Blog

  • Cu cât îşi plăteşte Elon Musk, al doilea cel mai bogat om din lume, angajaţii de la Tesla: salariile pornesc de la 3.500 de dolari şi pot ajunge la 6.200, dar încă sunt sub media pieţei. În timp ce se zgârceşte cu salariile, Musk, cu o avere de aproape 200 mld. dolari se luptă cu membrii din boardul companiei ca să primească un pachet salarial de 55 mld. de la Tesla

    În urma unei breşe de securitate, schema de salarizare a angajaţilor Tesla a fost făcută publică pe internet. Potrivit acesteia, după majorarea din ianuarie, salariul unui angajat Tesla poate porni de la 22 de dolari pe oră sau 3.500 de dolari pe lună şi poate ajunge până la 6.200 de dolari, scrie Business Insider.

    În ciuda majorării, Tesla încă îşi plăteşte prost angajaţii, ţinând cont că jucători din industrie precum Ford sau General Motors oferă salarii care depăşesc 40 de dolari pe oră. În timp ce Musk îşi plăteşte angajaţii sub media pieţei, el luptă cu membri boardului Tesla pentru un pachet salarial care totalizează nu mai puţin de 55 mld. dolari.

    Constructorul auto foloseşte un sistem de cinci puncte pentru evaluările de performanţă bianuale, potrivit angajaţilor. În cadrul evaluărilor Tesla, angajaţii care primesc o notă de unu sau doi sunt consideraţi ca fiind neperformanţi şi nu primesc  bonus. Un calificativ de trei este considerat ca îndeplinind aşteptările şi este eligibil pentru un bonus, în timp ce un calificativ de patru sau cinci înseamnă că individul a depăşit aşteptările şi este eligibil pentru un bonus şi mai mare.

    Producătorul de maşini electrice se numără printre automakerii care au decis să ofere mai mulţi bani angajaţilor în ultimele luni. La această listă se adaugă şi Toyota şi Hyundai, care au ales să fac acest pas în urma contractului istoric al United Auto Workers.

    Tesla se confruntă, de asemenea, cu presiuni din partea sindicatelor. Preşedintele UAW, Shawn Fain, a declarat că are Tesla în vizor, iar Bloomberg a relatat că angajaţii de la fabrica Tesla din Fremont sunt gata să îşi ceară drepturile prin intermediul United Auto Workers.

    Acest efort presupune mai multe provocări decât s-ar crede în mod normal, mai ales că Elon Musk şi-a exprimat dezacordul privind o astfel de acţiune, în timp ce tot mai mulţi angajaţi se gândesc de două ori înainte de a se îndrepta către sindicate pentru ajutor.

     


     

     

  • Un tratament ar putea salva anual vieţile a jumătate de milion de copii, dar nu este prescris

    Bolile diareice, care în ţările cu venituri ridicate nu reprezintă mai mult decât un inconvenient, sunt în schimb a doua cauză de deces la nivel mondial la copiii sub cinci ani.

    Un tratament ieftin, sigur şi uşor de administrat ar putea preveni moartea a jumătate de milion de copii în fiecare an – dacă ar fi prescris. Nu se întâmplă acest lucru, deoarece soluţiile de rehidratare orală, indispensabile pentru a contracara pierderea de lichide la copiii mici care suferă de diaree, sunt adesea ignorate în favoarea antibioticelor mai scumpe, supraevaluate şi adesea inutile.

    Un studiu publicat în revista Science face lumină asupra acestei probleme şi asupra unor posibile soluţii.
    Bolile diareice, care în ţările cu venituri ridicate nu reprezintă mai mult decât un inconvenient, sunt în schimb a doua cauză de deces la nivel mondial la copiii sub cinci ani. Alături de pneumonie, ele sunt responsabile de 40% din decesele copiilor.
    În ţările cu venituri mici şi medii, aceste infecţii virale sunt legate de condiţiile de igienă precare, de lipsa apei potabile şi a unor instalaţii sanitare adecvate, precum şi de alimentele contaminate.

    Pentru a trata copiii infectaţi, este esenţial să le rehidratăm organismul: deshidratarea este una dintre problemele majore, mai ales în organismul delicat al copiilor.

    Soluţiile de rehidratare orală (SRO) sunt preparate pe bază de zahăr (glucoză) şi săruri minerale (sodiu, potasiu, clor şi citraţi) care se dizolvă în apă şi care sunt recomandate de zeci de ani de către OMS pentru a combate deshidratarea cauzată de gastroenterita acută la copii. Ele costă câţiva bănuţi şi, cu toate acestea, în ţările în curs de dezvoltare, nu sunt adesea recomandate de medici, în ciuda eficienţei lor recunoscute. În schimb, aceştia aleg să prescrie antibiotice, care nu sunt, însă, recomandate în cazul unei infecţii virale cu rezolvare rapidă.

    Potrivit noului studiu, remedierea acestei probleme ar putea salva 500.000 de vieţi de copii cu vârsta sub 5 ani în fiecare an.
    Cercetarea condusă de Neeraj Sood, expert medical în boli infecţioase şi sănătate publică la University of Southern California, se referă la India, unde sunt concentrate cele mai multe cazuri de boli diareice pediatrice. Sood a identificat aproximativ 2.000 de medici din 253 de oraşe cu medii socio-economice diferite din cele două state indiene Karnataka şi Bihar şi a trimis la cabinetele acestora actori deghizaţi în pacienţi “standard” – taţi care merg la medic pentru a-şi trata fiul de doi ani care suferă de diaree virală. Actorii au fost instruiţi să se comporte în trei moduri diferite: cerând medicului sfaturi generale privind tratamentul care trebuie urmat, exprimând o preferinţă pentru soluţia de rehidratare sau exprimând o preferinţă pentru antibiotice.

    Experimentul a arătat că principalul obstacol în calea prescrierii sărurilor minerale este credinţa falsă a medicilor că acest tratament este nedorit de pacient (pentru că are un gust neplăcut sau pentru că nu este un medicament “adevărat”, spre deosebire de antibiotice). Această percepţie pare să stea la baza a 42% din cazurile de neprescriere.
    Echipa a constatat că, atunci când pacienţii şi-au exprimat preferinţa pentru soluţiile de rehidratare orală, prescrierea tratamentului a crescut cu 27%.

  • De la podea la podium şi înapoi: Povestea lui Rene Benko, unul dintre cele mai grele nume din lumea imobiliarelor. S-a lăsat de şcoală, a devenit un criminal cu acte în regulă, iar apoi a fondat un imperiu de miliarde de dolari care s-a prăbuşit în ceea ce avea să devină cel mai grav caz de faliment imobiliar de la criza din 2008 încoace

    Rene Benko este omul care a stat în spatele Signal Holding, una dintre cele mai mari companii private din Austria care a activat în domeniul imobiliar şi care a fost cap de afiş în ceea ce avea să devină cel mai grav caz de faliment al unei companii imobiliare de la criza din 2008 şi până în prezent.

    Drumul lui Benko către vârf n-a fost unul uşor. Magnatul cu o avere cândva estimată la aproape şase miliarde de dolari, a abandonat liceul la doar 17 ani şi a fost condamnat pentru dare de mită în 2012.

    Atunci, Benko a cooperat cu Ivo Sander, fost prim-ministru croat pentru a-l convinge pe controversatul politician italian Silvio Berlusconi să scape Signal Holding de taxele pe care compania trebuia să le plătească pentru proiectele sale din Milano, scrie Wall Street Journal.

    Benko, în vârstă de 46 de ani, a fost crescut într-o familie modestă din Innsbruck, un oraş austriac pitoresc situat în Alpi. După abandonarea liceului fostul magnat imobiliar s-a ocupat de transformarea mansardelor unor clădiri rezidenţiale în apartamente de lux, convingându-i pe rezidenţii reticenţi de la etajele inferioare să accepte planurile sale, oferindu-se să instaleze lifturi pe cheltuiala sa. În final, businessul său a devenit avantajos pentru tot cei implicaţi.

    Pentru face pasul către imobiliare şi a deschide un business în toată regula austriacul a avut nevoie de bani serioşi. El a rezolvat problema finanţării după ce a convins un moştenitor al unei benzinării să vină cu cash pentru ideile sale de business. Odată ce problema banilor a fost rezolvată, Benko a dat undă verde proiectelor sale, iar imperiul său de business începea să capete contur la începutul anilor 2000. Două decenii mai târziu, mai exact în 2019, Signa Holding,se putea lăuda că deţine clădirea Chrysler din New York, una dintre cele mai emblematice asseturi imobiliare din lume.

    Valoarea proprietăţilor raportate de principalele sale două companii imobiliare – Signa Prime şi Signa Holding – a crescut la 3,6 miliarde de euro în 2014, a depăşit 10 miliarde de euro în 2017 şi a sărit de 18 miliarde de euro până în 2020 – o creştere extraordinară într-un sector cu evoluţie lentă precum cel imobiliar.

    Cu toate acestea, în ciuda succesului şi a rezultatelor raportate, Benko s-a lovit de o problemă care în doar doi ani a ajuns să-i scufunde imperiul: profitabilitatea companiei arăta fantastic, însă doar pe hârtie. În realitate, compania încasa pierdere după pierdere, creditorii şi investitorii băteau la uşa lui Benko după banii împrumutaţi, iar Signal Holding începea să se prăbuşească încet.

    Între 2017 şi 2021, companiile lui Rene Banko raportau un profit de 3,4 miliarde de euro. Signa Holding a majorat din pix cifrele privind profitul, pentru că în caz contrar ar fi fost forţată să recunoască că se confruntă cu pierderi semnificative.

    Tot în aceeaşi perioadă, Signa a făcut autorităţile austriece să ridice din sprâncene după ce a plătit dividende de 1,9 miliarde de euro, în ciuda faptului că încasase doar 1,6 miliarde de euro venituri din chiriile generate de clădirile sale, o situaţie cel puţin neobişnuită pentru un jucător imobiliar de mare anvergură.

    Până în 2023, compania a fost forţată să renunţe la mai mult proiecte imobiliare, să lichideze o serie de business-uri mai mici şi să facă paşi în spate în timp ce continua să se confrunte cu scandaluri pe bandă rulantă şi să „sângereze” cash.

    Lovitura finală pentru Signa Holding şi Rene Benko a venit în noiembrie 2023 când compania n-a reuşit să plătească o obligaţiune de 200 de milioane de dolari. Eşecul a declanşat o serie de falimente în lanţ care au culminat cu prăbuşirea totală a imperiului imobiliar construit de omul de afaceri austriac pe parcursul ultimilor 20 de ani.

    După faliment, austriacul a ieşit din rândurile miliardarilor şi a dispărut în anonimitate. De numele lui  Benko, care cândva făcea parte din clasamentul Forbes ai celor mai bogaţi oameni de pe planetă, nu se mai leagă decât un grafic al averii realizat de celebra publicaţie şi un faliment ale cărui repercusiuni asupra lumii imobiliarelor nu sunt cunoscute nici astăzi în totalitate.


     

     

  • Adrian Sârbu: Nu văd interesul PSD în comasarea alegerilor, nici al cetăţeanului

    Nemo: Anul acesta se votează de cel puţin patru ori. Coaliţia PNL-PSD şi preşedintele Klaus Iohannis doresc comasarea alegerilor, justificând că este un efort financiar foarte mare. Eşti de acord cu comasarea?

    Hofi: Comasarea este unul dintre cei mai nefericiţi termeni pe care i-am auzit, la fel ca şi acea rotativă de care noi am râs şi în băşcălie am transformat -o în democrativă. Dubios şi decisiv în acelaşi timp este faptul că Klaus Iohannis girează de la Strasbourg pentru această comasare pe care o vrea el, adică să unească alegerile, să nu se mai ducă românii să voteze când e cazul pentru alegeri primare sau când e cazul pentru alegeri europarlamentare. ”Hai să le votăm la grămadă”, zice întâiul stătător al ţării, Klaus Iohannis „că vedem ce o ieşi”.

    Adrian Sârbu: Tot zici că le ştii pe toate. Şi tu, şi Nemo. De ce vor ăştia comasare? Spune şi mie. Fac pe prostul şi nu înţeleg.

    Hofi: Nu ştiţi?

    Adrian Sârbu: Nu vreau să ştiu, nu vreau să ştiu.

    Hofi: Mă uit în dicţionar. Mi-e jenă de cuvântul ăsta comasare şi am intrat pe dexoline.ro.  A comasa -reunire a loturilor de teren, a unităţilor agricole, industriale, comerciale, a instituţiilor. Deci, reunim loturi de teren, asta facem, suntem pe tarla, jucăm ca pe tarla. Asta-i comasarea.

    Adrian Sârbu: Şi cât comasează PNL-ul şi cât PSD-ul? Ai calculat, îţi imaginezi?

    Hofi: PNL-ul nu are prea mult pământ pentru că nu prea are cum să aibă.

    Adrian Sârbu: De ce?

    Hofi: Sunt profesii liberale, sunt avocaţi, profesori, doctori. Ăia sunt…

    Adrian Sârbu: Şi PSD-ul are mai mult pământ, nu?

    Hofi: Aşa e şi firesc.

    Adrian Sârbu: Deci, dacă pun ăştia pământul la un loc, comasează toate pământurilor lor, fac jumate de Românie sau 80% din terenul României, ce zici?

    Hofi: Poate înseamnă ocuparea ţării comasarea.

    Adrian Sârbu: E deja ocupată. Tu ce zici, Nemo? De ce Rareş Bogdan, care e un fost coleg al nostru foarte apreciat, din toate punctele de vedere, inclusiv estetic, de ce e atât de vocal să facă această comasare? Te ai gândit? L-ai întrebat?

    Nemo: Le stă rău în buzunar un miliard? Pot să facă multe alte lucruri cu miliardul ăla. Pot să cumpere voturi, de exemplu. Vedem ce au votat românii pentru că vocile politicienilor …

    Adrian Sârbu: Câţi au votat?

    Hofi: 10.000 de electori. Hai să-i numim electori.

    Adrian Sârbu: 10.000 de electori.

    Hofi: 55% au spus că nu sunt de acord cu comasarea, 45% au spus că da.

    Adrian Sârbu: Ăştia care au votat pentru comasare, ai vreo idee de ce au făcut asta? Că sunt totuşi aproape 50% din votanţii noştri, oameni pe care îi respectăm.

    Hofi: Foarte mult. Că le e scârbă de alegeri, e o versiune.

    Adrian Sârbu: Cei care nu sunt de acord, de ce crezi tu că nu sunt de acord?

    Nemo: Le e indiferent cine iese la putere pentru că văd că oricum e degeaba din moment ce două partide care erau tradiţional opuse, care erau tradiţional adverse, deodată vedem că îşi dau mâna şi conduc România, democrativa. Ce sens mai are să voteze omul?

    Adrian Sârbu: Rareş Bogdan e interesat ca PNL să rămână la putere. El îşi joacă foarte bine partitura de lider al PNL. De ce? Astăzi PNL e într-o dificultate. Dificultatea lui se numeşte moştenirea Klaus Iohannis. Şi atunci dl. Rareş Bogdan a venit cu o sugestie, cu o soluţie, care îi foloseşte PNL. Şi s-a gândit foarte serios: „Domne, noi venim şi votăm cu primarii acum, ne scad şi costurile de campanie electorală, nu ne mai costă din februarie până în septembrie, ne costă din februarie până în iunie, unde a pus liberalul ştampila pe primar, a pus şi pe lista de europarlamentare”. Eu nu ştiu ce o să ceară dl. Ciolacu partenerilor lui de coaliţie ca să voteze joi comasarea asta. Eu nu ştiu ce o să ceară. Probabil că o să ceară ceva şi PNL va trebui să ofere acest ceva. Deci acum PSD trebuie să salveze PNL.

    Nemo: Pe mine mă interesează dacă politicianul mă întreabă şi pe mine dacă sunt de acord cu comasarea asta. Dar nu e firesc, din moment ce îmi schimbi o lege electorală să mă întrebi şi pe mine, votant, dacă sunt de acord cu asta?

    Adrian Sârbu: E prima decizie politică majoră şi este decizia care va cimenta o alianţă care o să mergă, teoretic, următorii 5 ani. Această alianţă va cheltui în interesul membrilor ei, am spus care sunt, miliardele de euro pe care le va genera bugetul, plus ce va veni de la PNRR. E în interesul României?

    Nemo: Nu.

    Adrian Sârbu: Tu spui: „domne, nu e în interesul meu”. Deci trebuie să vedem dacă e în interesul României ceea ce vor face ei. Dar e cert, şi aici suntem de acord, că din punct de vedere al principiilor democraţiei, care sunt fundamentale pentru deţinerea şi exercitarea puterii, noi aici avem de-a face cu un abuz. Eşti de acord, nu? Vorbim de o reacţie împotriva unui monopol politic, care este actuala democrativă.

     

    Sondajul Mediafax-ZF-Aleph News a fost realizat pentru emisiunea Ştiu pe ce lume trăiesc

    Rezultatele sondajului Mediafax- ZF- Aleph News

    1. Anul acesta se votează de cel puţin 4 ori. Coaliţia PNL-PSD şi preşedintele Klaus Iohannis doresc comasarea alegerilor, justificând că este un efort financiar foarte mare. Eşti de acord xcu comasarea?

    DA -45%

    NU-55%

     

    1. Tehnologia digitală îţi permite să votezi direct, instantaneu şi sigur. Eşti de acord cu implementarea votului electronic la toate alegerile din România?

          DA -66%

          NU-34%

     

    1. Astăzi votezi direct doar preşedintele României, primarul şi preşedintele Consiliului Judeţean. Vrei să alegi, tu, direct, pe cei care ocupă principalele funcţii în stat? (Preşedinte, prim-ministru, miniştri,deputaţi şi şef Camera Deputaţilor, senatori şi şef Senat, membri şi şefi consiliu local/judeţean, şef Poliţie locală, judeţeană, naţională, şefi servicii secrete, preşedinte şi consilieri Curtea de Conturi, procuror-şef de Parchet local/ judeţean/naţional, preşedinte şi judecători Curtea Constituţională, membri CSM, preşedinte şi judecători Curtea Supremă de Jusitţie)

            DA -72%

            NU-28%

     

  • Maia Sandu va dona suma de 30.000 de euro, primită ca premiu din partea Primăriei Timişoara

    „Banii nu au ajuns. În momentul în care vom avea o claritate cui merge această donaţie, pentru că va fi făcută o donaţie către o organizaţie de caritate, atunci vom anunţa unde merg aceşti bani, dar până când banii sunt în continuare la Timişoara”, a declarat Maia Sandu la postul TV Moldova 1, potrivit www.newsmaker.md.

    Ea a respins zvonurile potrivit cărora nu ar putea să primească aceşti bani. Mai mult, Sandu spune că a primit şi anterior un premiu bănesc, pe care l-a fel l-ar fi donat, lucru care, deşi a fost anunţat public, nu a stârnit atâtea reacţii.

    „Există un răspuns dat de CNA care spune că este permis. (…) Am mai primit un premiu acum 2 ani, oferit de o organizaţie din Norvegia, care a fost donat unei organizaţii care se ocupă de problemele de sănătate ai copiilor. Am anunţat şi atunci public, doar că atunci nu a fost un an electoral, iar Kremlinul nu a comentat”, a mai declarat Maia Sandu.

    Pe 13 ianuarie 2024, Maia Sandu a primit premiul „Timişoara Pentru Valori Europene”, care vine însoţit de 30 de mii de euro.

  • DNA intră în zona energiei. În vizor: doi oameni de afaceri – reţinuţi, iar directorul Centralei Termoelectrica Bucureşti Sud (CET SUD/ Elcen) şi directorul Sucursalei Electrocentrale Rovinari – sub control judiciar

    Doi oameni de afaceri, Ion Eugen Petru şi Ion Macovei, dar şi doi directori din sectorul energetic – Dorin Adrian Ecobescu (director al Centralei Termoelectrica Bucureşti Sud/ CET SUD Elcen) şi Iosif Chircă (director al Sucursalei Electrocentrale Rovinari) sunt vizaţi de procurorii DNA în noul dosar privind potenţiale acte de corupţie în domeniul energiei.

    Procurorii îi acuză pe cei doi oameni de afaceri de potenţiala săvârşire a mai multor infracţiuni de luare/ dare de mită, cumpărare de influenţă, trafic de influenţă şi de deturnare a licitaţiilor publice, motiv pentru care au dispus reţinerea lor preventivă pentru 24 de ore.

    Surse judiciare susţin că omul de afaceri Ion Eugen Petru ar fi dat omului de afaceri Ion Macovei, în numerar şi transferuri bancare suma totală de 514.375 lei ( peste 102.000 de euro), după ce Macovei ar fi pretins că are influenţă asupra conducerii a două societăţi cu capital majoritar de stat din România.

    Macovei ar fi cerut unui şef de companie de stat urgentări de plăţi pentru 2 firme ( SC Techno Montaj SRL din Braşov şi SC Energomontaj SA din Bucureşti), încheieri de noi contracte şi modificări ale acestora în schimbul folosirii influenţei pentru menţinerea în funcţii de conducere sau, după caz, numirea în alte funcţii.

    Cine este Ion Macovei

    Ion Macovei este acelaşi om de afaceri care apare şi în dosarul din 2021 privind Agenţia Română de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare (ARSVOM). Acel dosar a fost instrumentat de DNA Constanţa.

    În acel dosar, Macovei invoca în mod negativ numele liderului USR, Cătălin Drulă (n.r. Ion Macovei: „este totuşi o problemă cu acest om, care nu pot să spun că-i om, e un câine – acest Drulă şi trebuie să găsim o soluţie pentru el”).

    Şi numele liderului PNL, Iulian Dumitrescu, apare în dosarul din 2021 privind Agenţia Română de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare în care, la fel, sunt invocate mai multe figuri politice.

    Ion Macovei este un om de afaceri din Galaţi, care a deţinut/ deţine mai multe firme, în mai multe judeţe, într-una dintre ele fiind asociat cu Viorel Vasile Grigore, din Călăraşi, apropiat de Iulian Dumitrescu.

    Născut în Văleni de Munte/ Prahova, Iulian Dumitrescu şi-a început afacerile şi cariera politică în Călăraşi, fiind iniţial, în perioada 2012-2016, senator de Călăraşi.

    Deşi are domiciliul declarat în Bucureşti, Ion Macovei stă într-un apartament din complexul Stejarii, acolo unde locuieşte şi liderul PNL, Iulian Dumitrescu.

    Cum a început totul

    Surse judiciare susţin că în acest dosar procurorii secţiei I a DNA lucrează de mai bine de o jumătate de an.

    Totul a început după ce un şef de companie de stat a venit în iulie 2023 la DNA, a depus un denunţ şi a ajutat în anchetă procurorii.

    Şeful companiei de stat a povestit procurorilor cum ar fi fost căutat de omul de afaceri Ion Macovei, care s-a prezentat inclusiv cu o altă identitate, iar la un moment dat directorul de la stat ar fi fost căutat şi de Dan Gheorghiu, care ar fi intermediat discuţii pentru urgentarea plăţilor şi ar fi invocat în acestea persoane publice.

    Dan Ioan Gheorghiu este o persoană cunoscută în zona energiei, fiind inclusiv fost consilier al unui fost premier şi foşti miniştri ai energiei.

    În acest dosar, cu mandat de la judecători, procurorii au şi autorizaţii, şi mandate de supraveghere tehnică, şi interceptări, şi filaje, dar şi tranzacţii obţinute între diverse societăţi comerciale.

    Nume publice invocate şi restaurante frecventate

    Surse judiciare arată că omul de afaceri Ion Macovei invoca în discuţii diverse nume şi personalităţi la care ar fi susţinut că are acces: numele „Nicolaescu” – un general despre care afirma ar fi lucrat la Preşedinţia României – persoană care ar fi fost de fapt tot Ion Macovei (afaceristul prezentându-se sub diverse identităţi), numele altei persoane care lucrează la Preşedinţie, al unei figuri publice ce ţine de ambasada SUA, numele unui ministru – faţă de care ar fi fost nemulţumit, şi a altor politicieni.

    „În discuţiile în care a pretins că este generalul „Nicolaescu” acesta a abordat un stil oficios, formal, spre deosebire de cazurile în care a discutat cu martorul sub identitatea sa reală când Ion Macovei a recurs la un ton familiar, amical”, arată sursele.

    În schimbul celor cerute, Ion Macovei ar fi promis şefului de companie de stat că şi după rotaţia guvernamentală şi eventuala schimbare a ministrului energiei acesta ar fi fost menţinut în funcţie. În plus, ar fi vorbit şi despre o numire în postul de director general al Companiei Hidroelectrica, susţin surse judiciare.

    Omul de afaceri Ion Macovei ar fi fost descris de alte persoane din dosar ca o persoană extrem de insistentă, care ar fi căutat persoanele frecvent („e atât de pisălog. Şi nu mai scap de el. E ca o râie”), iar o firmă în care avea influenţă acesta ar fi fost recomandată pentru anumite lucrări de către preşedintele PNL Timişoara.

    Numele lui Iulian Dumitrescu, fostul prim vicepreşedinte PNL, anchetat de DNA în alt dosar, ar fi fost invocat de Macovei.

    Omul de afaceri Ion Macovei ar fi susţinut că poate intermedia o întâlnire cu Iulian Dumitrescu şi că ar fi fost în relaţii apropiate cu liderul PNL. Macovei ar fi spus că ar fi fost partener şi cu sora lui Iulian Dumitrescu şi cu „mâna dreapta” a acestuia într-o afacere de exploatare a balastierelor din Prahova.

    Discuţiile în acest caz despre bani şi intervenţii ar fi fost purtate în câteva restaurante din Bucureşti: Don Cafe Braserie Dorobanţi, Isoletta/ Herăstrău, Arogant, Stadio Union, Doi Cocoşi.

    Funcţionari publici şi apropiaţi ai lui Iulian Dumitrescu

    La un moment dat, în cadrul întâlnirilor din Bucureşti, şi-ar fi făcut apariţia şi un alt funcţionar public – Corneliu Stanca, consilier superior în cadrul Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării, pe care omul de afaceri Ion Macovei l-ar fi cunoscut.

    În altă situaţie, la întâlnirea din restaurantul Isoletta pe care o realiza omul de afaceri Ion Macovei a apărut şi Viorel Vasile Grigore, un apropiat al liderului PNL, Iulian Dumitrescu, invocat în dosarul Dumitrescu, dar amic cu Macovei. O parte din discuţii ar fi vizat menţinerea în conducerea companiei de stat.

    În acest dosar, procurorii susţin că sume de bani ar fi fost remise în plicuri de omul de afaceri Ion Macovei în interiorul unor autoturisme din parcările restaurantelor, dar şi în birourile unei companii de stat. Ulterior, banii din mită au fost predaţi de către denunţător procurorilor DNA.

    Şi celălalt om de afaceri ar fi dat mită directorului Elcen dar şi directorului Electrocentrale Rovinari

    În acelaşi dosar, şi omul de afaceri Ion Eugen Petru – partener al lui Macovei – ar fi remis suma de 10.000 de euro lui Dorin Adrian Ecobescu ( director al Centralei Termoelectrica Bucureşti Sud/ CET SUD Elcen) pentru a îndeplini acte ce ar fi intrat în îndatoririle acestuia de serviciu: recepţia fără obiecţii a lucrărilor executate de SC Techno Montaj SRL pentru Elcen, la punctul de lucru CET Sud.

    „Ion Eugen Petru şi (…) şi-au exprimat opinia că Dorin Adrian Ecobescu atunci când a afirmat că urmează să plece în concediu a invocat doar un simplu pretext pentru a urgenta remiterea restului de bani din suma totală pretinsă [A zis că ne… ne emoţionează, ne… (…) Ia uite-l, bă, săracu’, pleacă fără… (…)…buget.]

    Procurorii cred că Dorin Adrian Ecobescu, directorul Centralei Termoelectrica Bucureşti Sud/ CET SUD Elcen ar fi primit cei 10.000 de euro, în două tranşe, pe raza judeţului Ilfov.

    Mai mult, în contextul lansării în 2023 a unei achiziţii publice prin licitaţie deschisă, Petru ar fi realizat o înţelegere a preţului ofertelor cu un alt suspect, în calitate de director sucursală şi împuternicit al unei alte societăţi comerciale, în scopul de a denatura preţul de adjudecare a contractului de servicii, înţelegere care ar fi avut drept consecinţă atât câştigarea licitaţiei în august 2023, în condiţii neconcurenţiale, de către firma administrată de inculpat, cât şi afectarea preţului de adjudecare a contractului, în dauna societăţii comerciale cu capital majoritar de stat, cu suma de 134.698,06 lei fără TVA, reprezentând diferenţa de valoare.

    La finalul anului 2023, omul de afaceri – Ion Eugen Petru – ar fi remis şi el suma de 5000 de euro lui Iosif Chircă (director al Sucursalei Electrocentrale Rovinari), pentru ca şi acesta să-şi îndeplinească atribuţiile de serviciu. Respectiv derularea unor relaţii comerciale între Complexul Energetic Oltenia şi SC Techno Montaj SRL din Braşov.

    Presupusa mită – la intersecţie de drumuri. Discuţii imaginare – purtate în maşină despre bani

    În acest caz presupusa dare de mită ar fi fost cu peripeţii, arată sursele.

    Omul de afaceri Ion Eugen Petru ar plecat noaptea din Târgovişte pentru a ajunge la Rovinari de dimineaţă. Când ar fi ajuns în Complexul Energetic Rovinari, acesta nu l-ar mai fi găsit pe directorul Chircă la sediul Sucursalei Electrocentrale Rovinari. Acesta ar fi plecat din incintă cu 15 minute mai devreme.

    Directorul nu i-ar fi răspuns la mesaje afaceristului şi, ca atare, Petru intenţiona să lase „pachetul”/ „tâmpenia aia” la secretariat.

    Ulterior omul de afaceri s-ar fi răzgândit, ar fi vorbit cu altcineva la telefon pentru a fi preluat „pachetul”, dar între timp ar fi fost sunat de Chircă şi s-ar fi întâlnit în Gorj, la intersecţia unui drum comunal cu un drum european.

    Aici, după ce ar fi aşteptat mai bine de o jumătate de oră în propriul autoturism, ar fi oprit şi maşina în care s-ar fi aflat directorul Chircă. Ulterior, Ion Eugen Petru ar fi lăsat punga de tip cadou şi o mapă albastră în maşina în care s-ar fi aflat directorul de la Rovinari.

    Întâlnirea ar fi fost supravegheată de procurori.

    În ceea ce-l priveşte pe omul de afaceri Ion Macovei – acesta ar mai fi promis directorului societăţii comerciale cu capital majoritar de stat, în toamna anului 2023 un procent de 15% (300.000 de euro) din valoarea unui contrat de 2 milioane de euro ce avea ca obiect serviciile de arhivare (contract de urma să fie atribuit în baza unei proceduri de licitaţie publică fraudată) şi un alt procent tot de 15% (120.000 de euro) din valoarea unui contract de 800.000 de euro, ce avea ca obiect tot servicii de arhivare, dar care urma să fie atribuit prin achiziţie directă.

    „Martor: Şi acum voiam să te întreb: aici unde sunt 300.000, ideea este… Nu e un procent foarte mare?

    MACOVEI ION: Nu.

    Omul de afaceri Ion Macovei ar fi pretins de la Ion Eugen Petru un procent de 3,5% din valoarea facturilor emise de o societate comercială către două societăţi cu capital majoritar de stat, lăsându-l pe acesta să creadă că are influenţă pe lângă conducerea acestora şi a primit în numerar, respectiv prin intermediul unor transferuri bancare justificate prin operaţiuni economice simulate, suma totală de 514.375 lei.

    Nici omul de afaceri Ion Eugen Petru n-ar mai fi rezistat presiunilor lui Ion Macovei, arată sursele.

    În toamna anului trecut, Petru ar fi vorbit singur în maşină – iar în timp ce purta discuţii imaginare cu Ion Macovei s-ar fi plâns că nu mai suportă o relaţie în care bagă „bani, bani, bani”: „De unde dracu? Eu fac nişte eforturi…supra-omeneşti şi nu… (…) Nu pot să inventez, să tipăresc bani!”

    În acest caz, procurorii au luat măsura controlului judiciar pentru următoarele 60 de zile şi faţă de Dorin Adrian Ecobescu ( directorul Centralei Termoelectrica Bucureşti Sud/ CET SUD Elcen) şi Iosif Chircă (directorul Sucursalei Electrocentrale Rovinari) pentru luare de mită.

    În plus, DNA le-a interzis directorilor de la Elcen şi Electrocentrale Rovinari să-şi exercite funcţiile.

    Procurorii au luat măsuri asiguratorii şi în privinţa mai multor imobile şi conturi bancare ale inculpaţilor.

    În dosar, procurorii DNA fac cercetări şi faţă de alte persoane.

     

  • Adrian Sârbu: Nu văd interesul PSD în comasarea alegerilor, nici al cetăţeanului

    Nemo: Anul acesta se votează de cel puţin patru ori. Coaliţia PNL-PSD şi preşedintele Klaus Iohannis doresc comasarea alegerilor, justificând că este un efort financiar foarte mare. Eşti de acord cu comasarea?

    Hofi: Comasarea este unul dintre cei mai nefericiţi termeni pe care i-am auzit, la fel ca şi acea rotativă de care noi am râs şi în băşcălie am transformat -o în democrativă. Dubios şi decisiv în acelaşi timp este faptul că Klaus Iohannis girează de la Strasbourg pentru această comasare pe care o vrea el, adică să unească alegerile, să nu se mai ducă românii să voteze când e cazul pentru alegeri primare sau când e cazul pentru alegeri europarlamentare. ”Hai să le votăm la grămadă”, zice întâiul stătător al ţării, Klaus Iohannis „că vedem ce o ieşi”.

    Adrian Sârbu: Tot zici că le ştii pe toate. Şi tu, şi Nemo. De ce vor ăştia comasare? Spune şi mie. Fac pe prostul şi nu înţeleg.

    Hofi: Nu ştiţi?

    Adrian Sârbu: Nu vreau să ştiu, nu vreau să ştiu.

    Hofi: Mă uit în dicţionar. Mi-e jenă de cuvântul ăsta comasare şi am intrat pe dexoline.ro.  A comasa -reunire a loturilor de teren, a unităţilor agricole, industriale, comerciale, a instituţiilor. Deci, reunim loturi de teren, asta facem, suntem pe tarla, jucăm ca pe tarla. Asta-i comasarea.

    Adrian Sârbu: Şi cât comasează PNL-ul şi cât PSD-ul? Ai calculat, îţi imaginezi?

    Hofi: PNL-ul nu are prea mult pământ pentru că nu prea are cum să aibă.

    Adrian Sârbu: De ce?

    Hofi: Sunt profesii liberale, sunt avocaţi, profesori, doctori. Ăia sunt…

    Adrian Sârbu: Şi PSD-ul are mai mult pământ, nu?

    Hofi: Aşa e şi firesc.

    Adrian Sârbu: Deci, dacă pun ăştia pământul la un loc, comasează toate pământurilor lor, fac jumate de Românie sau 80% din terenul României, ce zici?

    Hofi: Poate înseamnă ocuparea ţării comasarea.

    Adrian Sârbu: E deja ocupată. Tu ce zici, Nemo? De ce Rareş Bogdan, care e un fost coleg al nostru foarte apreciat, din toate punctele de vedere, inclusiv estetic, de ce e atât de vocal să facă această comasare? Te ai gândit? L-ai întrebat?

    Nemo: Le stă rău în buzunar un miliard? Pot să facă multe alte lucruri cu miliardul ăla. Pot să cumpere voturi, de exemplu. Vedem ce au votat românii pentru că vocile politicienilor …

    Adrian Sârbu: Câţi au votat?

    Hofi: 10.000 de electori. Hai să-i numim electori.

    Adrian Sârbu: 10.000 de electori.

    Hofi: 55% au spus că nu sunt de acord cu comasarea, 45% au spus că da.

    Adrian Sârbu: Ăştia care au votat pentru comasare, ai vreo idee de ce au făcut asta? Că sunt totuşi aproape 50% din votanţii noştri, oameni pe care îi respectăm.

    Hofi: Foarte mult. Că le e scârbă de alegeri, e o versiune.

    Adrian Sârbu: Cei care nu sunt de acord, de ce crezi tu că nu sunt de acord?

    Nemo: Le e indiferent cine iese la putere pentru că văd că oricum e degeaba din moment ce două partide care erau tradiţional opuse, care erau tradiţional adverse, deodată vedem că îşi dau mâna şi conduc România, democrativa. Ce sens mai are să voteze omul?

    Adrian Sârbu: Rareş Bogdan e interesat ca PNL să rămână la putere. El îşi joacă foarte bine partitura de lider al PNL. De ce? Astăzi PNL e într-o dificultate. Dificultatea lui se numeşte moştenirea Klaus Iohannis. Şi atunci dl. Rareş Bogdan a venit cu o sugestie, cu o soluţie, care îi foloseşte PNL. Şi s-a gândit foarte serios: „Domne, noi venim şi votăm cu primarii acum, ne scad şi costurile de campanie electorală, nu ne mai costă din februarie până în septembrie, ne costă din februarie până în iunie, unde a pus liberalul ştampila pe primar, a pus şi pe lista de europarlamentare”. Eu nu ştiu ce o să ceară dl. Ciolacu partenerilor lui de coaliţie ca să voteze joi comasarea asta. Eu nu ştiu ce o să ceară. Probabil că o să ceară ceva şi PNL va trebui să ofere acest ceva. Deci acum PSD trebuie să salveze PNL.

    Nemo: Pe mine mă interesează dacă politicianul mă întreabă şi pe mine dacă sunt de acord cu comasarea asta. Dar nu e firesc, din moment ce îmi schimbi o lege electorală să mă întrebi şi pe mine, votant, dacă sunt de acord cu asta?

    Adrian Sârbu: E prima decizie politică majoră şi este decizia care va cimenta o alianţă care o să mergă, teoretic, următorii 5 ani. Această alianţă va cheltui în interesul membrilor ei, am spus care sunt, miliardele de euro pe care le va genera bugetul, plus ce va veni de la PNRR. E în interesul României?

    Nemo: Nu.

    Adrian Sârbu: Tu spui: „domne, nu e în interesul meu”. Deci trebuie să vedem dacă e în interesul României ceea ce vor face ei. Dar e cert, şi aici suntem de acord, că din punct de vedere al principiilor democraţiei, care sunt fundamentale pentru deţinerea şi exercitarea puterii, noi aici avem de-a face cu un abuz. Eşti de acord, nu? Vorbim de o reacţie împotriva unui monopol politic, care este actuala democrativă.

     

    Sondajul Mediafax-ZF-Aleph News a fost realizat pentru emisiunea Ştiu pe ce lume trăiesc

    Rezultatele sondajului Mediafax- ZF- Aleph News

    1. Anul acesta se votează de cel puţin 4 ori. Coaliţia PNL-PSD şi preşedintele Klaus Iohannis doresc comasarea alegerilor, justificând că este un efort financiar foarte mare. Eşti de acord xcu comasarea?

    DA -45%

    NU-55%

     

    1. Tehnologia digitală îţi permite să votezi direct, instantaneu şi sigur. Eşti de acord cu implementarea votului electronic la toate alegerile din România?

          DA -66%

          NU-34%

     

    1. Astăzi votezi direct doar preşedintele României, primarul şi preşedintele Consiliului Judeţean. Vrei să alegi, tu, direct, pe cei care ocupă principalele funcţii în stat? (Preşedinte, prim-ministru, miniştri,deputaţi şi şef Camera Deputaţilor, senatori şi şef Senat, membri şi şefi consiliu local/judeţean, şef Poliţie locală, judeţeană, naţională, şefi servicii secrete, preşedinte şi consilieri Curtea de Conturi, procuror-şef de Parchet local/ judeţean/naţional, preşedinte şi judecători Curtea Constituţională, membri CSM, preşedinte şi judecători Curtea Supremă de Jusitţie)

            DA -72%

            NU-28%

     

  • Care este valoarea netă a lui Elon Musk? Află averea uimitoare a CEO-ului Tesla şi SpaceX

    Elon Musk are o avere netă estimată la 199 de miliarde de dolari. Averea sa estimată a atins un vârf de aproximativ 340 de miliarde de dolari în noiembrie 2021, când acţiunile Tesla au crescut vertiginos. Musk este adesea la egalitate cu Bernard Arnault pentru titlul de cel mai bogat om din lume.

    Elon Musk are o avere netă de aproximativ 199 de miliarde de dolari, potrivit estimărilor Bloomberg.

    Dar averea magnatului provine din mai multe surse şi nu este stabilă – a scăzut cu 30 de miliarde de dolari, de la 239 de miliarde de dolari, în câteva luni, ceea ce l-a costat titlul de cel mai bogat om din lume.

    Cum s-a schimbat valoarea netă a lui Musk de-a lungul timpului?

    Musk, născut în Africa de Sud, s-a mutat în Canada şi a renunţat la un doctorat la Stanford, a devenit milionar înainte de a împlini 30 de ani. Musk a înfiinţat Zip2, un site web care oferea ghiduri de călătorie în oraşe pentru ziare, împreună cu fratele său Kimbal Musk, pe care l-a vândut către Compaq pentru peste 300 de milioane de dolari în 1999. Se crede că Musk, pe atunci în vârstă de 27 de ani, a obţinut 22 de milioane de dolari din această afacere, notează Business Insider.

    Ulterior, el a cofondat banca online X.com în 1999. Aceasta a fuzionat cu Confinity a lui Peter Thiel pentru a deveni PayPal, iar compania a fost cumpărată pentru 1,5 miliarde de dolari de eBay în 2002. În ciuda faptului că a fost înlăturat din funcţia de director general, Musk a plecat cu aproximativ 165 de milioane de dolari.

    Musk a cofondat compania de explorare spaţială SpaceX în 2002. În 2004, a devenit investitor şi preşedinte al companiei de maşini electrice Tesla. În timpul crizei financiare din 2008, a salvat Tesla de la faliment cu o investiţie de 40 de milioane de dolari şi un împrumut de 40 de milioane de dolari. În acelaşi an, a fost numit CEO al Tesla.

    Musk a declarat că 2008 a fost cel mai prost an din viaţa sa.

    Pe lângă problemele din viaţa personală, Tesla a continuat să piardă bani, iar SpaceX a avut probleme în lansarea primei versiuni a rachetei sale Falcon. În 2009, Musk trăia din împrumuturi personale.

    Dar Tesla a devenit publică în 2010, iar valoarea netă estimată a lui Musk a crescut constant. În 2012 a debutat pe lista miliardarilor Forbes cu o avere estimată la 2 miliarde de dolari.

    În 2016, Musk a înfiinţat afacerea de săpare a tunelurilor Boring Company. În anul următor, a fondat start-up-ul de neurotehnologie Neuralink.

    Averea netă a lui Musk a început o ascensiune rapidă la începutul pandemiei, pe măsură ce acţiunile Tesla au crescut vertiginos. Musk a început anul 2020 cu o avere netă estimată la puţin sub 30 de miliarde de dolari şi a ajuns să valoreze aproximativ 170 de miliarde de dolari doar un an mai târziu – o creştere de peste cinci ori în doar un an. Averea sa estimată a atins un vârf de aproximativ 340 de miliarde de dolari în noiembrie 2021.

    Dar de atunci s-a prăbuşit: Acţiunile Tesla au scăzut cu 56% până la sfârşitul lunii ianuarie 2024, reducând valoarea companiei de la peste 1.200 de miliarde de dolari la mai puţin de 600 de miliarde de dolari.

    Musk a cumpărat, de asemenea, Twitter pentru 44 de miliarde de dolari în octombrie 2022, ocupând funcţia de CEO al acesteia până când s-a retras la începutul lunii iunie.

    De unde provine averea lui Musk?

    Averea lui Musk depinde în mare măsură de acţiunile Tesla. Deşi nu primeşte niciun salariu de la Tesla, el primeşte opţiuni pe acţiuni atunci când compania atinge parametri de performanţă dificili.

    “Elon nu va primi niciun fel de compensaţie garantată – niciun salariu, niciun bonus în numerar şi niciun fel de acţiuni care să se dobândească prin simpla trecere a timpului”, a declarat Tesla în 2018, când compania a anunţat un premiu de performanţă de 10 ani pentru Musk. “În schimb, singura compensaţie a lui Elon va fi un premiu de performanţă 100% la risc, care asigură că va fi compensat doar dacă Tesla şi toţi acţionarii săi se descurcă extraordinar de bine”.

    Potrivit Bloomberg, aproape jumătate din averea netă a lui Musk provine din acţiunile Tesla, în timp ce puţin peste 20% provine din acţiunile SpaceX. Restul averii sale provine din acţiuni la Twitter şi The Boring Company, precum şi din alte pasive diverse.

    Cum se situează Musk în comparaţie cu alţi miliardari?

    Musk face frecvent schimb de locuri cu alţi miliardari pentru titlul de cea mai bogată persoană din lume.

    Fondatorul LVMH, Bernard Arnault, tocmai i-a luat titlul lui Musk, cu o avere netă de aproximativ 218 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg. În top cinci se află fondatorul Amazon, Jeff Bezos, cu 192 de miliarde de dolari, fondatorul Facebook şi directorul general al Meta, Mark Zuckerberg, cu 166 de miliarde de dolari, şi cofondatorul Oracle, Larry Ellison, cu 145 de miliarde de dolari.

  • Atenţie, şoferi: Mesajul CNAIR legat de rovinietă. Ce trebuie să ştiţi pentru a nu plăti amenzi usturătoare

    Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR)  informează utilizatorii reţelei de drumuri naţionale din România că începând cu această lună şoferii pot achita rovinieta şi peajul prin intermediul serviciului de mesaje scurte (SMS) al unui nou  operator de telefonie mobilă.

    Astfel, din data de 06 februarie 2024, utilizatorii reţelei naţionale de drumuri şi autostrăzi din România că rovinieta şi peajul pot fi achitate prin intermediul serviciului de mesaje scurte (SMS) al operatorului de telefonie mobilă RCS &RDS.

     

  • WhatsApp este pe cale să se schimbe radical din 6 martie

    WhatsApp va comunica în viitor cu alte aplicaţii de mesagerie. Ne aflăm la doar câteva săptămâni distanţă de obligaţia impusă de UE pentru WhatsApp şi Messenger, care vor trebui să se deschidă la mesajele din alte aplicaţii de chat.

    Este vorba despre obligaţia WhatsApp de a adera la cerinţele Legii privind pieţele digitale. Conform regulamentului, UE identifică principalii actori de pe fiecare piaţă digitală (aşa-numiţii “gatekeepers”) şi îi obligă la “interoperabilitate”.

    WhatsApp, care are 2,3 miliarde de utilizatori la nivel mondial şi sute de milioane în Europa, nu este exclusă de la aceste obligaţii: dacă vrea să continue să funcţioneze în Europa, trebuie să se “deschidă” aplicaţiilor concurente.

    6 martie este data limită până la care marile platforme de chat trebuie să înceapă să ofere interoperabilitate utilizatorilor lor, sub sancţiunea unor amenzi severe pe care UE este gata să le aplice celor care nu respectă această dată, stabilită încă din 2023.

    Iniţial, WhatsApp va oferi această posibilitate utilizatorilor în mod opţional, explicând că discuţiile cu utilizatori de pe alte platforme sunt mai puţin sigure decât dacă se face acest lucru cu alţi utilizatori WhatsApp.

    În aplicaţie va fi introdusă o nouă filă, rezervată chat-urilor “mixte” cu terţi, şi nu toate funcţiile vor fi disponibile imediat, conform WABetaInfo.