BusinessMagazin

Blog

  • Cum influenteaza internetul modul in care gandeste Platon?

    Cititi cu atentie fragmentul de mai sus; cine este autorul si cu
    ce ocazie spune ce spune? Ar putea fi, veti spune, vreun profesor
    batran in dialog cu Tim Berners-Lee, inventatorul World Wide Web,
    sau poate reprosul unui bibliotecar catre Jimmy Wales, creatorul
    enciclopediei online Wikipedia. Sau poate fi un jurnalist dedicat
    printului, uite asa, ca mine, in discutie cu Arianna Huffington de
    la Huffington Post, site-ul de stiri si opinii care demoleaza
    ansamblul presei tiparite.

    Gresiti, desigur. Autorul este Platon, in dialogul Phaidros;
    filozoful grec, ajuns la maturitate, considera scrisul, alfabetul,
    comunicarea prin cuvant scris drept revolutii distructive si pleda
    pentru singurul mod de transmitere a cunostintelor, singurul mod de
    invatatura pe care il cunostea, pe cale orala (in mod ironic,
    cuvantul lui Platon a ajuns la mine/noi scris).

    Fragmentul citat a fost deseori invocat chiar de catre Marshall
    McLuhan, creatorul Galaxiei Gutenberg, profetul ziarelor si al
    televiziunii, ganditorul sprintar care ar putea parea astazi
    depasit, aruncat in uitare de catre revolutia tehnica indusa de
    aparitia internetului. L-am regasit pe McLuhan dupa 20 de ani (cum
    altfel?) si, recitindu-l, am zambit: oamenii sunt aceiasi, spaimele
    sunt aceleasi, nimic nu s-a schimbat, nimic nu se schimba, doar
    oamenii cred asta.

    Nu mai este mult pana la aparitia raspunsului la intrebarea din
    acest an a publicatiei The Edge: “Cum influenteaza internetul modul
    in care tu gandesti?”. The Edge este o revista online care isi
    asuma analiza celei de-a treia culturi; conceptul vine in
    continuarea ideilor americanului CP Snow, care vorbea la inceputul
    anilor ’60 de “cele doua culturi”, cea a stiintei si cea a artei si
    literaturii. A treia cultura este rezultatul unificarii celor doua,
    iar mediul electronic s-ar putea dovedi, cred cei de la Edge,
    propice pentru cumulul de idei si culturi. In fiecare an pun cate o
    intrebare, iar noianul de raspunsuri primite de la oameni de
    stiinta, artisti si ganditori incheaga un posibil raspuns. La
    intrebarea acestui an s-au adunat deja 132.000 de documente de la
    peste 170 de specialisti. Rasfoiti-le, veti gasi o sumedenie de
    idei sclipitoare dar , va avertizez, si multe platitudini.

    Unde vreau sa ajung? Rezum, pornind de la recenta poveste
    cinematografica a creatorului Facebook: multi insi din lumea asta
    cred, impun, certifica internetul drept mediul viitorului pentru
    comunicare, informare, socializare. Internetul asemeni unui soi de
    minister orwellian al adevarului isi scrie si rescrie o istorie
    contemporana, de multe ori “in timp ce” sau “in avans”. Altii,
    folosind argumente asemanatoare batranului filozof grec, clameaza
    diluarea intelighentiei si instaurarea terorii gloatei
    clampanitoare din tastaturi.

    Daca e sa stam si sa judecam, intrebarea fundamentala in acest
    caz este “cum influenteaza internetul modul in care gandeste
    Platon?”. Dom’ne, cine va intui asta va fi al doilea Gutenberg si
    va isca adevaratul model de business, schimband societatea umana
    din temelii; sa zicem ca Mark Zuckerberg a intuit ceva, dar l-a
    luat succesul pe dinainte, in aceeasi masura in care l-a atins pe
    Shawn Fanning, cel de la Napster.

    Daca tot am pomenit de Napster si de Marshall McLuhan, trebuie
    sa aduc un argument in favoarea perenitatii ideilor umane:
    teoreticianul media a spus ca “mediul este mesajul”, undeva in anii
    ’60, cucerit de mesajul golit de continut al luminii si
    electricitatii. Un mesaj filozofic intr-un concept accesibil, iar
    Napster, aparut la ani buni dupa ce filozoful nu a mai fost, il
    exemplifica cat se poate de corect. Concret, Napster a furnizat
    doritorilor posibilitatea de a avea muzica, gratuit. Dar dorinta de
    a descarca cat mai multe cantece i-a facut pe utilizatori sa
    plateasca oricat de mult pentru o conexiune cat mai buna la
    internet si pentru latime de banda. Muzica, continutul adica, nu
    mai conta, iar mediul, conexiunea si latimea de banda adica, facea
    toti banii.

    Cat de corect a fost asta din punctul de vedere al afacerilor,
    muzicienilor, consumatorilor sau al lui Fanning insusi tine deja de
    un acelasi mod de gandire al lui Platon – supararea celor de la
    Metallica pe afacerea lui Fanning ar fi disparut daca furnizorii de
    banda si de echipament hardware ar fi facut echipa comuna cu
    publisherul muzicienilor si cu cei de la Napster.

    Antreprenorii internetului vor descoperi curand, cred,
    necesitatea unui model de business asemanator, bazat pe
    specializare si integrare puternica; problema este ca un astfel de
    model devine la un moment dat fie enervant – iar Facebook chiar
    este enervant in prezent -, fie va degenera dupa modelul economiei
    socialiste, in care unii se faceau ca fac, iar altii se faceau ca
    gandesc.

  • Pedelistii au „luat lumina” de la „soarele” Udrea. Cum i-a temperat Blaga pe fanii Elenei-„Kill Bill”

    Incantata de eticheta de “Kill Bill al politicii romanesti” si
    de “eforturile monumentale” ale colegului de guvern Baconschi de a
    nu cadea sub farmecul ei, Udrea a marturisit ca ar candida din nou
    peste 6 luni, numai ca sa mai auda asa cuvinte alese. Osanalele la
    adresa ministrului au fost temperate doar de Vasile Blaga.

    Inscaunarea oficiala a Elenei Udrea la sefia organizatiei
    Bucuresti declanseaza intrarea in linie dreapta a luptei pentru
    putere la varful PDL. In pofida incercarilor de a pastra aparenta
    blocului monolit, ceremonia desfasurata duminica la Palatul
    Parlamentului a conturat cele doua tabere: Udrea versus Blaga. Dupa
    laudele aduse de mai multi lideri democrat-liberali mi-nistrului
    Turismului si Dezvoltarii, re-date prin cugetari precum: “soarele
    PDL”, “motorul politicii”, “femeia care da ora exacta in politica
    romaneasca”, “Kill Bill-ul politicii”, “inteligenta, frumoasa,
    tenace, cu anduranta la mediul general dezgustator al politicii
    romanesti”, secretarul general Vasile Blaga a fost singurul care
    i-a reamintit Elenei Udrea posibilitatea “infrangerii” la alegerile
    pentru Primaria Capitalei.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Irlanda a cedat: cere ajutor de la UE si FMI. Suma probabila: 80-90 miliarde de euro

    Solicitarea oficiala a imprumutului a fost facuta in cursul
    zilei de duminica, urmand ca detaliile planului de sustinere a
    Irlandei sa fie definitivate in urmatoarele saptamani. Atat Banca
    Centrala Europeana, cat si FMI au difuzat cate un comunicat in care
    iau act de cererea guvernului de la Dublin isi declara sustinerea
    fata de “stabilitatea financiara” a Irlandei, fara a mentiona insa
    vreo suma. Ministrul de finante irlandez, Brian Lenihan, a declarat
    doar ca imprumutul va fi sub 100 de miliarde de euro, in timp ce o
    sursa de la Bruxelles, citata de The Belfast Telegraph, a pomenit de “circa
    80-90 de miliarde de euro”.

    Banii de la UE si FMI (contributia fiecarei parti urmeaza sa fie
    decisa) vor fi destinati finantarii deficitului bugetar si
    recapitalizarii bancilor irlandeze, ale caror active toxice deja au
    facut necesara
    interventia statului     cu peste 33 de miliarde de euro, iar suma
    este estimata sa creasca la 50 de miliarde in perioada urmatoare,
    ceea ce umfla deficitul bugetar, estimat sa depaseasca 32% din PIB
    in acest an. Necesarul de finantare pentru buget este apreciat la
    23,5 miliarde de euro in 2010, 20,7 miliarde in 2011 si 18,9
    miliarde in 2012. UE si FMI ar urma sa acopere in fiecare an cate
    19 miliarde de euro, suma care nu include si banii pentru
    recapitalizarea bancilor si care vor fi calculati in urma unor
    teste suplimentare de solvabilitate.

    Pietele financiare din Asia si SUA au primit bine capitularea
    Irlandei: euro s-a apreciat la 1,367 dolari la Tokyo,
    indicand reducerea ingrijorarilor globale fata de riscul unei
    contagiuni a problemelor de la Irlanda spre restul zonei euro, mai
    ales in conditiile in care presa de specialitate s-a umplut deja de
    speculatii mai mult sau mai putin interesate despre cine va fi
    urmatoarea tara penalizata de investitori cu majorarea costului de
    finantare pana la un nivel prohibitiv – Portugalia sau
    Spania.

    Negocierea detaliilor acordului de imprumut se va referi in
    principal la noi masuri de austeritate bugetara, atat de crestere a
    impozitelor, cat si de reducere a cheltuielilor, insa premierul Brian Cowen a cerut ca negocierile sa
    excluda cota unica de impozit pe profit de 12,5%, una dintre cele
    mai mici din Europa. Majorarea cotei unice este vazuta atat de
    guvern, cat si de multinationalele care opereaza in Irlanda drept o
    lovitura grea data sanselor de relansare a economiei.

    Fara indoiala ca presiunile din partea multinationalelor vor fi
    mari pentru ca guvernul sa nu majoreze cota unica, judecand dupa
    reactia Google, al carei director pentru
    Irlanda, John Herlihy, a declarat deja ca “orice masura care
    afecteaza competitivitatea Irlandei, inclusiv marirea impozitului
    pe profit, conteaza foarte mult pentru Google”. Compania are
    interes multiplu ca impozitul de 12,5% sa fie pastrat, intrucat
    operatiunile internationale ale Google, inclusiv vanzarea de
    publicitate la nivel global, se deruleaza prin filialele din
    Irlanda si Olanda, reusind astfel sa economiseasca 3,1 miliarde de
    dolari din 2007 pana in prezent, bani pe care altfel ar fi trebuit
    sa-i plateasca fiscului, inclusiv celui american.

    De partea cealalta, presa irlandeza noteaza ca multe tari cu
    niveluri de impozitare mai mari, intre care Franta, Austria si
    Italia, preseaza la randul lor guvernul de la Dublin sa accepte o
    majorare a cotei unice, drept conditie pentru acordarea
    imprumutului.

    Premierul Brian Cowen s-a straduit sa explice decizia de a cere
    imprumutul, avand in vedere teama opiniei publice de o “guvernare
    FMI”, cu concedieri masive, cresteri de impozite si controale
    periodice ale mersului finantelor publice. “Nici FMI, nici
    populatia nu vor conduce economia irlandeza. Nu cedam dreptul la
    nicio decizie in privinta felului cum vom continua sa ne orientam
    finantele publice”, a declarat Cowen.

    Imprumutul pentru Irlanda va fi acordat in virtutea Mecanismului
    de Stabilizare Financiara European, aprobat in luna mai de
    ministrii de finante ai UE, in valoare de 500 de miliarde de euro,
    la care ar urma sa se adauge pana la 250 de miliarde de la FMI, cu
    scopul de a descuraja speculatiile de pe pietele financiare contra
    eurozonei. Mecanismul cuprinde doua elemente:

    – credite si garantii de pana la 440 de miliarde de euro,
    oferite de statele membre ale eurozonei. Cele 440 de miliarde vor
    consta in imprumuturi obtinute prin intermediul unui vehicul
    special de investitii (SPV – special purpose vehicle) si garantate
    proportional de statele eurozonei, in baza unui acord
    interguvernamental, pe o perioada de trei ani, la fel ca in cazul
    pachetului de sprijin de 110 miliarde de euro acordat la inceputul
    lunii mai pentru Grecia. Acest fond de stabilizare ar canaliza
    resursele obtinute spre a le oferi tarilor membre atunci cand
    costul la care se pot imprumuta ele de pe pietele financiare devine
    prea ridicat.

    – o facilitate de credit in valoare de 60 de miliarde de euro,
    alimentata din bugetul tuturor celor 27 de state UE pentru perioada
    2007-2013. Acest instrument comunitar reprezinta o extindere pentru
    uzul tarilor din zona euro a facilitatii de sustinere a balantei de
    plati, in valoare de 50 de miliarde de euro, destinata tarilor
    nemembre ale eurozonei si pe care Comisia Europeana a folosit-o in
    2009 pentru sprijinirea Letoniei, a Ungariei si a Romaniei.

    FMI ar urma sa contribuie in total cu credite in valoare de pana
    la 220-250 de miliarde de euro, dupa acelasi principiu ca in cazul
    Greciei, respectiv conditionat de reforme fiscale in statele
    solicitante si in transe acordate in functie de rezultatele
    monitorizarii acestora.

  • Revista presei economice din Romania

    Angajatii din constructii reprezinta categoria
    de personal care genereaza cele mai mari profituri angajatorilor, a
    socotit Gandul, in conditiile in care fiecare astfel de
    salariat ii aducea, in 2009, patronului sau 6.430 de lei in timp de
    un an. Guvernul estimeaza ca bancile cu profit vor cumula castiguri
    de maxim 2 mld. lei in acest an, usor mai mici decat in 2009, iar
    veniturile obtinute din impozitul pe profitul institutiilor vor
    insuma 320 mil. lei, cu un miliard sub bugetul initial.

    Silviu Cerna, fost membru in CA al BNR,
    explica, intr-un interviu acordat Evenimentului Zilei, de ce
    Romania se afla in una dintre cele mai bune perioade din istoria sa
    moderna si propune cateva solutii pentru iesirea tarii din criza.
    Executivul a transmis catre CE un plan de masuri privind absorbtia
    banilor comunitari, pentru a nu risca retragerea fondurilor
    incepand cu 2012; printre masuri figureaza salarii mai mari in
    autoritatile de management si conditii mai dure in contracte.

    Guvernul va solicita Consiliului de Ministri ai UE ca plafonul peste care firmele sunt obligate sa
    plateasca TVA     sa creasca la 50.000 de euro, in conditiile in
    care maximul practicat in majoritatea statelor UE este de 35.000 de
    euro, informeaza Adevarul. Topul tarilor cautate de
    lanturile de supermarketuri: din 220 de retaileri chestionati
    intr-un sondaj CBRE, aproape o cincime au declarat ca intentioneaza
    sa deschida un nou magazin in Romania.

    Calea ferata Bucuresti-Constanta se scumpeste
    si va mai intarzia un an, desi calendarul initial prevedea
    definitivarea lucrarilor in acest an, anunta Romania Libera;
    una dintre explicatii este ca fiscul a sechestrat vagoanele CFR,
    iar din acest motiv compania cere bani in plus de la buget. Se
    pregateste America de o noua criza a ipotecilor? Scandalul
    executarilor silite frauduloase din SUA ameninta solvabilitatea
    bancilor, sustine acelasi ziar.

    Banca Transilvania, institutie de credit cu
    capital majoritar privat local, a devenit la sfarsitul trimestrului
    al treilea cea de-a patra mare banca dupa active, cu o cota de
    piata de 6,2%, calculeaza Ziarul Financiar. Investitorii
    locali vor putea acces la actiunile Daimler AG, producatorul
    automobilelor Mercedes, direct de la Bucuresti incepand cu 23
    noiembrie, dupa ce conducerea BVB a aprobat introducerea la
    tranzactionare a titlurilor pe sistemul alternativ ATS.

  • Ce-i enerveaza pe romani in timpul meciului

    Nu mai putin de 3,3 milioane de romani au urmarit in aceasta
    vara finala Cupei Mondiale de Fotbal, jucata intre Olanda si
    Spania. Difuzarea competitiei a adus postului public de televiziune
    o crestere sensibila a numarului de telespectatori in intervalul de
    maxima audienta – aproape 100.000.

    A fost un “aspirator” de investitii in publicitate, asa cum
    sunt, de altfel, majoritatea competitiilor internationale de gen.
    Observatia este valabila insa doar in cazul evenimentelor care au
    in centru “sportul rege”, pentru ca, in rest, interesul fata de
    alte sporturi ramane relativ scazut, chiar daca este vorba
    competitii internationale. Licentele de difuzare sunt destul de
    scumpe, iar romanii incep sa devina din ce in ce mai selectivi cu
    programele pe care le urmaresc, asa ca fiecare investitie trebuie
    atent calculata inainte de a fi facuta.

    Spre exemplu, nicio televiziune nu a fost interesata sa cumpere
    licenta de difuzare a meciului de box in care Lucian Bute isi apara
    pentru a sasea oara titlul mondial la categoria sa de greutate. Si
    luna trecuta a mai avut loc un eveniment important, care nu a
    reusit nici el sa starneasca interesul statiilor TV din Romania –
    Campionatul Mondial de Gimnastica, desfasurat in Olanda. Mai mult
    decat atat, Televiziunea Romana a inceput sublicentierea unor
    competitii deja aflate in portofoliu, dintre care cele mai
    importante sunt Jocurile Olimpice din 2012, Mondialele de Fotbal si
    competitiile de patinaj. Formula 1 mai atrage ceva interes, insa si
    acesta este moderat.

    “Si bugetele de investitii ale statiilor TV au scazut, asa ca
    ele trebuie sa aleaga unul sau doua evenimente pe care sa le
    cumpere si care au cel mai mare potential de a amortiza
    investitiile prin achizitie de publicitate”, spune Carmen Lixandru,
    managing director al agentiei de media buying Mediacom. Tocmai de
    aceea, subliniaza ea, exista o problema reala la competitiile
    sportive, altele decat cele din fotbal si in special fotbal
    international, pentru ca nu reusesc sa stranga suficienta audienta
    incat sa compenseze investitiile.

    Au fost si cazuri cand televiziunile au iesit in pierdere dupa
    ce au cumparat licentele pe bani grei, inainte de venirea crizei si
    prabusirea pietei de publicitate, fiind apoi nevoiti sa vanda
    reclama la preturi sub cele estimate initial. Totusi, evenimentele
    internationale nu raman nevandute, pentru ca atrag clientii mari,
    care nu vor renunta la investitiile in publicitate niciodata,
    indiferent de fluctuatiile de pret sau de evolutia domeniului.

    Maria Apostol, PR and Corporate Affairs Director la PRO TV,
    nuanteaza putin explicatia privitoare la diferentele atat de mari
    dintre tipurile de competitii sportive si gradul de interes
    suscitat: “Pe primele 10 locuri din punctul de vedere al
    interesului se afla un singur sport, fotbalul. In cazul galei lui
    Lucian Bute, va asigur ca ea ar fi fost de foarte mare interes daca
    ora de start ar fi fost in prime time-ul european. Boxul are marele
    avantaj al pauzelor dese si scurte, excelente momente de
    advertising la audienta mare. Fotbalul, cel bine ales si din pacate
    scump, este coplesitor ca audienta de program, dar nu la fel de
    atractiv ca performanta de rating in pauza publicitara”.

    Tarifele la care companiile cumpara reclama in astfel de pauze
    publicitare intra intr-o categorie speciala si “suporta o taxa
    premium, in functie de importanta evenimentului”, explica Apostol.
    Carmen Lixandru adauga ca, in genere, preturile sunt cu 40-50% mai
    mari decat cele normale atunci cand este vorba despre evenimente
    internationale, in timp ce in cazul evenimentelor interne,
    diferentele sunt destul de mici. De asemenea, competitiile
    internationale au loc la un interval mai mare de timp, ceea ce
    reprezinta un alt factor ce le face mai atractive.

  • John Bell, RBS Bank: Romania ramane o piata a creditului de retail

    “Romania este in continuare o piata a creditului de retail. Cred
    in potentialul acestui segment si sunt entuziast in privinta
    perspectivelor lui”, a spus Bell, referindu-se atat la potentialul
    creditarii pentru persoanele fizice, cat si in particular la
    categoria de clienti cu venituri ridicate, care inseamna
    aproximativ 10% din populatie.

    In prezent, banca are o penetrare de 3% din segmentul clientelei
    potentiale cu venituri peste medie si exista premisele ca peste 3-4
    ani penetrarea sa ajunga la 10-15%, avand in vedere ca de cele mai
    multe ori acesti clienti nu sunt serviti in mod optim de serviciile
    bancare generaliste, in opinia lui John Bell.

    Pentru clientii cu veniturile cele mai mari, RBS Bank Romania ofera
    servicii de private banking prin divizia Royal Preferred Banking,
    infiintata in 2007 si care anul trecut a depasit pragul de 1.500 de
    clienti, in crestere cu peste 60% fata de 2008. Valoarea activelor
    aflate in administrare de aceasta divizie era de 150 de milioane de
    euro.

    La nivelul pietei de retail bancar, masurata la nivelul lunii
    septembrie, soldul creditelor de consum a scazut cu 10,7% fata de
    anul trecut, la 15,38 miliarde de euro, cel al creditelor ipotecare
    a crescut cu 14,26%, la 6,55 miliarde, in special ca efect al
    programului Prima Casa. Piata cardurilor s-a redus cu 2%, la 2,2
    miliarde de euro, in timp ce depozitele bancare ale populatiei s-au
    marit cu 2,64%, la 23,6 miliarde de euro, conform datelor
    prezentate de RBS.

    In privinta creditarii corporate, RBS Bank Romania are ca tinta sa
    atinga in doi ani o penetrare de 50% din topul celor mai mari 1.000
    de companii din tara din punctul de vedere al cifrei de afaceri,
    fata de 30% in prezent, a declarat Radu Ropota, directorul diviziei
    de corporate banking. “Vrem ca atunci cand au un proiect de
    finantat, la noi sa sune prima data”, afirma Ropota.

    In prezent, RBS Bank Romania are un portofoliu de circa 2.000 de
    clienti persoane juridice, iar volumul total al finantarilor
    acordate se ridica la 500 de milioane de euro. Distributia este
    echilibrata – companii din energie, auto, materiale de constructii,
    FMCG, in general firme care au nevoie de capital de lucru, nu pot
    sau nu vor sa se finanteze de pe pietele externe si au perspective
    de crestere. “Noi n-am fost implicati in industriile cu grad mare
    de ciclicitate”, spune Ropota, dand ca exemplu sectorul imobiliar,
    de pe urma caruia multe institutii de credit au acum
    probleme.

    In plus, banca are capacitatea de a se finanta autonom de pe piata
    locala, ceea ce poate fi un atu pentru clientii sensibili la
    fenomenul de “creditare pe credit” din sistemul bancar de pana la
    criza. “Capacitatea de finantare de pe piata interna traduce un
    management strans al riscului”, afirma Cosmin Bucur, seful diviziei
    pentru piete globale.

    Cosmin Bucur apreciaza ca elementele cu care banca se poate
    diferentia in ochii clientilor sunt timpul de livrare a produselor
    (viteza de reactie, facilitata de infrastructura bancii),
    caracterul inovator al produselor (atunci cand este vorba de un
    produs bancar mai sofisticat, aceasta va conta mai mult decat
    pretul, considera Bucur, care mizeaza pe o migrare a clientilor
    catre astfel de produse, de la conturile clasice de depozit sau
    credit) si instruirea personalului (politica de training este
    astfel organizata incat, de pilda, bancherul din sucursala are
    aceeasi pregatire ca si bancherul din trezoreria centrala).

    RBS are operatiuni in Romania de 15 ani (pana in 2008, cand a fost
    preluata de Royal Bank of Scotland, banca a functionat sub numele
    de ABN Amro Romania) si are 28 de sucursale in 15 orase. Anul
    trecut, banca a avut un profit net de 103 milioane de euro si o
    cota de piata de 2,2% dupa active. Grupul-mama, Royal Bank of
    Scotland, detinut in proportie de peste 80% de statul britanic, a
    avut in al treilea trimestru o pierdere neta de 1,3 miliarde de
    euro, comparativ cu o pierdere de 1,8 miliarde in aceeasi perioada
    a anului trecut.

  • Regele Centrului Vechi. Povestea afacerii care a cucerit inima Bucurestiului

    Nu stiu ce are de gand: mi-a zis ca o sa bage cateva sute de mii de euro si o sa faca acolo cel mai mare restaurant al lui, cu 400 de locuri sau asa ceva.” Eram la telefon cu o prietena care tocmai vorbise cu Dragos Petrescu, fondatorul City Grill. Era la inceputul anului 2005, cand tonul neincrezator al interlocutoarei mele era clar influentat de modul in care Centrul Vechi arata atunci: un loc plin de locatari ilegali, intunecos, murdar, cu strazile sparte, plin de caini vagabonzi si mirosuri incerte. Un loc pe unde nu era prea sigur sa mergi nici ziua, ca sa nu mai zicem la caderea intunericului. La vremea aceea, erau in Centrul Vechi cateva cluburi – Fire, Backstage -, cateva baruri precum Club A sau Jukebox si cafeneaua Amsterdam, deschisa cu mult curaj de un olandez, Jerry van Schaik. La cateva zile distanta, am trecut pe Calea Victoriei si am facut un scurt ocol sa vad unde urma sa investeasca Dragos Petrescu 300.000 de euro. Am gasit niste schele acoperite cu o pancarta mare pe care scria “Noi deschidem zona”.

    Salt cu un an, in primavara lui 2006. Sunt pe terasa City Grill Centrul Istoric, stau de vorba cu Daniel Mischie, directorul de dezvoltare al afacerilor lui Dragos Petrescu si actionar minoritar in grup. Imi spune ca are o exclusivitate pentru mine si ca grupul este pe final cu lucrarile la Caru’ cu Bere, care a avut nevoie de investitii de 1,5 milioane de euro si care va fi inaugurat in toamna. “Voua chiar va place aici”, i-am spus razand lui Mischie, caruia replica nu i s-a parut deloc amuzanta. Dragos Petrescu si echipa lui chiar aveau de gand sa faca bani din Centrul Vechi. Si chiar au facut.

    In 2010, jumatate din cifra de afaceri a lui Dragos Petrescu (de 16 milioane de euro, cu profit net de 1,5 milioane de euro) a fost atrasa de restaurantele sale din Centrul Vechi. Numai Caru’ cu Bere si Hanul Berarilor singure au atras 42% din cifra de afaceri (6,7 milioane de euro), iar City Grill, Cantina si Bundetot au contribuit cu peste 1 milion de euro. Mai este si primul BackWerk (o franciza germana luata de Dragos Petrescu ca masterfrancizor pe Romania), deschis anul acesta vizavi de Spitalul Coltea, care are zilnic o medie de 400 de clienti cu un consum mediu de 2,5 euro.

    Cele cinci businessuri din Centrul Vechi reprezinta nu numai afaceri cu o rata buna de incasari, dar si o prezenta semnificativa in cel mai fierbinte punct al Capitalei din acest an, cand toate celelalte zone de petrecere a timpului liber din Bucuresti au cazut in dizgratie odata cu inceperea dezvoltarii Centrului Istoric. Astfel, daca in 2008 erau in Centrul Vechi putin peste 30 de localuri, 2009 si 2010 au adus o triplare a numarului acestora, dar si un trafic incredibil de clienti pe stradutele mai mult sau mai putin pavate din interiorul patratului format de bulevardele Regina Elisabeta, I.C. Bratianu, Calea Victoriei si Splaiul Independentei.

    “In ultimii doi ani s-au deschis cateva zeci de restaurante, pub-uri, cafenele si tot felul de alte concepte de localuri in Centrul Istoric, iar acum numarul acestora depaseste 100, mergand spre 120”, spune Daniel Mischie, director de operatiuni si actionar minoritar in cadrul afacerii controlate de Dragos Petrescu. De saptamana trecuta, Mischie este si director al Asociatiei Comerciantilor din Centrul Istoric – Micul Paris, conducand un grup de initiativa din care mai fac parte Mugur Mihaescu (proprietarul St. Patrick), Radu Diaconu (proprietarul Les Bourjois) si Marilena Andries (proprietara Il Pianissimo).

  • Romanii declara razboi Apple

    Cu doar 200 de euro, de luna viitoare vom putea cumpara o
    tableta romaneasca, denumita AllDro, semnata de compania brasoveana
    Visual Fan, sub brandul Allview si fabricata in China. 200 de euro
    nu sunt bani putini, dar prin comparatie cu preturile la care sunt
    vandute tabletele consacrate, cum este iPad, care are in spate
    intreaga forta de vanzari si de marketing a Apple, sau Galaxy Tab,
    tableta puternic promovata in Romania de Samsung, suma poate sa fie
    si de patru-cinci ori mai mica.

    “Un studiu Deloitte publicat la inceputul anului estima ca in
    industria telecom cea mai importanta batalie se va da pe piata de
    cautare cu ajutorul dispozitivelor mobile si ca telefoanele
    inteligente vor fi in topul preferintelor consumatorilor”, explica
    Lucian Peticila, directorul general al Allview, decizia companiei
    de a ataca piata cu tableta PC AllDro, un echipament bazat pe
    sistemul de operare Google Android 2.1, cu ecran de 7 inchi si
    conectivitate la internet wireless. Pe viitor exista posibilitatea
    sa fie atasat si un modul 3G care sa permita conectarea tabletei la
    retelele de internet mobil ale operatorilor telecom.

    In paralel, o companie bucuresteana – Televoice, prin brandul
    Evolio, a inceput productia unui cititor de carti electronice numit
    Evobook, bazat tot pe sistemul de operare Google Android si care va
    fi comercializat din luna decembrie la pretul de 150 de euro. Prin
    comparatie, Kindle, e-readerul Amazon, nu se gaseste in Romania,
    dar poate fi comandat pentru preturi cuprinse intre 100 si 280 de
    euro. “Evobook va fi fabricat tot in China, pe de-o parte pentru ca
    producatorii cei mai mari de profil sunt chinezii, iar pe de alta
    parte pentru ca 90% din productia mondiala a acestor echipamente se
    face acolo. Softul este insa dezvoltat de echipa noastra”, sustine
    Liviu Nistoran, fost sef al Autoritatii Nationale pentru
    Administrare si Reglementare in Comunicatii si proprietarul
    Televoice. “In primul trimestru al anului viitor vom lansa si un
    media tablet pe Android, care va fi color si va avea conectivitate
    wireless si 3G”, mai spune omul de afaceri.

    Investitiile necesare pentru productie nu sunt foarte mari, iar
    ambele companii au deja o experienta destul de bogata cu productia
    de telefoane mobile, sisteme GPS sau alte asemenea, avand deschise
    caile de comunicare cu producatorii din China. Pentru tableta
    AllDro, investitia initiala va ajunge la 70.000 de euro, suma care
    va mai creste probabil avand in vedere ca Allview lucreaza si la un
    magazin de aplicatii pentru echipamente mobile compatibile cu
    sistemul de operare Android, calculeaza Peticila. In cazul Evobook,
    primul cititor care include tehnologia e-ink (“cerneala
    electronica” – afisaj care elimina perceptia colorata si
    stralucitoare care oboseste ochii in cazul ecranelor obisnuite ale
    dispozitivelor electronice), productia este chiar mai ieftina,
    costurile de dezvoltare fiind situate in jurul a 50.000 de euro, la
    care se vor mai adauga alte 30.000 de euro pentru servere si unele
    aplicatii software necesare procesarii si gestiunii digitale a
    drepturilor de autor pentru cartile ce vor fi citite cu ajutorul
    dispozitivului.

    Evident, competitia nu este deloc usoara. Companii precum Apple,
    Samsung, HP, Dell, iRiver au ridicat deja stacheta in materie de
    tablete PC si cititoare de carti electronice in Romania, iar in
    lipsa unui brand puternic si a unor investitii considerabile in
    marketing si promovare, companiile romanesti sunt dezavantajate.
    Tableta Serioux, de pilda, produsa sub brand propriu de Asesoft
    Distribution, este deja disponibila pe piata de cateva luni, insa
    vanzarile nu depasesc 30 de bucati pe luna. Prin comparatie, doar
    eMAG vinde 500 de tablete in fiecare luna, dintre care in jur de
    80% sunt iPad, iar restul Samsung Galaxy Tab si Dell Streak.

  • De ce are nevoie Romania ca sa iasa din recesiune

    Croitoru a facut diferentierea intre rata de crestere potentiala
    pe termen lung, situata la circa 2,9% in prezent, fata de 5-6%
    inainte de criza, si cea pe termen scurt, care s-a redus la mai
    putin de 1%, avand in vedere ca structura economiei s-a schimbat,
    ca si conditiile de competitivitate de care are nevoie acum Romania
    pentru iesirea din recesiune si o crestere sanatoasa.

    Din acest punct de vedere, ideea ca Romania ar trebui sa ajunga la
    aceeasi structura a economiei ca UE este gresita, apreciaza
    consilierul guvernatorului BNR. Ponderea agriculturii in PIB este
    de 7%, fata de 1,7% in UE, a industriei de 26,4%, fata de 18,1% in
    UE, iar cea a serviciilor de 55,7%, fata de 73,9% in UE. “Nu
    foloseste la nimic sa incercam sa ajungem la aceeasi structura ca
    in Vest; aceasta este o idee a anilor ’70. Ceea ce e de dorit este
    specializarea, identificarea acelor domenii unde putem fi cel mai
    competitivi”, afirma Lucian Croitoru.

    In astfel de conditii, liberalizarea pietei muncii si reforma
    sistemului de pensii ar facilita mobilitatea si reocuparea fortei
    de munca din sectoarele care au cazut (constructii, industriile
    legate de consumul final intern) spre cele care au piata, sustine
    Croitoru, iar absorbtia mai buna a fondurilor europene ar suplini
    insuficienta fluxurilor de capital straine, care au disparut sau
    s-au reorientat spre alte zone mai rentabile de la inceputul crizei
    pana acum. “FMI s-a dovedit prea optimist, in prognozele de pana
    acum, cand a prevazut o reluare mai rapida a fluxurilor de capital
    catre Europa Centrala si de Est.”

    In opinia lui, estimarea de 1,6% pentru cresterea economica din
    2011 este realizabila, avand in vedere felul cum s-au comportat
    pana acum sectoarele cele mai eficiente. “Exporturile sunt un model
    pentru ce poate face sectorul privat atunci cand e lasat in pace”,
    spune economistul, dand ca exemplu faptul ca in 2009-2010 ponderea
    masinilor si a echipamentelor nu s-a redus in totalul exporturilor,
    ca si faptul ca exportatorii cauta sa descopere sau sa redescopere
    alte piete unde isi pot vinde produsele, acolo unde piata UE nu a
    mai fost sau nu mai este suficienta.

    Ceea ce trage insa in jos perspectiva de crestere, in afara de
    masurile de austeritate luate de Guvern, este increderea
    consumatorilor romani, care mentine redusa cererea interna (“suntem
    latini si avem tendinta sa exageram – daca inainte de criza eram
    prea optimisti, acum suntem cu mult mai pesimisti decat alte tari
    din Est si din UE in privinta redresarii economiei”). Redresarea
    economiei Romaniei este limitata si de perspectiva Uniunii
    Europene, pentru care Economist Intelligence Unit estimeaza ca pana
    in 2017 nu va fi posibila o crestere medie a PIB de peste 1,7%.

    Consilierul guvernatorului BNR nu situeaza printre posibilele
    motoare de crestere reluarea creditarii din partea bancilor. “Este
    o cauzalitate gresita aceea ca daca se reia creditarea, economia
    creste. Bancile sunt prin natura lor prociclice; este adevarata
    butada ca bancile iti dau umbrela atunci cand e soare si ti-o iau
    atunci cand ploua”, spune Croitoru, insistand ca reluarea
    creditarii nu poate sa apara decat dupa ce economia va fi iesit
    deja din recesiune.

    Avand in vedere toti acesti factori, momentul concret cand Romania
    va ajunge din nou la crestere economica este situat de Lucian
    Croitoru in a doua jumatate a lui 2011. “Se poate spune ca dupa o
    perioada de recesiune, economia are nevoie de circa trei ani ca
    sa-si revina”, a afirmat economistul, precizand ca reperele avute
    in vedere sunt celelalte doua episoade de recesiune din 1989
    incoace – cea din 1992-1993, cand economia a scazut cu 25%, si cea
    din 1997-1999, cand PIB a pierdut 14%.

    In ultimul Raport asupra inflatiei, BNR estimeaza ca rata de
    crestere potentiala a PIB va continua sa ramana pana in 2012 sub
    nivelul dinaintea crizei, atata vreme cat au scazut deopotriva
    fluxurile de investitii, consumul final, gradul de utilizare a
    capacitatilor de productie si populatia ocupata. PIB potential,
    folosit in calculele BNR pentru determinarea estimarilor de
    inflatie, inseamna nivelul PIB real care poate fi generat de o
    economie unde resursele (capacitatile de productie si forta de
    munca) sunt folosite la maximum fara a genera presiuni
    inflationiste.

  • Lucian Croitoru, BNR: Economia a crescut cel mai sanatos atunci cand am avut un proiect national si guvernari monocolore

    Sustenabilitate fiscala inseamna insa nu numai reducerea
    deficitului bugetar nominal, asa cum a fost convenita cu FMI (6,8%
    din PIB anul acesta si 4,4% la anul), ci scaderea deficitului
    structural, adica a deficitului fiscal consolidat din care s-au
    eliminat componentele ce depind de influenta ciclurilor economice
    si care face ca pe termen mediu sa apara fie supraincalzire
    economica urmata de criza, daca economia este pe crestere, fie ca
    economia sa se gatuie si sa apara pericolul unei indatorari externe
    excesive, in perioade de recesiune, avand in vedere dependenta
    Romaniei de finantarea externa. Capacitatea de reducere a
    deficitului structural este adevarata masura a sanatatii unei
    economii, spune Croitoru.

    “Noi am avut o perioada de 4-5 ani in care economia a crescut mult
    peste potential, gratie unor politici prociclice, ceea ce a generat
    presiuni inflationiste si a afectat echilibrul extern”, a explicat
    consilierul, in timp ce acum, masurile de austeritate luate de
    autoritati fac ca problema sa fie “cat putem apasa pe frana fara ca
    economia sa se rastoarne”.

    Prezent la un seminar organizat la Azuga de RBS Bank, Croitoru si-a
    ilustrat expunerea comparand deficitul bugetar nominal cu cel
    structural de-a lungul ultimului deceniu. In 2000, cand premier era
    Mugur Isarescu, deficitul bugetar nominal era de 4,7% din PIB, iar
    cel structural era de 2,1%; ulterior, cea mai mare apropiere intre
    cei doi indicatori a fost in 2003, iar din 2006 incoace echilibrul
    s-a deteriorat, iar deficitul structural s-a marit accelerat, pana
    la maximul din 2008 – aproape 9% din PIB.

    Din 2008 incoace, deficitul structural a inceput sa se reduca, insa
    lent, pentru ca ponderea cheltuielilor sociale in PIB a ramas
    ridicata (numai cheltuielile cu pensiile inseamna 36-37% din PIB,
    nivel intrecut in UE numai de Grecia), in timp ce personalul din
    sectorul bugetar a ramas excedentar (factura salariala a sectorului
    bugetar este de 33% din PIB, ceea ce situeaza Romania pe locul 9 in
    UE).

    “Observam ca perioadele cele mai bune pentru economie au fost cele
    in care am avut guvernare monocolora sau cu o coalitie functionala,
    iar Romania a avut un proiect national – fie aderarea la NATO, fie
    aderarea la Uniunea Europeana”, a afirmat Lucian Croitoru, sugerand
    ca aderarea la zona euro poate fi acum o astfel de “ancora
    nationala”.

    In schimb, cele mai rele pentru economie au fost perioadele de
    criza politica si cele electorale, cu cresteri de cheltuieli
    motivate politic, mai ales cele in care am avut alegeri mai multi
    ani la rand, asa cum a fost in 2007-2009 (alegeri europarlamentare,
    parlamentare si locale, respectiv prezidentiale). Riscul de ordin
    politic pentru economia Romaniei este legat acum, prin urmare, de
    intrarea intr-o noua perioada electorala (alegeri locale si
    parlamentare in 2012, prezidentiale in 2013, europene in
    2014).

    Din punctul de vedere al deficitului structural, conform
    prognozelor actuale ale BNR, Romania va continua si in 2011, pentru
    al patrulea an consecutiv, sa depaseasca celelalte tari din Europa
    Centrala si de Est: daca la noi deficitul este asteptat sa ramana
    aproape de 7%, in usoara scadere de la 7,2% in acest an, singura
    tara din regiune unde acest indicator va depasi 6% va fi Polonia.
    Deficitul in Cehia se va situa in jur de 5%, in Ungaria in jur de
    3%, in Bulgaria in jur de 1%.