Comparativ cu piata mondiala de profil insa, Romania intra la categoria „si altii“. „Chiar si raportata doar la Europa Centrala si de Est, piata romaneasca de private equity este inca foarte mica. Ceea ce pare a fi un an exceptional aici nici nu se vede pe radarul multor investitori din Vest“, remarca reprezentantul Oresa Ventures.

    Lucrurile se schimba atunci cand vine vorba de rentabilitati. „Daca vorbim despre randamente este altceva: au existat cateva exit-uri anul acesta, unul fiind al Oresa, care au adus randamente mult peste cele obtinute de fonduri in alte tari din zona“, completeaza Laurentiu Ispir.

    In loc de concluzie, Robert Luke spune: „Cred ca pentru fondurile de investitii Romania in 2005 ar trebui sa fie locul potrivit la timpul potrivit“.

  • PRIVATE EQUITY

    Private equity (capital privat) este un termen cuprinzator care se refera la orice tip de investitie in capitalul unei firme, de cele mai multe ori necotate la bursa. Scopul este dezvoltarea firmei, pentru o valorificare ulterioara a pachetului de actiuni cumparat de compania de investitii. 

    ORGANIZARE: Fondurile de private equity sunt controlate de un administrator. Acesta atrage finantari de la investitori precum fonduri de pensii, alte institutii financiare sau chiar persoane fizice. 

    FINANTARE: Fondul poate cumpara in intregime o companie, dar de cele mai multe ori achizitioneaza un pachet minoritar. De asemenea, fondurile pot prelua o parte dintre datoriile companiei-tinta. 

    IMPLICARE: Pot actiona ca un investitor pasiv, mai ales in cazul marilor corporatii, sau ca un investitor activ, implicandu-se in managementul companiei.

  • BANI PENTRU ROMANIA

    Companii cu o prezenta mai veche sau mai noua, cu sume alocate pentru Romania sau pentru intreaga regiune, administratorii fondurilor de investitii analizeaza cu mare atentie piata romaneasca. In urmatorii 2-3 ani, potrivit unor estimari, companiile autohtone ar trebui sa beneficieze de investitii de circa 500 de milioane de euro din partea fondurilor de venture capital. Printre cei mai importanti manageri de fonduri se numara: 

    ADVENT INTERNATIONAL Prezenta in Europa de Est din 1994, Advent a realizat cateva afaceri de mari dimensiuni si pe piata romaneasca. Firma a fost actionar al companiei de publicitate outdoor Euromedia, al producatorului de bere Brewery Holdings si al operatorului de telefonie mobila MobiFon / Connex. Advent este si in prezent actionar majoritar al fabricii de medicamente Terapia Cluj-Napoca si a strans anul trecut al treilea fond dedicat Europei Centrale si de Est, in valoare de 330 de milioane de euro. O treime din aceasta suma ar putea fi investita in Romania, potrivit estimarilor reprezentantilor fondului. 

    ENTERPRISE INVESTORS Cel mai mare grup de private equity din Europa Centrala si de Est, prezent pe piata de 15 ani, EI este deja la al cincelea fond de investitii. Lansat anul trecut, Polish Enterprise Fund V are o capitalizare de 300 de milioane de euro. Pana acum, EI a avut o prezenta mai degraba discreta pe piata romaneasca, remarcandu-se doar ca actionar al operatorului de telefonie mobila Orange Romania. Insa anul trecut, compania a deschis un birou la Bucuresti si a ratat de putin preluarea firmei de consumer finance Credisson (achizitionata de Cetelem din grupul BNP Paribas). In primavara acestui an, Polish Enterprise Fund V a cumparat lantul de supermarketuri Artima. 

    GED CAPITAL DEVELOPMENT Grupul este prezent in Romania din 1996, cand a lansat Fondul Roman Post Privatizare, cu un capital de 44 de milioane de euro. In acest an, GED a lansat fondul GED Eastern Fund II – adresat Romaniei si Bulgariei -, care dispune in prezent de active de 51 de milioane de euro, suma pe care managerii fondului spera sa o dubleze pana anul viitor. GED mai detine investitii in cinci companii romanesti, printre care se numara Sicomed si compania hoteliera Continental, dupa ce a vandut in ultimii ani sapte dintre companiile detinute in portofoliu. 

    GLOBAL FINANCE Compania elena de investitii Global Finance a constituit recent primul sau fond dedicat sectorului imobiliar din Europa de Est, Global Emerging Property Fund, cu un capital atras de peste 125 de milioane de euro. Din aceasta valoare, 50-60 de milioane de euro ar putea fi destinati pietei romanesti. Global Finance administreaza proiecte in valoare de peste 400 de milioane de euro in Grecia, Bulgaria si Romania prin intermediul fondurilor EuroMerchant Balkan si Black Sea. Global Finance a fost sau este actionar in Romania la producatori de inghetata (Delta), croissante (Chipita), medicamente (Sicomed), mobilier (Neoset), coloranti pentru mase plastice (Romcolor), panificatie (Titan-Moara Loulis) sau la operatorul de telefonie mobila Orange si lantul de magazine Germanos. In acest an, compania a achizitionat pachetul majoritar de actiuni al producatorului roman de software Totalsoft.

    ORESA VENTURES Este o companie de investitii cu capital suedez, care a investit cateva zeci de milioane de euro in Romania incepand din 1997. Printre companiile in care Oresa a fost sau este actionar se numara Flanco, Brewery Holdings, Credisson, La Fantana, Medicover sau Motoractive. Oresa are in prezent disponibili pentru investitii in Romania circa 25-30 milioane de euro, dar suma poate fi marita, potrivit reprezentantilor firmei. Oresa este companie de investitii, nu fond, adica nu este presata sa vanda firmele pentru ca ii expira durata de viata, ca in cazul fondurilor.

    3TS CAPITAL PARTNERS Compania a lansat recent fondul de investitii 3TS Central European Fund II, care dispune de 100 de milioane de euro pentru investitii in viitoarele state membre UE, printre care si Romania, precum si in tarile din primul val. 

    NEW CENTURY HOLDINGS Compania americana care administreaza Broadhurst, cel mai mare fond de pe piata romaneasca, a adus la inceputul acestui an 275 de milioane de dolari pentru formarea unui nou fond, NCH Balkan Fund. Expunerea grupului pe Romania a ajuns astfel la aproximativ jumatate de miliard de dolari. 

    BALKAN ACCESSION MANAGEMENT COMPANY Compania care administreaza Fondul Romano-American pentru Investitii (FRAI), in colaborare cu o societate de management din Bulgaria  au lansat tot in acest an Balkan Accession Fund, un fond in valoare de 20 de milioane de euro, care spera sa ajunga la o capitalizare de 75 milioane de euro.  AIG Corporatia financiara americana American International Group ar putea aloca Romaniei pana la 100 de milioane de dolari (77 de milioane de euro) dintr-un fond in valoare de un miliard de dolari orientat catre tarile in curs de dezvoltare din Europa de Est si America de Sud. AIG a fost prezent pe piata romaneasca cu AIG New Europe Fund, care a fost actionar la Orange Romania, la producatorul de sisteme de iluminat Luxten si Astral Telecom.

  • PARTIDELE SI ANTICIPATELE

    • Principalele partide din Romania se raporteaza in mod diferit la anticipate.
    • PNL a acceptat, de voie-de nevoie, sa provoace anticipatele, intr-un moment in care a pierdut intaietatea in Alianta. Acum, raportul de impartire a locurilor pe liste in Alianta este de 1:1, fata de 1,3:1, toamna trecuta. Un scor mai bun decat in 2004, previzibil, poate insemna o relansare, dar un esec poate duce chiar la disparitia PNL.
    • PD ar putea fi marele castigator al anticipatelor, pentru ca, daca alegerile vor confirma cresterea constanta din sondaje, va obtine un scor mult imbunatatit fata de cel din 2004. PD a ajuns cel putin pe picior de egalitate cu PNL in cadrul Aliantei, iar intrarea previzibila in PPE ii va consolida pozitia.
    • PSD se afla inca in faza reconstructiei si anticipatele in aceasta toamna prind partidul un pic nepregatit, in ciuda declaratiilor optimiste ale liderilor sai. Nu se stie inca in ce masura Ion Iliescu isi va mai asuma rolul de locomotiva si nici cat de locomotiva ar mai putea fi el in anul 2005. PSD are de gestionat si o problema de imagine (opozitia la reforma, lideri chemati la PNA, cazul Hayssam s.a.).
    • PRM are o situatie paradoxala. Pe de o parte, a pierdut 14 parlamentari (aripa Ciontu) si spera ca noile alegeri sa-i aduca cel putin alti 14 in loc. Partidul s-ar putea prabusi tot asa cum ar putea profita de criza politica si de eventuale dificultati ale aderarii. 
    • UDMR a acceptat mai mult de nevoie sa sustina anticipatele si se bazeaza pe promisiunea presedintelui Traian Basescu ca va face parte si din noul guvern. Probabil ca isi va conserva voturile din 2004, dar are de rezolvat problema UCM, formatiune care ar putea sa-i fure destule voturi.
    • PC are toate sansele sa fie cel mai pagubit partid al anticipatelor, pentru ca, de unul singur, n-are nici o sansa sa se apropie macar de pragul electoral. Dan Voiculescu va incerca din nou „parazitarea“ listelor unei formatiuni mai puternice, dar nu e exclusa nici o fuziune spectaculoasa.
    • PPCD ar putea fi castigatorul nesperat al acestor alegeri. Impins din spate de liderii PPE, fostul partid al taranistilor are sansa sa intre in Parlament, via PD sau PNL, asa cum au cerut-o recent cativa fruntasi liberali. Sau via Alianta, intr-o coalitie de dreapta, asa cum isi doreste Gheorghe Ciuhandu.