BusinessMagazin

Blog

  • Moscova speră că relaţiile sale cu UE nu au atins un punct “fără întoarcere”

    “Sperăm că «punctul fără întoarcere» nu a fost atins”, a declarat ministrul rus de Externe Serghei Lavrov la o reuniune a unor diplomaţi ruşi şi belaruşi la Minsk, capitala Belarusului, înaintea unor discuţii prevăzute marţi la Moscova cu omologul său german Frank-Walter Steinmeier.

    “Suntem interesaţi de dezvoltarea legăturilor” cu Europa, a declarat Lavrov, citat de agenţia oficială Tass.

    Şeful diplomaţiei ruse a reiterat îndemnul Moscovei la crearea unui “spaţiu economic şi umanitar comun” “de la Lisabona la Vladivostok”, o idee evocată de către preşedintele rus Vladimir Putin dar care a fost primită cu răceală de către europeni.

    Lavrov a îndemnat din nou autorităţile ucrainene să respecte armistiţiul încheiat în septembrie cu separatiştii proruşi din estul Ucrainei, încălcat zilnic de ambele tabere şi să se angajeze în negocieri cu rebelii pentru a pune capăt conflictului care s-a soldat cu peste 4.000 de morţi.

    “În loc să stabilească contacte (cu separatiştii), Kievul s-a angajat într-o politică de asfixiere economică şi socială a sud-estului” Ucrainei, a acuzat el, referindu-se la zone aflate sub controlul separatiştilor.

    “Sper că colegii noştri occidentali, care au o influenţă asupra Kievului, îşi dau seama de pericolul” unei asemenea politici, a adăugat Lavrov.

    El a mai afirmat că Moscova doreşte reformarrea Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), care a mobilizat observatori în Ucraina.

    “Ne opunem ca această organizaţie să devină un instrument” al occidentalilor împotriva Rusiei, a subliniat el.

    UE a decis luni să extindă lista cu nume ale unor lideri separatişti ucraineni cărora le sunt impuse sancţiuni, dar nu a consolidat sancţiune impuse Rusiei, în speranţa de a păstra dialogul cu Moscova privind criza din Ucraina, care provoacă cele mai puternice tensiuni între Rusia şi Occident de la Războiul rece încoace.

  • H&M lansează anul viitor magazinul online în România

    Tot anul viitor, H&M are în plan lansarea de magazine online şi în Belgia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Portugalia şi Slovacia, se arată într-un anunţ al companiei.

    În primele nouă luni ale anului fiscal curent, perioada decembrie 2013 – august 2014, vânzările H&M România au crescut cu 39%, la 864 de milioane de coroane (94,1 milioane de euro) de la 620 de milioane de coroane suedeze în acelaşi interval al anului trecut.

    H&M a fost fondat în Suedia 1947 şi este listat la NASDAQ OMX Stockholm. Retailerul are aproape 3.300 de magazine pe 54 de pieţe, inclusiv unităţi deschise în sistem de franciză.

  • REPORTAJ Euronews despre Carmen Iohannis: Noua Primă Doamnă a României şi-a reluat activitatea la catedră în Sibiu – VIDEO

    Deşi este soţia celui mai puternic om din ţară, ea speră să poată “jongla” cu priorităţile, scrie postul pe site.

    “Încerc să-mi fac cât mai bine pot meseria întotdeauna şi sper ca, în calitate de Primă Doamnă, să fac la fel”, a declarat Carmen Iohannis.

    Elevii ei au fost fericiţi să-i arate că o apreciază, scriind pe tabla albă mesaje, într-o engleză perfectă notează postul, ca “You are the Best” şi “We love you”.

    Ea le-a prezentat deja “lecţia” victoriei soţului său.

    “Le-am spus elevilor că această (victorie) este o dovadă în plus a faptului că bunul simţ, modestia şi intenţiile bune înving întotdeauna până la urmă”, a declarat noua Primă Doamnă.

    Abordarea pragmatică a noii Prime Doamne pare că se potriveşte cu stilul politic al preşedintelui-ales, comentează Euronews.

    Însă surpriza pe care i-au pregătit-o elevii ei nu permitea modestia. Aliniaţi de-a lungul unui culoar, ei i-au cântat “We are the champions” după ce Carmen Iohannis a intrat în incintă.

     

  • Klaus Iohannis îşi lansează volumul autobiografic “Pas cu Pas”, miercuri, la Gaudeamus

    Evenimentul de lansare a volumului “Pas cu Pas” va include şi o sesiune de autografe, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX de Curtea Veche Publishing.

    În cele peste 200 de pagini ale volumului, Klaus Iohannis prezintă atât întâmplări din culise, cât şi momente mai puţin cunoscute din viaţa publică. Pentru prima dată, noul preşedinte al României vorbeşte deschis, într-un volum autobiografic, despre copilărie, adolescenţa, sora, soţia sa, despre studenţia la Cluj şi despre cariera în învăţamânt.

    “Am adunat în această carte momente din viaţa publică, încercând să refac, din ceea ce a selectat memoria, traseul profesional care m-a adus de la catedra de fizică la ipostaza de candidat pentru preşedinţie. Am inclus în ea şi lucruri personale, dar nu am făcut-o neapărat pentru a răspunde curiozităţii celorlalţi. Am recuperat acele întâmplări, întâlniri sau detalii care au spus ceva despre felul în care m-am format, despre valorile pe care le-am preţuit. Identitatea mea personală a umplut, prin intermediul faptelor, dar şi prin aceste principii în care am crezut, rolul de persoană publică pe care l-am ocupat mai bine de paisprezece ani. (…) A venit timpul ca valorile performanţei să fie puse în acţiune tocmai pentru ca aspiraţiile de atâta amar de timp să se transforme, în sfârşit, în realităţi palpabile: stabilitate economică, bunăstare şi certitudinea că ne-am înscris, pas cu pas, pe drumul care trebuie”, spune Klaus Iohannis, în comunicat.

    Volumul este disponibil pe site-ul www.curteaveche.ro şi va putea fi cumpărat şi de la standul Curtea Veche Publishing de la Târgul Internaţional de Carte Gaudeamus, la preţul de 15 lei.

    Klaus Iohannis este primarul municipiului Sibiu, preşedintele Partidului Naţional Liberal (PNL) şi preşedintele ales al României. S-a născut pe 13 iunie 1959, la Sibiu, a urmat Liceul “Samuel von Brukenthal” şi a absolvit cursurile Facultăţii de Fizică la Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. Între 1983 şi 1989 a fost profesor la diferite şcoli şi licee din Sibiu şi din împrejurimi, iar, între 1989 şi 1997, a predat fizica la Colegiul Naţional “Samuel von Brukenthal” din oraşul natal.

    În 1990 a devenit membru al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR), formaţiune al cărei preşedinte a fost între anii 2002 şi 2013. Din 1997, a fost inspector în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Sibiu, iar în 1999 a devenit inspector general. Un an mai târziu, a fost ales primar al Sibiului, funcţie pe care o ocupă de 14 ani, câştigând patru mandate până în prezent. Este căsătorit, din 1988, cu Carmen Iohannis, profesoară de limba engleză. În 2013 a devenit membru PNL şi prim-vicepreşedinte al partidului, iar, în iunie 2014, a fost ales preşedinte al acestui partid. Klaus Iohannis a fost unul dintre artizanii fuziunii dintre PDL şi PNL.

    Klaus Iohannis a obţinut 54,50% din voturi la turul doi al alegerilor prezidenţiale, conform rezultatelor parţiale anunţate, luni, de BEC, după centralizarea a 99,07% din procesele verbale, el fiind votat de 6.242.825 dintre alegători.

    Cea de-a XXI-a ediţie a Târgului Internaţional Gaudeamus – Carte de învăţătură va avea loc de miercuri până duminică, în Pavilionul Central Romexpo din Bucureşti.

  • BLACK FRIDAY 2014: Flanco aşteaptă vânzări de 110 milioane lei, cu 50% mai mult faţă de 2013

    “Ne aşteptăm ca anul acesta, de Black Friday, să avem peste 2,5 milioane de vizitatori şi vânzări de 110 milioane de lei, totul într-un interval de 3 zile, atât în magazine cât şi pe pagina web franco.ro. E un week-end pe care l-am pregătit timp de şase luni, eforturile şi investiţiile urmând să se revadă în aceste trei zile”, a spus Sîrbu.

    În 2013, vânzările Flanco în perioada Black Friday au cumulat 72 milioane de lei, reducerile fiind disponibile numai în magazine.

    “În acest an avem reduceri şi pe pagina web. Anticipăm că flanco.ro va avea o pondere de 10% în totalul vânzărilor din intervalul 21-23 nooiembrie”, a spus Sârbu.

    El a adăugat că startul campaniei de reduceri va avea loc vineri, la ora 06:00, în toate cele 87 de magazine, care vor avea program prelungit între 21 şi 23 noiembrie.

    “În toate cele 87 de magazine şi pe flanco.ro vom acorda discounturi care ajung până la 80%, la peste 400.000 de produse în stoc. Totalul reducerilor care vor fi acordate în campania Black Friday 2014 depăşeşte 50 milioane de lei. Cea mai mare reducere, de 50.000 de lei, va fi aplicată unui televizor care costă 149.999 lei”, a spus Sîrbu.

    Şeful Flanco, numit la conducerea companiei în luna februarie, a spus că retailerul aşteaptă Black Friday cu o suprafaţă de depozitare de trei ori mai mare decât în 2013, respectiv 15.000 de metri pătraţi, şi un timp de facturare optimizat în toate magazinele.

    “Avem pregătiţi peste 1.100 de consilieri de vânzări şi cu 50% mai multe case de marcat faţă de 2013. De asemenea, prin intermediul celor trei curieri cu care vom colabora, vrem ca produsele să ajungă la clienţi într-un interval de cel mult 72 de ore”, a spus reprezentantul companiei.

    Flanco Retail operează business-ul fostei companii Flanco International şi este unul dintre cei mai mari retaileri autohtoni de produse IT&C, electronice şi electrocasnice, cu 87 de magazine în 52 de oraşe.

    Anul trecut, compania a avut vânzări de 137 de milioane de euro.

    În primele nouă luni ale acestui an, compania a înregistrat vânzări de 480 de milioane de lei (107,9 milioane euro), în urcare cu 10% faţă de aceeaşi perioadă din 2013, segmentul telecom şi televizoarele cu diagonală mare, dar şi produsele de necesitate (electrocasnicele mari şi mici) fiind motoarele de creştere.

    Flanco Retail este controlat de omul de afaceri Iulian Stanciu.

     

  • MasterCard va începe procedurile de licenţiere a Trezoreriei ca acceptator de plăţi electronice

    Persoanele fizice vor putea plăti cu cardul, online şi la terminalele Trezoreriei, impozitele şi taxele administrate de către ANAF, primării şi alte instituţii publice, din 2015, conform unei ordonanţe de urgenţă aprobate de Guvern, care creează cadrul legal pentru implementarea acestei modalităţi de plată.

    MasterCard a fost prima companie de plăţi care a comunicat Ministerului Finanţelor Publice disponibilitatea pentru licenţierea Trezoreriei Statului ca acceptator, în condiţiile solicitate, licenţierea directa a Trezoreriei putând deveni, astfel, o premieră mondială, se arată într-un comunicat al operatorului de plăţi.

    “Proiectul actual, care permite licenţierea directă a Trezoreriei Statului şi ataşarea unei soluţii de plată la Spaţiul Virtual Privat este, de fapt, soluţia optimă pe care o căutam, atât pentru contribuabili, cât şi pentru stat. Ea permite posesorilor de carduri MasterCard şi Maestro să-şi plătească nu unele taxe, ci toate taxele şi impozitele, de oriunde din ţară ar decurge acestea, într-un singur loc, printr-o singură soluţie de plată”, a declarat în comunicat Cosmin Vladimirescu, directorul general al MasterCard pentru România.

    Compania a anunţat că va depune imediat documentaţia necesară pentru licenţierea Trezoreriei şi va începe demersurile în cadrul organizaţiei pentru tratarea întregului proces cu prioritate.

    Procedurile de licenţiere şi implementare pot dura, potrivit Ministerului Finanţelor Publice, între 6 şi 12 luni.

    MasterCard îşi propune ca termen de finalizare a procedurilor de licenţiere şi implementare a soluţiei de plată online luna martie a anului viitor, termen de plată pentru multe dintre obligaţiile fiscale ale contribuabililor.

    “Cu aceasta formulă, în care Trezoreria Statului este acceptator, iar contribuabilul poate vizualiza şi plăti tot ce datorează statului într-un singur loc, vom dispune de varianta cea mai simplă, mai sigură, mai confortabilă şi mai directă de a ne plăti taxele. Pentru stat, aceasta înseamnă o colectare mai rapidă şi mai eficientă, pentru contribuabil înseamnă economii de timp şi efort atât de mari, încât sunt greu de cuantificat”, a arătat Vladimirescu.

    Ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, a anunţat la începutul lunii octombrie că, potrivit ordonanţei de urgenţă, comisioanele bancare sunt de 0,3% şi vor fi suportate din bugetul de stat, nu de către contribuabili sau de către instituţiile cărora le sunt plătite diferitele impuneri fiscale.

    Valenti Mavrodin, directorul Trezoreriei, a declarat la acel moment pentru MEDIAFAX că, în urma implementării acestui sistem, prima dată va fi dată posibilitatea contribuabililor să plătească taxele şi impozitele online şi, ulterior, în cadrul unităţilor teritoriale ale Trezorăriei, vor fi instalate terminale POS, pentru plata cu cardul la ghişeu.

    În actul normativ se arată că Trezoreria Statului va fi autorizată ca acceptator de plată cu cardul bancar şi va presta acest serviciu pentru toate instituţiile publice, astfel încât toţi contribuabilii persoane fizice care deţin carduri aparţinând unui sistem de plată ce va accepta autorizarea (Mastercard, VISA sau altele), să-şi poată achita printr-un punct unic toate impozitele şi taxele administrate de către ANAF, primării şi alte instituţii.

    Trezoreria va accepta conectarea la un sistem de plată numai în anumite condiţii, printre care se stabileşte limitarea comisionului perceput fiecărei tranzacţii la 0,3% din valoarea acesteia, nefiind acceptate comisioane fixe sau alte costuri suplimentare pentru Trezorerie şi instituţii publice.

    Bugetul de stat sau, după caz, cel al Trezoreriei, suportă cheltuielile cu implementarea, dezvoltarea şi mentenanţa aplicaţiilor pentru serviciile de acceptare de plăţi electronice, precum şi cele pentru prestarea serviciilor de procesare, decontare, comunicaţii şi alte servicii sau resurse necesare activităţii de acceptare de plăţi electronice cu carduri.

    “Implementarea acestui sistem nu va genera costuri pentru instituţiile publice care vor încasa venituri bugetare, întrucât se utilizează sistemul actual de decontare utilizat în relaţia cu Trezoreria Statului, iar comisioanele de decontare vor fi suportate de la bugetul de stat”, transmitea Ministerul Finanţelor.

    Diferenţele de curs nefavorabile aferente tranzacţiilor cu cardul, în valută, sunt suportate din bugetul de stat, iar cele favorabile vor reprezenta venit la bugetul statului.

  • Teodor Meleşcanu a demisionat din funcţia de ministru al Afacerilor Externe

    Declaraţiile lui Teodor Meleşcanu:

    Fac această scurtă prezentare în legătură cu desfăşurarea procesului de vot în străinătate. Am preluat conducerea MAE cu doar 5 zile înaintea celui de-al doilea tur de scrutin. Obiectivul meu a fost să aducem condiţiile de vot din străinătate la un nivel cât mai apropiat de aşteptările cetăţenilor.

    La nivelul conducerii MAE ne-am deplasat în ziua votului în toate secţiile cu dificultăţi în turul I. Nu am putut suplimenta secţiile de votare, deoarece BEC nu a putut oferi clarificările privind existenţa unei soluţii în acest sens.

    Ne-am asumat responsabilitatea pentru măsurile de fluidizare a votului şi am organizat turul II de o manieră care a permis un număr record de voturi în străinătate.

    Nu au fost semnalate incidente grave privind corectitudinea procesului de vot. Au existat şi excepţii, la Londra, Paris, Muchen, Torino şi altele.

    Regret aceste disfuncţionalităţi şi îmi cer scuze românilor care au stat la coadă ore în şir pentru a-şi exercita dreptul de vot. Responsabilitatea nu aparţine cetăţenilor, ci rigidităţii cadrului juridic existent.

    Nu toţi românii din străinătate şi-au exercitat dreptul de vot şi acest lucru trebuie asumat. Eu, ca un om de onoare, îmi asum responsabilitatea şi îmi voi depune mandatul.

    Teodor Meleşcanu a preluat portofoliul MAE în 10 noiembrie, după ce Titus Corlăţean şi-a dat demisia, în urma criticilor privind organizarea alegerilor prezidenţiale în diaspora. Corlăţean afirma că nu există baze legale pentru înfiinţarea de noi secţii de votare în străinătate la turul al doilea al alegerilor prezidenţiale.

    Şi la turul doi al alegerilor prezidenţiale au fost foarte mulţi români care nu au reuşit să voteze, după ce au stat mai multe ore la coadă.


    Opoziţia, diaspora şi societatea civilă i-au cerut lui Meleşcanu să îşi dea demisia, pentru că nu a înfiinţat secţii de votare suplimentare în diaspora.


    Premierul Victor Ponta a declarat, luni, că Teodor Meleşcanu a făcut tot ceea ce putea să facă în privinţa votului din diaspora, acesta nevenind în fruntea MAE pentru a rămâne, ci încercând să ajute.

    “Încerc să salvez prestigiul MAE. Este o instituţie fundamentală a stalului român care are ca atribuţii reprezentarea noastră. Domnul ministru Meleşcanu a venit în ultimul moment, a făcut tot ceea ce putea să facă din punct de vedere legal şi omenesc. Oricum, domnia sa nu a venit să rămână ministru de extrene şi practic a încercat să ajute pe ultima sută de metri, faţă de primul tur 168 mii de voturi, în turul doi au fost 380 mii . Cred că s-a muncit foarte mult, dar cred că este nevoie de schimbare de legislaţie pentru ca în 2016 votul în diaspora să se poată desfăşura în mod normal”, a spus Ponta.

  • Financial Times: Furia românilor faţă de corupţie a condus la victoria lui Iohannis

    “Puţini ar fi prevăzut că Klaus Iohannis, un primar din provincie şi fost profesor de liceu, era capabil să provoace una dintre cele mai mari bulversări politice în România postcomunistă”, comentează prestigioasa publicaţie britanică, adăugând că “molcomul” Iohannis a contrazis previziunile sondajelor cu privire la alegerile de duminică, provocând “o înfrângere uluitoare favoritului, premierul Victor Ponta”.

    Alegerea ca preşedinte a primarului de centru-dreapta al micului oraş transilvănean Sibiu “a fost manifestarea unor ani de furie (acumulată) din cauza standardului de trai scăzut şi persistenţei corupţiei în cea de-a doua cea mai săracă ţară din UE, la mai bine de şapte ani de la aderarea acesteia la Uniune”, comentează FT.

    Ponta nu a fost pregătit nici pentru valul de furie faţă de programele de austeritate desfăşurate de către FMI şi faţă de o relaţie politică “otrăvită” cu preşedintele în exerciţiu Traian Băsescu, consideră ziarul, care aminteşte despre confruntările repetate de când Ponta a fost ales, în 2012, şi încercările acestuia de a slăbi poziţia lui Băsescu, pe care l-a împiedicat să participe la un summit UE blocându-i avionul la sol.

    Pentru susţinătorii lui Iohannis, victoria sa reprezintă “un moment de transformarre a fostei ţări comuniste, o ocazie de a reduce birocraţia, eradicarea corupţiei şi crearea unui mediu favorabil afacerilor”, însă capacitatea sa de a-şi duce la îndeplinire promisiunile ţine de mobilizarea puterilor constituţionale ale preşedintelui de a exercita presiune asupra Guvernului şi de a influenţa politicile, avertizează FT, precizând că potrivit sistemului semiprezidenţial din România, puterile preşedintelui sunt limitate la orientarea politicii externe, nominalizarea premierului şi altor oficiali de rang înalt.

    Susţinători ai lui Iohannis sunt conştienţi că acesta nu va avea un control direct asupra politicilor economice, dar insistă asupra faptului că deţinând controlul asupra nominalizărilor îl poate obliga pe Ponta, scrie publicaţia citândul-l pe Alexandru Coita, un consilier al preşedintelui-ales.

    Lupta împotriva corupţiei a fost una dintre temele mari ale campaniei sale, iar la câteva ore după victorie Iohannis a îndemnat Parlamentul să voteze împotriva unei amnistii pentru politicieni români, inclusiv parlamentari investigaţi penal, mai scrie FT, adăugând că unii comentatori se aşteaptă ca Guvernul Ponta să cadă înainte de alegerile din 2016.

    Însă strategia lui Iohannis rămâne neclară, scrie Financial Times, adăugând că, în pofida faptului că are avantajul susţinerii publice, o abordare agresivă i-ar putea permite lui Ponta să-l marginalizeze pe preşedinte. De asemenea, potrivit unor analişti premierul ar putea recurgă la o relaxare a cheltuielilor, cu scopul de a-şi consolida poziţia.

     

  • ZF: Companiile din judeţul Sibiu au cea mai mare marjă a profitului din România

    Cea mai mare companie din judeţul Sibiu în funcţie de cifra de afaceri totală este Romgaz, cel mai mare pro­ducător de gaze din România de stat, cu un rulaj de circa 3,9 miliarde de lei anul trecut, un profit net de 995 milioane de lei şi un număr de 6.297 de salariaţi.

    Chiar dacă Romgaz şi Transgaz, o altă mare com­panie din judeţul Sibiu deţinută de stat, sunt înre­gistrate în oraşul Mediaş, cele mai multe afaceri ale com­paniilor multinaţionale şi ale antreprenorilor se învârt în jurul oraşului Sibiu – fosta Capitală Culturală Euro­peană. Companii multinaţionale din industria com­ponentelor auto precum germanii de la Con­tinental, Marquardt Schaltsysteme sau japonezii de la Takata, sunt doar câţiva giganţi din acest domeniu care şi-au stabilit baza în Sibiu, un oraş cu o populaţie de circa 150.000 de oameni.

    Tot din Sibiu vine şi compania de închiriere de forţă de muncă Trenkwalder, unul dintre cei mai mare anga­jatori din judeţ, care anul trecut avea un număr mediu de aproape 5.000 de salariaţi. Deşi Si­biul este un judeţ în care cele mai mari afaceri le fac companiile producţia şi transportul de gaze naturale sau care produc componente pentru industria auto, judeţul a fost de-a lungul anilor o atracţie şi pentru companiile din IT sau energie regenerabilă. Anul acesta, producătorul chinez de module şi celule fotovoltaice Sunowe, cu afaceri de 1,2 miliarde de dolari, a investit 40 de milioane de euro într-un parc fotovoltaic în judeţul Sibiu.

    Citiţi mai multe pe zf.ro

  • Va moşteni cea mai mare afacere din Câmpina, cu sute de angajaţi şi rulaj de 50 de milioane de euro

    Adina Ionescu, 36 de ani, este directorul departamentului de dezvoltare durabilă al Lemet şi cea care a reuşit iniţierea şi atragerea primelor fonduri europene pentru companie. Deşi a profesat iniţial ca medic, Adina Ionescu a ales să se implice în afacerea de familie care tocmai prindea contur.

    „Odată cu compania s-a născut şi adultul din mine. Niciodată n-am avut altă opţiune. Şi dacă o să am, va fi ca şi cum ar trebui să rup din mine o bucată mare. Oricum, a fost foarte natural pentru că iniţial mi-am făcut meseria, adică medicină de întreprindere“, spune Adina Ionescu.

    În prezent, ea este responsabilă de protecţia mediului, securitate şi sănătate în muncă, de managementul de sistem integrat, dar are în gestiune şi coordonarea activităţii de obţinere a fondurilor nerambursabile.

    Deşi nu se gândeşte să îşi scoată tatăl din afacere, crede că într-o zi va fi pregătită pentru o responsabilitate mai mare: „Nu e cazul în viitorul apropiat. Însă te gândeşti să preiei afacerea când şeful dă semne că vrea să se lase şi când tu dai semne că eşti pregătit să conduci. Nu e cazul nici pentru una, nici pentru alta. El mai are multe de predat, eu multe de învăţat“.

    Lemet este unul dintre marii producători de mobilă din ţară, însă operează şi o reţea de magazine sub brandul Lem’s, pe care a început să o dezvolte în 2008, în momentul în care criza începea să se facă simţită în ţară. Lemet este unul dintre puţinii producători care s-au încumetat să se extindă în ultimii ani, iar în prezent şapte dintre magazinele din reţeaua Lem’s sunt proprii, restul fiind francize.

    Alexandra Copos de Prada (Ana Pan şi Ana Hotels), Roxana Cepalis (Te Rox-Prod), Theodora Bucur Popa (Transavia), Ioana Şucu (Iconic Health, Iconic Food), Isabelle Iacob (Help Net), Alina Barcaru (Farmexim), Daniela Bîzgan (Marelvi), Adina Ionescu (Lemet), Ada Georgescu (Meda şi Vincon), Adina Niculae (InterAgro), Diana Videanu (Titan Mar şi Marmosim) şi Andra Timiş (CrisTim) vor prelua în câţiva ani afacerile părinţilor, urmând să aibă pe mână businessuri care, cumulate, ajung la aproape 2 miliarde de euro şi zeci de mii de angajaţi.

    Citiţi articolul integral în ediţia tipărită a revistei Business Magazin, începând de luni, 17.11.2014.