BusinessMagazin

Blog

  • Studiu Deloitte: Tranziţia către economia circulară a încetinit la nivel global în 2023. Sectorul agroalimentar, industria producătoare şi construcţiile sunt zonele care necesită intervenţie rapidă

    Tranziţia către economia circulară a încetinit la nivel global anul trecut, în condiţiile în care vasta majoritate a materiilor prime care intră în economii provin încă din surse virgine, iar ponderea materiilor secundare, reutilizate, s-a redus constant în ultimii cinci ani, de la 9,1% în 2018 la 7,2% în 2023, indică studiul „Circularity Gap 2024”, realizat de Deloitte şi Circle Economy Foundation.

    Raportul arată că zonele care ar putea combate această tendinţă sunt industria agroalimentară, cea producătoare şi construcţiile, sectoare intens poluante, mari consumatoare de materii prime vulnerabile şi care, împreună, ocupă peste trei sferturi din forţa de muncă la nivel global.

    „Studiul atrage atenţia asupra unui aspect greu de ignorat: în timp ce economia circulară este recunoscută ca o mega-tendinţă care şi-a făcut loc în strategiile de business, cifrele care indică obiectiv progresul tranziţiei au scăzut constant în ultimii cinci ani. Cu alte cuvinte, transformările spre modelul economic circular nu ţin pasul cu creşterea cererii de consum şi par să nu aibă un caracter sistemic. De altfel, acestea sunt şi direcţiile pentru care raportul propune căi de acţiune: pe de o parte, este nevoie de abordarea prioritară a sectoarelor esenţiale, cu impact mare de mediu, aşa cum sunt cel agroalimentar, industria producătoare şi construcţiile, iar, pe de altă parte, efortul trebuie să implice sinergic actorii de business, sectorul public şi societatea civilă. Ştim din ediţia de anul trecut a aceluiaşi studiu că economia circulară poate reduce cu o treime consumul actual de resurse fără a afecta cantitatea şi diversitatea produselor şi serviciilor, aşadar transformarea durabilă este posibilă”, a declarat Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România şi Moldova.

    Exploatarea intensivă a resurselor a fost un factor-cheie în creşterea economiilor, a nivelului de trai şi a speranţei de viaţă în ultima sută de ani, însă impactul modelului economic clasic, liniar (take, make, waste), devine nesustenabil la nivel global, explică studiul, amintind că numai în ultimii şase ani economiile lumii au consumat aproape 600 de miliarde de tone de materii, adică aproape la fel de mult precum în întreg secolul XX, în timp ce şase dintre cele nouă sisteme de echilibru planetar, care măsoară starea apelor, a solurilor şi a aerului, sunt afectate ireversibil.

     În schimb, un ritm susţinut al transformărilor spre economia circulară (use less, use longer, make clean, use again) ar putea să contribuie la reducerea emisiilor cu cel puţin o treime şi la crearea a două milioane de joburi, în cadrul unei pieţe „circulare” care ar putea ajunge la 3 miliarde de dolari până în 2026, mai arată raportul.

    Intervenţia ar trebui să aibă loc în trei planuri simultane, ţinând cont nu doar de raţiuni de mediu, ci şi de factori precum efectele crizei sanitare şi ale tensiunilor geopolitice, recomandă studiul. În primul rând, aceasta ar trebui să includă politici, obiective şi norme de conformare naţionale şi supranaţionale care să determine actorii economici de toate categoriile să înceapă tranziţia, creând astfel efecte unitare sau comparabile de-a lungul lanţurilor de valoare.

    În al doilea rând, intervenţia ar trebui să se deruleze în plan financiar, prin creşterea investiţiilor în măsurile de tranziţie – retehnologizare, ecodesign ş.a. –, precum şi printr-o reformă fiscală cu componentă de mediu, aşa-zisa „contabilitate a costurilor reale” (true cost accounting), care ia în calcul şi costurile de mediu ale afacerii.

     În al treilea rând, studiul punctează necesitatea educării şi motivării continue a oamenilor în sensul unei mentalităţi de trai şi de consum responsabile şi eficiente.

    „România are unul dintre cele mai reduse procente de circularitate din UE, 1,4, potrivit datelor Eurostat pentru 2022, însă, pe altă parte, începând din 2023 avem un cadru complet de reglementări, politici şi programe menite să inducă schimbarea de mentalitate de-a lungul întregului lanţ valoric, până la consumatorul final, aşadar este de aşteptat să vedem evoluţii, la care, de altfel, ne dorim să contribuim cu expertiza noastră”, a declarat Adrian Teampău, Director, Consultanţă în economie circulară, Deloitte România.

    Regândirea modelului actual de exploatare şi consum în logica circularităţii va influenţa pozitiv şi aşa-zisa curbă a dezvoltării socioeconomice la nivel global, mai indică studiul, diminuând decalajele între ţări şi continente. Numeroase regiuni din Africa şi Asia de Sud-Est au încă nevoie să crească accelerat capacitatea de producţie pentru a reduce sărăcia şi riscurile sociale asociate. 

     

  • Adio facultate şi master? Tinerii dau năvala către meserii tot mai bănoase cum ar fi electrician, instalator sau sudor, care au ajuns să fie plătite mult mai bine decât aproape orice job ar obţine după studii superioare

    Lpsa de meseriaşi calificaţi, provocată de pensionarea electricienilor, instalatorilor şi sudorilor mai în vârstă, duce la creşterea costului forţei de muncă, după cum au constatat mulţi proprietari de locuinţe şocaţi de preţurile de pe etichetă care s-au angajat în ultimii ani în reparaţii şi renovări.

    Salariul mediu pentru noii angajaţi în construcţii a crescut cu 5,1%, ajungând la 48.089 de dolari anul trecut. În schimb, noii angajaţi din serviciile profesionale au câştigat anual 39.520 de dolari, în creştere cu 2,7% faţă de 2022, potrivit datelor furnizate de furnizorul de servicii de salarizare ADP din SUA.

    Acesta este al patrulea an în care salariul mediu anual pentru noii angajaţi în construcţii a eclipsat câştigurile noilor angajaţi atât în sectorul serviciilor profesionale, cât şi în cel al informaţiilor – cum ar fi contabilii sau lucrătorii de suport IT – spune ADP. 

    Cererea de ucenicie în domeniul comerţului, care permite studenţilor să combine experienţa profesională cu un curs de studiu plătit adesea de angajatori, a crescut în ultima vreme. Într-un sondaj realizat anul trecut de compania de software Jobber în rândul persoanelor de vârstă liceală şi universitară, 75% dintre acestea au declarat că ar fi interesate de şcolile profesionale care oferă cursuri de formare profesională plătite, la locul de muncă.

    Ascensiunea inteligenţei artificiale generative schimbă calculele de carieră pentru unii tineri. Majoritatea respondenţilor intervievaţi de Jobber au declarat că, în opinia lor, locurile de muncă pentru gulerele albastre oferă o mai mare siguranţă a locului de muncă decât cele pentru gulerele albe, având în vedere creşterea IA.

    Aproape 80% dintre respondenţii din sondajul Jobber au declarat că părinţii lor au dorit ca ei să meargă la facultate. Profesiile dominate de lucrători cu studii superioare câştigă, în general, mai mult în timp. Lucrătorii din domeniul serviciilor profesionale şi de afaceri, de exemplu, câştigă în medie 78.500 de dolari, comparativ cu 69.200 de dolari în construcţii, potrivit ADP.

     

  • Fondurile de pensii private Pilon II au cumpărat în februarie acţiuni One United Properties, Banca Transilvania, Petrom, Hidroelectrica, Electrica

    Aripi, BCR Pensii, AZT Viitorul Tău, Metropolitan Life Pensii Private, Vital şi NN Pensii sunt fondurile de pensii private care în luna februarie au avut activitate la Bursa de Valori Bucureşti, arată datele agregate de ZF. BRD Pensii a rămas pe poziţii cu acelaşi deţineri ca în ianuarie. Astfel, în a doua lună a anului cele şase fonduri menţionate mai sus au avut 11 achiziţii la Bursa de Valori Bucureşti, la companii precum One United Properties, Banca Transilvania, Petrom, Hidroelectrica, Electrica. Vital a realizat o investiţie nouă, respectiv intrarea în acţionariatul One United Properties.

    Mai jos, tranzacţiile detaliate pentru luna februarie 2024.

    ► BCR Pensii

    Potrivit datelor publicate de platforma desprepensiiprivate.ro, în februarie BCR Pensii mai vândut din Alro şi din Fondul Proprietatea. Au fost singurele vânzări ale unui fond P2. Pe de altă parte administratorul fondului a cumpărat 50.000 de acţiuni Hidroelectrica ceea ce la un preţ mediu de 125,4 lei pe acţiune a însemnat tranzacţii de 6,3 mil. lei. BCR Pensii a suplimentat şi la One United.

    ► Aripi

    Fondul de pensii Aripi, administrat de Generali, a cumpărat în februarie 213.000 de acţiuni Banca Transilvania (echivalentul unor tranzacţii de 5,4 mil. lei la un preţ mediu pe acţiune de 25 lei) şi alte 24,2 milioane de acţiuni Petrom (14,3 mil. lei).

    ► AZT Viitorul Tău

    Fondul de pensii AZT Viitorul Tău, administrat de Allianz Ţiriac Pensii Private, a cumpărat 767.000 de acţiuni Banca Transilvania (25 mil. lei), alte 254.450 de acţiuni BRD (18,5 mil. lei). Aşadar administratorul a suplimentat pe sectorul bancar.

    ► Metropolitan Life Pensii Private

    Fondul a avut o singură tranzacţie în februarie la Bursa de Valori Bucureşti, respectiv achiziţia a 380.450 de acţiuni Hidroelectrica pentru circa 47,7 mil. lei.

    ► Vital

    Fondul a intrat în acţionariatul One United Properties prin achiziţia a 80 de milioane de acţiuni, echivalentul a circa 80 mil. lei. A fost cea mai mare tranzacţie de cumpărare de acţiuni în februarie la Bursa de Valori.

    ► NN Pensii

    NN Pensii a supliementat la Electrica prin achiziţia a 1,1 milioane de acţiuni pentru circa 12,5 mil. lei.

     ​

     

  • Florin Spătaru, consilier de stat, Cancelaria prim-ministrului: Există potenţial de creştere pentru comerţul electronic, el trebuie stimulat. Creşterea preţurilor produselor cumpărate de pe platformele online din ultimii trei ani este mai mică decât creşterea inflaţiei

    Comerţul electronic din România are potenţial de creştere, el trebuie stimulat şi de stat, crede Florin Spătaru, consilier de stat în Cancelaria prim-ministrului. În plus, el spune că preţurile produselor cumpărate de pe platformele online au crescut în ultimii trei ani mai puţin decât a crescut inflaţia. 
     
    „Există potenţial de creştere pentru comerţul electronic, el trebuie stimulat. Pe de altă parte, toată legislaţia care protejează consumatorul trebuie adaptată în aşa fel încât să ţină pasul cu comerţul electronic.  Creşterea preţurilor produselor cumpărate de pe platformele online din ultimii trei ani este mai mică decât creşterea inflaţiei, ceea ce înseamnă că acest comerţ electronic poate să aducă un avantaj concret oricărui consumator, doar că acest lucru nu este întotdeauna vizibil. Relaţia dintre instituţiile publice şi acest sector trebuie intensificată. Am iniţiat un memorandum pentru a putea discuta într-un cadru interministerial acest comerţ electronic”, a spus Florin Spătaru în cadrul conferinţei ZF şi eMag eCommerce Summit. 
     
    Ce a mai declarat Florin Spătaru: 
     
    • Cred că această creştere a comerţului electronic ţine foarte mult de schimbările culturale, de modul în care privim comerţul electronic. A existat un impuls major dat de pandemie, atunci când el a salvat comerţul şi ne-a ajutat pe toţi să trecem peste acele momente dificile. După aceea am văzut o întoarcere la comerţul tradiţional, 2022 nu a fost un an foarte bun pentru comerţul electronic. Acest comerţ electronic a fost salvat de evenimente precum Black Friday, unde vânzările au fost majore. 
     
    • Avem multe lucruri de recuperat când vine vorba despre digitalizare, iar comerţul electronic beneficiază de această educaţie. Poţi face o comandă online, este mult mai uşor să faci plata prin card bancar, să nu foloseşti cash şi să poţi să te dezvolţi. 
     
    • De la comerţul electronic ne dorim o creştere a veniturilor la buget, un cadru de reglementare şi de taxare corect astfel încât să putem să oferim o piaţă concurenţială bine reglementată şi, bineînţeles, o protecţie a consumatorilor în aşa fel încât acest nou mod de a face comerţ să ducă la o protecţie a tuturor consumatorilor. 
     
    • Trebuie să creştem capacitatea de a opri la vamă aceste produse – Shein, Temu, aceste produse nu ar trebui să intre pe piaţa europeană. Produsele venite din ţări terţe trebuie să respecte aceleaşi reguli precum cele venite din ţările europene. Standardul trebuie să fie acelaşi.
    • România nu poate fi un stat izolat, iar din perspectiva comerţului urmăm şi aici acest trend al comerţului electronic, iar raportul dintre comerţul tradiţional şi cel electronic va cunoaşte o dinamică. Din ce în ce mai mult vom cunoaşte aceste cumpărături online, viaţa noastră se schimbă. Ne dorim foarte mult două lucruri: o reglementare foarte bună în aşa fel încât să existe acest cadru de taxare şi concurenţial pentru toţi jucătorii de pe piaţă şi ne dorim din ce în ce mai multe produse româneşti în acest comerţ electronic. 
     

  • Când vom avea un nou ETF la Bursa de la Bucureşti? Investimental: Îl vom lansa în al doilea trimestru. Probabil că fondul va începe să fie tranzacţionat şi pe alte pieţe, precum Ungaria

    Investimental, cel mai nou broker de la Bursa de Valori Bucureşti, şi InterCapital Asset Management, cel mai mare manager independent de investiţii din Croaţia, se pregătesc să lanseze în următoarele luni un nou ETF (exchange traded fund/fond tranzacţionat la bursă) axat pe indicele BET-TRN la BVB, spune Ovidiu Dumitrescu, CEO adjunct al societăţii de intermediere.

    „Aş zice nu doar că aducem noi investitori români la Bursa la Bucureşti, aducem şi noi investitori străini.  Ne cerem scuze că am fost mai optimişti, crezând că îl vom lansa în primul trimestru. Îl vom lansa în al doilea trimestru; a durat un pic mai mult pentru că, fiind prima construcţie de acest gen, au fost trasate cărările”, a declarat Ovidiu Dumitrescu la ZF Deschiderea de Astăzi.

    InterCapital, companie cu active de 420 de milioane de euro sub administrare, a lansat deja un ETF bazat pe indicele local BET-TRN la Bursa de la Zagreb, cât şi în Slovenia, pe bursa de la Ljubljana. Indicele reflectă evoluţiile preţurilor companiilor blue-chip de la BVB, precum Hidroelectrica (H2O), OMV Petrom (SNP) şi Banca Transilvania (TLV),  reinvestind totodată dividendele nete.

    „Probabil că ETF-ul acesta, care se bazează pe indicele românesc, va începe să fie tranzacţionat şi pe alte burse. Deja e tranzacţionat la Zagreb şi Ljubljana, dar probabil că va ajunge şi în Ungaria şi alte pieţe – deci o mai mare lichiditate şi influenţă a bursei româneşti în regiune. Asta înseamnă să faci primii paşi spre a deveni un hub regional bursier.”

    Bursa de la Bucureşti numără două ETF-uri listate, unul bazat pe benchmark-ul BET (TVBETETF) şi altul pe BET-NG, indicele companiilor listate pe piaţa principală a BVB care au obiectul de activitate energia şi utilităţile aferente, fiind lansat la începutul anului trecut sub simbolul PTENGETF.

    „Atunci când începi să ai concurenţa asta pe indice înseamnă că se atrage atenţia în regiune asupra ta şi că lumea începe să se raporteze la ce se mai întâmplă în România. Până acum se raportau foarte mult la Polonia şi, până la criza din 2008, la Grecia. Atena era un hub foarte dezvoltat”, afirmă Ovidiu Dumitrescu.

    ETF-ul de la Zagreb, care replică performanţa BET, are active în valoare de 13,8 milioane de euro, echivalentul a circa 69 de milioane de lei. Fondul a intrat la tranzacţionare pe piaţa din Croaţia în data de 31 mai 2023.

    „În vidul acesta, România e plasată destul de bine (…) Noi putem să începem să devenim un soi de referinţă, un benchmark, dacă vreţi. Un pas important este faptul că avem ETF-uri care vin din afară, dar se mufează la lichiditatea noastră. Practic, adaugă valoare aici, pompează capital în ţară.”

     

  • Calendarul obligaţiilor fiscale pentru luna aprilie 2024: Care sunt obligaţiile fiscale pe care le au contribuabilii în această lună

    Mai jos vă prezentăm calendarul obligaţiilor fiscale pentru a patra lună din 2024 cu scopul de a veni în ajutorul contribuabililor cu privire la lista principalelor obligaţii de plată şi de declarare aferente lunii aprilie a acestui an, conform documentului de pe site-ul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF).

    Agenda fiscală a lunii aprilie 2024, aşa cum este publicată de ANAF, poate fi consultată gratuit pe site-ul instituţiei

    Data de 25 aprilie este cea mai aglomerată zi a lunii ca urmare a faptului că este data de depunere a formularelor 100/112/208/224/300/301/307/311/390.

     

     

  • Producătorul de smartphone-uri Xiaomi a dat lovitura cu SU7, o maşină electrică premium la numai 29.844 de euro. În numai 24 de ore a primit aproape 90.000 de comenzi, iar acţiunile au crescut cu 16%

    Acţiunile producătorului chinez de smartphone-uri Xiaomi, listate la Hong Kong, au crescut marţi cu până la 16%, după ce primul vehicul electric al companiei pare să fi înregistrat un succes timpuriu într-o industrie copleşită de concurenţă şi de un război al preţurilor, scrie FT. 

    Xiaomi, cu sediul la Beijing, a dat startul vânzărilor mult-aşteptatului său vehicul SU7, la un preţ de pornire agresiv de 215.900 Rmb (29.844 dolari) la sfârşitul săptămânii trecute, urmărind să rivalizeze cu Tesla şi Porsche în segmentul premium al pieţei auto din China, o piaţă foarte disputată.

    Xiaomi a declarat că a primit 88.898 de comenzi rambursabile pentru sedanul sport în primele 24 de ore, ceea ce analiştii Citi au considerat “impresionant”.

     

  • Imperiul imobiliar la lui Donald Trump rămâne în picioare: Fostul preşedinte american a depus cauţiunea de 175 de milioane de dolari impusă de un tribunal din New York

    Donald Trump a depus o cauţiune de 175 de milioane de dolari pentru a-l împiedica pe procurorul general din New York să încaseze o hotărâre de aproape jumătate de miliard de dolari pentru fraudă împotriva sa şi a afacerilor sale, punând capăt temporar unei dispute care ar fi putut duce la confiscarea unor părţi din imperiul imobiliar al fostului preşedinte, scrie FT. 

    Cauţiunea, pe care Trump a trebuit să o depună pentru a întrerupe executarea hotărârii judecătoreşti în timp ce face apel împotriva acesteia, a fost subscrisă de Knight Insurance Group din California, potrivit unui document depus luni la un tribunal din Manhattan.

    Suma pe care a fost obligat să o depună a fost redusă de la suma totală – despre care Trump afirmase că ar fi o sumă “imposibil” de asigurat – la 175 de milioane de dolari de către o curte de apel săptămâna trecută.

    Depunerea cauţiunii a venit în condiţiile în care un ordin de interdicţie împotriva lui Trump, impus săptămâna trecută de judecătorul care supraveghează un alt caz penal separat care urmează să fie judecat la sfârşitul acestei luni, a fost extins de o altă instanţă din New York, după ce fostul preşedinte a criticat-o pe fiica judecătorului pe reţelele de socializare.

    Trump şi-a petrecut sărbătorile de Paşte postând pe reţelele de socializare diverse scandări împotriva judecătorului Juan Merchan şi a familiei sale, numind-o pe fiica acestuia şi plângând pe motiv că aceasta a lucrat la o firmă de consultanţă politică care numără printre clienţii săi democraţi proeminenţi.

    O postare a făcut trimitere la un articol care conţinea o fotografie a fiicei lui Merchan şi o alta la un cont de socializare despre care Trump a spus că îi aparţinea – afirmaţie negată de un purtător de cuvânt al instanţelor din New York.


     

  • Cod portocaliu în România. ANM a spus exact care sunt zonele vizate

    Administraţia Naţională de Meteorologie avertizează că marţi dimineaţă este vânt puternic în mai multe judeţe ale ţării. Meteorologii au emis cod galben şi portocaliu de vânt puternic şi vijelii. Avertizarea vizează mai multe regiuni.

    O avertizare cod portocaliu a fost emisă pe parcursul nopţii. Aceasta vizează judeţele Bihor şi Hunedoara şi este valabilă marţi, până la ora 9.00. Vor fi intensificări puternice ale vântului cu viteze în general de 80…85 km/h, pe alocuri vijelii, anunţă meteorologii.

    O a doua avertizare intra în vigoare marţi la ora 8.00 şi va fi valabilă până la ora 18.00.

    Vântul va avea intensificări susţinute în judeţele Satu Mare, Sălaj, Maramureş, Cluj, Alba, Bistriţa-Năsăud, Suceava, Neamţ şi Botoşani, iar mai ales după-amiaza şi în judeţele Teleorman, Giurgiu, Ilfov şi municipiul Bucureşti, Călăraşi, Ialomiţa, Prahova, Buzău, Brăila şi zona continentală a judeţelor Constanţa şi Tulcea. Vor fi viteze în general de 80…85 km/h, iar la altitudini mari în zonele montane, rafalele vor depăşi 120 km/h.

    Aceste judeţe se vor afla sub avertizare Cod portocaliu, iar restul ţării va fi sub avertizare Cod galben.

  • Cine este românul care a atras investiţii de milioane de euro cu un site deschis în 2011 în ţara noastră

    100 Cei mai admiraţi CEO din România – 082. Costin Tudor, CEO şi fondator, Undelucram.ro

    Costin Tudor a înfiinţat platforma Undelucram.ro în 2011 din dorinţa de a avea un proiect propriu. Platforma, care găzduieşte atât contribuţii ale angajaţilor, cât şi ale companiilor, a strâns finanţări totale de aproximativ 2 milioane de euro până în prezent şi s-a extins pe pieţe precum Grecia, Ungaria, Cehia, Republica Moldova, Bulgaria, Ucraina şi Polonia.

    Cu fondurile de 1 milion de euro dobândite în cea mai recentă rundă de finanţare, şi-au propus să continue expansiunea în  Europa Centrală şi de Est, Asia şi Africa. Lecţia pe care el spune că a învăţat-o în cariera sa de până acum este conştientizarea faptului că respectul este una din cheile succesului în orice relaţie profesională, iar liderul ideal este, din punctul lui de vedere, o persoană care ştie să facă balanţa între empatie şi KPI.