Un fost responsabil al misiunii Rosetta a Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) a declarat, luni, că activitatea robotului Philae, plasat miercuri pe suprafaţa cometei Ciuriumov – Gherasimenko, ar putea continua, existând şansa ca acesta să fie mutat din regiunea umbrită unde se află în prezent de jeturi de gaz eliberate din interiorul cometei, pe măsură ce aceasta se apropie de Soare.
Philae, un robot de mărimea unei maşini de spălat, a efectuat o misiune fără precedent, de 57 de ore, pe suprafaţa cometei 67P/ Ciuriumov – Gherasimenko. Philae a fost lansat miercuri, de la bordul sondei spaţiale Rosetta, către suprafaţa cometei şi a ajuns într-o zonă umbrită.
O cameră video de la bordul sondei spaţiale, care orbitează la mai puţin de 16 kilometri altitudine de cometă, a surprins în imagini ultimele minute ale coborârii lui Philae pe suprafaţa acesteia, care a durat, în total, şapte ore. În imaginile publicate luni de ESA se observă locul în care Philae a atins cometa şi regiunea unde a ajuns, în cele din urmă, după ce a sărit ca o minge pe suprafaţa corpului spaţial.
Săritura robotului, care nu era prevăzută, a fost consecinţa eşecului sistemului de prindere al lui Philae, care nu s-a declanşat corespunzător şi nu l-a ancorat. Philae a ajuns astfel într-o zonă umbrită, unde bateriile sale nu se pot reîncărca folosind lumina solară, energia fiind necesară pentru o misiune extinsă.
Cercetătorii ESA au aşteptat cu nelinişte informaţii, pe măsură ce Philae a demarat o serie de experimente automate, inclusiv o forare de câţiva centimetri în solul cometei şi, din fericire, a avut suficientă energie pentru a transmite informaţiile, prin unde radio, către sonda Rosetta, care le-a transmis apoi către Terra.
Înainte de a-şi opri sistemele şi a intra într-o stare de hibernare, Philae şi-a schimbat puţin poziţia pentru a încerca să aibă acces la mai multă lumină solară pentru unul dintre panourile fotovoltaice care acoperă corpul robotului, dar, imediat după rotire, robotul a rămas fără energie, iar sistemele sale s-au închis.
Cometa 67P/ Ciuriumov – Gherasimenko se îndreaptă către Soare, acompaniată de sonda Rosetta.
Creşterea cantităţii de lumină ar putea fi utilă mai mult decât pentru încărcarea bateriilor lui Philae. Pe măsură ce cometa se încălzeşte, jeturi de gaz sunt eliberate din adâncurile sale, ceea ce ar putea duce la mişcarea robotului şi mutarea lui din regiunea umbrită unde se află.
“Philae ar putea fi mişcat în mod natural. Dacă are loc o activitate cât de mică în acea regiune a cometei, şansele ca robotul să fie mişcat sunt destul de mari”, a declarat Gerhard Schwehm, fost manager în cadrul misiunii Rosetta, într-o teleconferinţă a NASA.
Gravitaţia cometei Ciuriumov – Gherasimenko este de 100.000 de ori mai mică decât cea a Terrei, ceea ce înseamnă că Philae, care pe Pământ cântăreşte circa 100 de kilograme, este la fel de uşor ca o coală de hârtie pe suprafaţa corpului spaţial.
Suprafaţa cometei este mai dură decât au crezut savanţii şi reprezintă unul dintre motivele pentru care sistemul de ancorare al robotului a eşuat. Schwehm a declarat că, totuşi, acest eşec ar putea fi de fapt un lucru pozitiv.
“Poate este mai bine că harpoanele nu s-au declanşat, pentru că, dacă s-ar fi declanşat şi nu ar fi penetrat suprafaţa cometei, am fi avut o problemă mult mai mare”, a comentat savantul.
Primele rezultate ale misiunii Rosetta sunt aşteptate în luna decembrie, când vor fi prezentate la conferinţa American Geophysical Union din San Francisco.
Lansată în 2004, misiunea Rosetta a ESA este dedicată aflării mai multor date despre originile Sistemului Solar, iar robotul Philae are ca misiune colectarea unor molecule organice care ar fi putut să joace un rol determinant în apariţia vieţii pe Terra. Cometele sunt cele mai primitive corpuri cereşti din Sistemul Solar. Sonda Rosetta a trimis deja primele imagini realizate vreodată ale suprafeţei unei comete.
ESA a transmis, vineri, comenzile pentru ca robotul să demareze forarea în nucleul cometei, în speranţa că acesta va reuşi să adune eşantioane de materie care să fie analizate de laboratorul de la bord. “Primul foraj pe o cometă a devenit realitate”, s-a “lăudat” Philae pe contul său de pe reţeaua de socializare Twitter.
Ulterior, robotul a transmis informaţiile potrivit cărora forarea în nucleul cometei a fost realizată, la circa 25 de centimetri adâncime. Însă cercetătorii nu ştiu dacă robotul a putut aduce la suprafaţă eşantioanele colectate.
Micul robot a putut să radiografieze interiorul cometei, să-i studieze magnetismul, să realizeze imagini cu solul, să analizeze moleculele complexe de la suprafaţă. Potrivit specialiştilor de la Centre National d’Etudes Spatiales (CNES), agenţia spaţială franceză, misiunea sa este realizată în proporţie de 80%. După trei zile de lucru, “rezultatele lui Philae sunt extraordinare”, este de părere Marc Pircher, director al CNES.
În cazul restabilirii contactului, dacă totul funcţionează aşa cum a fost programat, Philae ar trebui “să moară de cald” în martie 2015, atunci când cometa se va apropia de Soare.
Însă Rosetta îşi va continua misiunea de “însoţitoare” a cometei Ciuriumov-Gherasimenko cel puţin până pe 13 august 2015, dată la care cometa va trece la cea mai mică distanţă de Soare. Misiunea ei este programată să dureze până la sfârşitul lunii decembrie 2015.
Plasarea unui robot pe o cometă aflată la o distanţă de peste 500 milioane de kilometri de Terra reprezintă o premieră în istoria explorării spaţiale şi un punct culminant al unei misiunii care a început în urmă cu 20 de ani.
Cu un cost total de 1,3 miliarde de euro, echivalentul a trei avioane Airbus 380, misiunea Rosetta a mobilizat aproximativ 2.000 de cercetători pe parcursul a 20 de ani. Peste 50 de companii din 14 ţări europene şi Statele Unite ale Americii au participat la fabricarea acestei sonde spaţiale.
