Blog

  • BERD a cumpărat 4,99% din acţiunile Bursei de Valori Bucureşti

    La preţul de marţi, de 30,6 lei/titlu, pachetul de acţiuni cumpărat de BERD valorează 11,7 milioane lei (2,64 milioane euro).

    Bursa de Valori Bucureşti îşi propune să acţioneze ca un catalizator în finanţarea economiei ţării. În calitate de acţionar, BERD va contribui la dezvoltarea, în continuare, a guvernanţei corporative la Bursa de Valori Bucureşti şi la companiile listate pe Bursă. Vom munci pentru a defini Bursa de Valori Bucureşti ca o bursă de referinţă pentru emitenţii şi brokerii români, precum şi pentru investitorii cu un apetit pentru acţiunile româneşti şi alte instrumente financiare”, a declarat într-un comunicat Phil Bennett, prim vicepreşedintele BERD.

    Investiţia BERD în infrastructura pieţei de capital din România este parte a strategiei pe termen lung a băncii de a dezvolta piaţa de capital locală prin investiţii, consultanţă tehnică şi suport pentru reformă, potrivit sursei citate.

    În România, BERD a subscris recent la ofertele publice iniţiale ale distribuitorului de energie electrică Electrica şi producătorului de gaze naturale Romgaz şi a participat la toate emisiunile de obligaţiuni din ultimii doi ani, în cadrul unui program dedicat.

    Bursa de Valori Bucureşti este listată pe propria piaţă reglementată din anul 2010. În septembrie, la BVB erau listate 83 de companii, inclusiv OMV Petrom, Romgaz, Fondul Proprietatea, BRD Groupe Société Générale, Banca Transilvania, Electrica şi Transgaz. Capitalizarea totală a pieţei este de circa 30 miliarde de euro.

  • Anchetă privind atribuirea drepturilor TV la meciurile din Premier League

    Autoritatea de reglementare în comunicaţii (Ofcom) a anunţat că va investiga anumite bariere competiţionale ca urmare a unei plângeri înaintată în septembrie de Virgin Media.

    În prezent, drepturile tv sunt deţinute de BT şi Sky Sports, deţinută parţial de magnatul media Rupert Murdoch.

    Virgin consideră că nu se difuzează suficiente meciuri în direct, iar telespectatorii sunt nevoiţi să plătească abonamente din ce în ce mai scumpe pentru a avea acces la posturile deţinătoare de drepturi.

    Drepturile TV din Marea Britanie au crescut cu 70 la sută, ajungând la trei miliarde de lire sterline (3,7 miliarde de euro) pentru trei sezoane. Contractul aflat în vigoare se va încheia în 2016.

    Următoarea licitaţie pentru cedarea drepturilor tv ar trebui să aibă loc la începutul anului 2015, dar procesul nu ar trebui să fie afectat de ancheta Ofcom, care ar putea dura câţiva ani.

    Ofcom a anunţat, prin intermediul unui comunicat de presă, că se va consulta cu asociaţiile de suporteri pentru a aduna punctele de vedere în ceea ce priveşte programarea partidelor.

  • COD GALBEN de ploi şi ninsori. HARTA zonelor afectate

    De miercuri de la ora 18.00 până joi la ora 06.00 va ploua în jumătatea de est a ţării, iar în Dobrogea, Bărăgan şi în estul şi sudul Moldovei cantităţile de apă  vor depăşi local 25 l/mp şi izolat 40…50 l/mp.

    În a doua parte a nopţii, în grupele nordice ale Carpaţilor Orientali şi zonele deluroase aferente precipitaţiile vor fi predominant sub formă de lapoviţă şi ninsoare.

     

    Începând de joi de la ora 06.00 până vineri la ora 12.00 în Carpaţii Orientali şi Meridionali şi în zonele deluroase aferente  vor  predomina ninsorile şi local se va depune strat de zăpadă.

    În Moldova va ploua abundent în cursul zilei de joi, 20 noiembrie când local se vor cumula peste 25 l/mp şi izolat  40…50 l/mp, apoi precipitaţiile vor deveni mixte şi vor slăbi în intensitate.

    Vântul va prezenta intensificări temporare în cea mai mare parte a ţării, dar cu viteze mai mari în regiunile estice unde vor fi rafale de peste 55 km/h, iar pe crestele montane va sufla cu 70…80 km/h, viscolind temporar ninsoarea.

     

  • Vicepreşedintele Joe Biden efectuează un turneu în Maroc, Turcia şi Ucraina

    În Turcia, întâlnirile vicepreşedintele american cu premierul Ahmet Davutoglu şi preşedintele Recep Tayyip Erdogan se vor concentra asupra cooperării în lupta împotriva grupării Statul Islamic (SI) şi crizei umanitare provocate de conflictul armat din Siria vecină.

    Marocul este prima escală a turneului, în cadrul căreia va discuta despre lupta împotriva jihadiştilor din cadrul SI.

  • Iaţeniuk afirmă că “doar Kremlinul va fi responsabil” de o catastrofă umanitară în estul Ucrainei

    “Asigurarea regiunilor cu produse alimentare şi activitatea serviciilor publice în estul Ucrainei se află în mâinile Kremlinului. Doar Kremlinul este responsabil pentru catastrofa umanitară care s-ar putea produce în curând în regiunile Doneţk şi Lugansk”, a declarat Iaţeniuk, după o întâlnire cu premierul Norvegiei, Erna Solberg.

    El a afirmat că rebelii proruşi nu permit trecerea camioanelor cu ajutor umanitar trimis de Kiev în estul Ucrainei.

    “Totuşi, Guvernul Ucrainei va încerca să facă tot posibilul pentru a evita o catastrofă umanitară în regiune”, a subliniat premierul Ucrainean.

    “Locuitorii din estul Ucrainei, victime ale ambiţiilor imperialiste, vor începe să trăiască normal doar odată cu plecarea militarilor ruşi”, a adăugat Iaţeniuk.

    Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a emis sâmbătă un decret prin care ordonă încetarea tuturor serviciilor administrative publice în regiunile din estul ţării aflate sub controlul insurgenţilor proruşi. Decizia vizează toate serviciile publice, inclusiv şcolile, spitalele, unităţile medicale.

    Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a calificat decizia Administraţiei de la Kiev drept o “eroare majoră”.

  • Vladimir Putin a discutat cu Frank-Walter Steinmeier despre situaţia din Ucraina

    Potrivit lui Peskov, Putin şi Steinmeier “au subliniat necesitatea de a respecta Acordurile de la Minsk şi au îndemnat părţile implicate în conflictul din estul Ucrainei să-şi retragă armamentul greu din zona demilitarizată” pe o rază de 30 de kilometri.

    Anterior, şeful diplomaţiei germane s-a întâlnit cu omologul său rus, Serghei Lavrov, care a menţionat importanţa unui dialog între Angela Merkel şi Vladimir Putin.

    În cursul acestei întâlniri, Steinmeier, s-a declarat pesimist în legătură cu o soluţie pentru criza din Ucraina, afirmând că “nu există niciun motiv de optimism în situaţia actuală”.

    Totuşi, el a subliniat că, “deşi există motive să credem că cele mai importante obligaţii nu au fost respectate, abandonarea acestui document ar fi o mare pierdere”.

    “Trebuie să facem un efort, chiar dacă este vorba de un efort imens, pentru a da un nou impuls” negocierilor privind soluţionarea conflictului ucrainean, a adăugat el.

  • Opinie Lavinia Raşca, Asebuss: Întrebările antreprenorului în dezvoltarea afacerii

    de Lavinia Raşca (MEMBRU FONDATOR AL ASEBUSS ŞI DIRECTORUL GENERAL AL EXEC-EDU)


    DEZVOLTAREA AFACERII PRESUPUNE RĂSPUNSURI CORECTE LA ÎNTREBĂRILE POTRIVITE. Managerii din companiile mari, ca cea de mai sus, se află în situaţia de a valorifica resursele şi capabilităţile pe care le au deja la dispoziţie. Spre deosebire de ei, antreprenorii au libertatea să-şi construiască afacerea de la zero, pentru a putea exploata cât mai bine oportunitatea pe care au sesizat-o.

    Prin urmare, întrebările acestora din urmă au o nuanţă diferită: ”Ce afacere îmi doresc şi de ce?„ şi ”Ce competenţe e necesar să dezvolt şi cum o voi face?„. Toţi antreprenorii răspund la aceste întrebări când îşi dezvoltă afacerea. Fiecare o face însă diferit, de aceea nu există două afaceri identice. De asemenea, răspunsurile aceluiaşi antreprenor se pot schimba în timp, şi în consecinţă afacerea se transformă de la o perioadă la alta.

    Cu ajutorul acestor două întrebări, antreprenorii îşi stabilesc obiectivele, aleg strategia companiei şi decid dacă o pot executa şi cum să o facă cel mai bine.

    OBIECTIVELE ANTREPRENORULUI. RĂSPUNSUL LA ÎNTREBAREA: „UNDE VREAU SĂ AJUNG?“. Antreprenorii lansează afaceri pentru a-şi îndeplini obiectivele personale. De aceea, e bine să le clarifice cu multă atenţie, atât înainte de a-şi înfiinţa compania, cât şi periodic ulterior.

    Ce competenţe şi ce aspiraţii am şi ce fel de companie îmi doresc? La ce riscuri şi sacrificii sunt dispus?

    I-am auzit pe mulţi spunând: ”Vreau să fiu propriul meu stăpân„. E prea vag: ce înseamnă asta? Doresc să-mi valorific un talent sau un hobby? Să pun în practică un model de business care îmi place? Mă însufleţeşte ideea de a crea o companie care să corespundă valorilor mele? Îmi doresc un stil de lucru liniştit sau ritmul trepidant impus de o afacere foarte dinamică? Cât de mare vreau să fie? Cât de mult mă voi implica în activitatea zilnică? Şi câtă libertate de decizie le voi da angajaţilor, acceptând faptul că pot greşi?
    Financiar vorbind: voi face investiţiile mari necesare într-o companie productivă sau voi înfiinţa o companie de consultanţă–? Cât de mulţi bani doresc să-mi aducă afacerea şi cât de repede? Doresc profit foarte mare? Doresc să vând compania integral sau parţial, imediat ce va creşte şi va deveni atractivă? Sau, dimpotrivă, doresc să păstrez pe termen lung o companie care se dezvoltă sănătos şi are un profit bun şi să lucrez cu talente care se simt bine şi rămân alături de mine (caz în care refuz orice propunere de a vinde şi, în schimb, cedez, în condiţii avantajoase, părţi sociale către angajaţii cheie, pentru a-i motiva)? Sunt conştient că într-o companie care are creştere foarte lentă voi găsi greu angajaţi valoroşi, pentru un timp mai îndelungat? Sunt pregătit ca, în lipsa lor, să lucrez foarte multe ore pe zi? Şi îmi asum riscul de a nu o putea vinde?

    Dacă antreprenorul decide că afacerea pe care o va lansa se aliniază la obiectivele şi competenţele sale şi că este dispus să-şi asume riscurile şi sacrificiile pe care aceasta le presupune, va începe procesul de elaborare a strategiei adecvate. În caz contrar, fie e de acord să-şi recalibreze obiectivele, fie se gândeşte la altă afacere.

    STRATEGIA AFACERII. RĂSPUNSUL LA ÎNTREBAREA „CUM AJUNG ACOLO?“. De cele mai multe ori, antreprenorii îşi încep afacerea fără o strategie pe termen lung. Se ocupă mai întâi de angajări şi de controlul strict şi permanent al activităţii. Succesul presupune însă ca după un timp destul de scurt să elaboreze o strategie corectă: clară, generatoare de profit şi dezvoltare, durabilă.

  • Cum se ocolesc taxele: scandalul Luxleaks dezvăluie ipocrizia organizată a marilor corporaţii

    Peste tot în lume, veniturile fiscale sunt ţinta unor atacuri permanente. Cu ajutorul contabililor, avocaţilor şi consilierilor financiari, companiile evită plata taxelor prin intermediul organizării complexe, transferării profiturilor şi al redevenţelor dubioase. Ultimele dezvăluiri ale acestor practici vin prin intermediul a 28.000 de pagini de dovezi obţinute de Consorţiul Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţie care au în centru Luxemburg, micul principat înconjurat de Belgia, Germania şi Franţa, şi compania de audit PricewaterhouseCoopers.

    Ducatul Luxemburg este membru al Uniunii Europene, are o populaţie de circa 550.000 de oameni, nu are vreo industrie majoră şi nu se remarcă prin nicio contribuţie ştiinţifică, matematică, inginerească, electronică sau orice altceva care să genereze vânzări de masă, locuri de muncă sau activităţi economice.

    Globalizarea a creat oportunităţi pentru ca astfel de microstate să producă legi care să protejeze capitalul prin scheme de eludare a fiscului. Aceste practici asigură acestor state anumite venituri suplimentare prin înregistrarea companiilor şi crearea câtorva locuri de muncă pentru contabili şi avocaţi locali. Dincolo de asta însă nu este creată vreo valoare economică.

    Restul lumii este în pierdere atunci când anumite ţări oferă aceste avantaje fiscale, pentru că în lipsa veniturilor guvernele nu pot redistribui avuţia pentru educaţie, sănătate, pensii, transporturi, securitate şi alte servicii esenţiale pentru calitatea vieţii şi stabilitatea socială. Baza fiscală a altor ţări este erodată, creând riscul austerităţii şi problemelor sociale, iar guvernele ar trebui să reacţioneze pentru a pune capăt acestor practici, notează Prem Sikka, profesor de economie la Essex Business School a University of Essex.

    Documentele arată că circa 340 de companii mari, printre care Amazon, Deutsche Bank, Pepsi, Ikea, Accenture, Procter & Gamble, Heinz, Dyson, JPMorgan şi FedEx, s-au folosit de înregistrarea în Luxemburg pentru astfel de practici şi au fost ajutate de compania de consultanţă PricewaterhouseCoopers. Aceste companii vor o forţă de muncă specializată şi posibilitatea de a lăsa angajaţii bolnavi în grija statului. Vor subvenţii guvernamentale, granturi, garanţii legale pentru contracte, securitate şi multe altele. Şi, pentru toate acestea, vor să plătească cât mai puţin. Această cultură este facilitată de taxe precum cele din Luxemburg.

    Cei mai mari beneficiari ai acestor practici sunt directorii de companii care îşi rotunjesc remuneraţiile în funcţie de profiturile obţinute. Acţionarii, chiar dacă au obţinut câştiguri mai mari, sfârşesc prin a pierde drepturile lor sociale la educaţie, pensii şi servicii medicale.

    Consumatorii, în schimb, nu beneficiază de scăderea preţurilor cafelei, detergenţilor, băuturilor răcoritoare, a aspiratoarelor sau a serviciilor poştale.

    Documentele din Luxemburg arată că evazioniştii sunt ajutaţi de marile firme de audit care concep structuri corporatiste complexe şi scheme. Această industrie de evaziune fiscală îşi susţine nevinovăţia, susţinând că toate activităţile sale sunt legale.

    De fapt nu se ştie acest lucru, pentru că autorităţile fiscale nu au întreprins acţiuni legale. Există totuşi dovezi că un număr de practici considerate în trecut corecte au fost declarate ulterior ilegale.

    Conturile anuale ale companiilor care evită plata taxelor nu oferă informaţii despre cum îşi reduc facturile fiscale, dar rapoartele financiare sunt aprobate de companiile de audit. Între timp, marile companii se laudă cu comisii de etică şi publică rapoarte despre responsabilitatea socială cu care dau impresia de etică, dar nu oferă informaţii legate de practicile de evaziune fiscală.

    Marile corporaţii şi firmele de contabilitate sunt implicate într-o ipocrizie organizată. Dinamica lor internă are ca scop maximizarea profiturilor inclusiv prin evitarea taxelor, în timp ce documentele publice promit responsabilitate cetăţenească, consideră profesorul Sikka. Aceste două practici nu pot fi reconciliate şi dezvăluirile periodice despre practicile incorecte şifonează imaginea publică pe care companiile încearcă să o cultive cu atenţie. Rezultatul este indignarea publică şi erodarea încrederii în marile afaceri.

    Economistul consideră că legislaţia referitoare la fiscalitate ar trebui modificată astfel încât companiile să fie taxate în jurisdicţiile unde îşi desfăşoară activităţile economice şi nu acolo unde decid să îşi stabilească domiciliul sau să îşi declare profiturile. Aceste sistem este cunoscut ca taxarea unitară şi merită atenţie, în condiţiile în care actualul sistem, creat acum aproape un secol, într-o perioadă în care companiile transnaţionale aproape nu existau, nu mai este potrivit pentru secolul XXI.

  • Csilla Hegedus, secretar de stat în Ministerul Culturii, propusă de UDMR pentru funcţia de ministru

    Liderul UDMR a precizat că decizia a fost luată în Consiliul Permanent al UDMR.

    Anterior, marţi, premierul Victor Ponta a anunţat că ambasadorul României pe lângă Uniunea Europeană, Mihnea Motoc, va fi propus ca ministru al Afacerilor Externe, el precizând că, tot marţi, va propune şi un nou ministru la Cultură, el îndeplinind în acest moment atribuţiile de ministru interimar.

    Propunerile urmează să fie înaintate preşedintelui Traian Băsescu.

  • Camera Deputaţilor a respins proiectul legii amnistiei şi graţierii

    Anterior, marţi, Comisia juridică a decis, în unanimitate, să formuleze raport de respingere la proiectul legii amnistiei şi graţierii.

    Preşedintele PSD, Victor Ponta, a declarat, luni, că reprezentanţii PSD şi ai celorlalte formaţiuni din coaliţie vor vota, marţi, în Parlament, pentru “respingerea definitivă” a legii amnistiei şi graţierii şi pentru încuviinţarea cererilor Justiţiei.

    Klaus Iohannis a cerut, luni, Parlamentului să se ţină de cuvânt, iar marţi să pună pe ordinea de zi legea amnistiei şi a graţierii şi să o pice.