Blog

  • Romania, intre sursa de bani pentru paradisurile fiscale si teren pentru spalat banii

    In perioada 2000-2008, din Romania au iesit, sub forma de
    fluxuri financiare ilicite, 32,4 miliarde de dolari. Dupa media
    anuala, de 3,6 miliarde de dolari, tara noastra se claseaza pe
    locul 28 in lume, conform unui studiu al think tank-ului american
    Global Financial Integrity. Autorii studiului precizeaza ca aceste
    sume reprezinta iesirile de capital considerate ilicite, un exemplu
    fiind expatrierea profitului prin metode la limita legii, in
    special cand vine vorba despre preturile de transfer, destinatiile
    fiind paradisurile fiscale sau statele cu o fiscalitate mai
    scazuta. In cazul in care cele 3,6 miliarde de dolari ar reprezenta
    doar profit externalizat de catre multinationale, ar insemna ca
    pierderea la bugetul statului a fost, in fiecare an, de aproape 580
    de milioane de dolari, prin neimpozitarea acelui profit cu 16%.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Homo sociologicus

    Se spune adesea ca retelele de socializare pot sa creeze o
    anumita dependenta care-l face pe un utilizator “inrait” sa prefere
    socializarea in spatiul virtual celei din lumea reala. De un
    portret asemanator au parte si hackerii pasionati care participa la
    proiecte open source, la fel ca si cei care-si dedica o buna bucata
    din timpul liber pentru a corecta pagini din Wikipedia sau pentru a
    recenza carti pe Amazon. Niste singuratici pe jumatate autisti,
    care nu doar ca ignora lumea reala, dar isi pierd si instinctele
    sau abilitatile sociale.

    Oare chiar asa sa fie? Banuiala mea, bazata doar pe cateva
    exemple, a fost dintotdeauna ca portretul este caricatural. Nu
    exclud posibilitatea ca acesta sa se potriveasca unora, dar e vorba
    mai degraba de exceptii. Se pare ca am avut dreptate. Zilele
    trecute, Pew Research Center’s Internet & American Life Project
    a publicat rezultatele unui studiu numit “The Social Side of the
    Internet” care constata pe baze statistice ca utilizatorii
    retelelor de socializare de gen Facebook sau ai serviciilor de
    microblogging cum este Twitter nu sunt cu nimic mai putin angrenati
    social decat ceilalti. Mai mult chiar, rata implicarii in grupuri
    sau organizatii dintre cele mai diverse din lumea reala este
    semnificativ mai ridicata in randul utilizatorilor retelelor
    sociale virtuale. |n general, 80% dintre utilizatorii de internet
    participa la diverse grupuri, fata de doar 56% in cazul celor ce nu
    folosesc internetul. |n cazul celor care frecventeaza retelele de
    socializare, procentul creste la 82%, iar in randul utilizatorilor
    Twitter, rata participarii este de 85%. Sondajul s-a bazat pe 2.300
    de interviuri telefonice si are o marja de eroare de 2,5%. Cele 40
    de pagini are raportului evidentiaza si faptul ca utilizatorii
    internetului sunt si cei mai activi membri ai grupurilor in care
    sunt implicati, dar mai important mi se pare faptul ca sunt cei
    care cel mai adesea simt mandrie si implinire cu privire la
    activitatea lor in aceste grupuri si organizatii.

    Desigur, se poate explica prin faptul ca, fiind mai informati,
    sunt mai implicati. |nsa explicatia nu mi se pare suficienta si
    nu-i cuprinde pe participantii la proiecte de colaborare din
    internet, cum ar fi Wikipedia sau SourceForge (open source).
    |ntamplarea a facut sa dau peste un studiu academic publicat de
    FirstMonday (“The social environment model: Small heroes and the
    evolution of human society” de Brian si Alex Withworth) care
    analizeaza fenomenul pornind de la premise teoretice ancorate in
    teoria jocurilor, plus cele doua “reguli” comportamentale specific
    umane: actiunea pentru binele propriu si actiunea pentru binele
    comunitatii. |n virtutea primei reguli, dilema prizonierului se
    echilibreaza cand cei doi detinuti depun marturie unul impotriva
    celuilalt pentru a castiga ani de libertate, desi nu se obtine
    rezultatul optim. |n schimb, aplicand varianta sociala a problemei
    (unde cei doi cumuleaza anii castigati), solutia optima este cea a
    cooperarii, cand ambii prizonieri pastreaza tacerea.

    De aici incolo apare notiunea de “dilema sociala” (cand regula
    actiunii egoiste intra in conflict cu cea a actiunii sociale) si,
    mai departe, notiunea de “sinergie sociala”, definita ca diferenta
    dintre ce ar produce un grup de persoane lucrand impreuna si ce ar
    produce lucrand individual. Desigur, sinergia sociala poate fi
    pozitiva (situatie exemplificata de comert) sau negativa (ca in
    cazul conflictelor interne) si corespunde cu ceea ce in teoria
    jocurilor se cheama joc cu suma nenula, unde castigul unuia nu se
    oglindeste in pierderea altora.

    Este absolut fascinant de urmarit cum rationamentele bazate pe
    aceste notiuni simple pot descrie fenomene sociale dintre cele mai
    complexe. Sinergia sociala este semnificativa mai ales in grupuri
    mari, cand rezultatele interactiunilor sociale cresc geometric,
    insa efectele depind de modul cum membrii grupului isi rezolva
    dilemele sociale. O echilibrare optima a celor doua reguli de baza
    maximizeaza rezultatele (si reprezinta modelul care a adus
    prosperitatea occidentala), in vreme ce dezechilibrarea spre
    actiunea egoista conduce la reactii in lant ale caror efecte le
    vedem zi de zi. Excesul in cealalta parte a produs deopotriva
    comunismul si fascismul.

    Concluzia studiului este ca internetul a reusit sa reuneasca
    deja suficienti utilizatori care sa creeze o sinergie sociala –
    bazata pe socio-tehnologii capabile sa-i asigure echilibrul si
    dominata de “netizens” care si-au rezolvat optim dilemele sociale.
    Ei sunt micii eroi care muta muntii. Virtuali sau reali.

  • Costurile unor renuntari

    La sfarsitul saptamanii trecute trei mari companii din domeniul
    energetic, GDF Suez, Iberdrola si RWE au decis sa se retraga din
    consortiul care trebuia sa finalizeze reactoarele 3 si 4 de la
    Cernavoda – in momentul in care scriu acest text stirea e
    fierbinte. Cele trei companii vorbesc de “incertitudinile economice
    si cele privind piata de energie” care “nu pot fi conciliate cu
    necesarul de capital pentru dezvoltarea unui nou proiect nuclear”.
    Necesarul de capital este de cateva miliarde bune de euro, dar
    suma, in comparatie cu nevoile, dimensiunea pietei si
    posibilitatile pe care le poate oferi, aparent, Romania, nu ar fi
    foarte mare. Spun aparent, pentru ca tocmai ceea ce sustin
    investitorii ca ofera Romania acum – “incertitudinile economice si
    cele privind piata de energie” – pun o piedica proiectului.

    Miscarea celor trei mari companii este cea mai recenta dintr-un
    sir de retrageri din domeniul energetic – italienii de la Edison
    s-au retras dintr-un proiect de 650 de milioane de euro la Craiova,
    iar cehii de la CEZ dintr-unul de 400 de milioane de euro de la
    Galati. Sunt numai cateva, printre cele mai mari, dintr-un sir
    destul de lung de retrageri – fabrici de racoritoare, bere,
    dulciuri si alte bunuri de consum inchise in perioada de criza.
    Unii ar spune ca este normal intr-o perioada de incertitudine
    economica sa se intample asa ceva – investitorii sa renunte la
    proiecte sau la operatiuni care le-ar putea aduce pierderi. Si
    chiar este asa.
    Problema este ca Romania nu-si poate permite sa piarda proiecte si
    investitori, pur si simplu. Singura solutie pentru reluarea
    cresterii economice sunt investitiile straine, pastrarea celor
    actuale si atragerea altor investitori, alaturi de sustinerea
    antreprenoriatului local. Romania se afla acum intr-o zona de
    tranzitie catre o stare in care s-a mai aflat si din care a iesit
    extrem de greu – a perceptiei negative. Cele trei mari companii nu
    pomenesc, in comunicatul de presa pe care l-au dat, de criza
    economica mondiala, ci invoca “incertitudinile economice si cele
    privind piata de energie” din Romania, strict.

    Cam tot anul trecut am intrebat oamenii de afaceri pe care i-am
    intalnit despre posibilitatea ca un numar important din
    investitorii straini sa inceapa se retraga din Romania, alungati de
    criza politica cronicizata, de birocratie, de lipsa unui plan
    guvernamental de redresare economica coerent si de scaderea
    continua a puterii de cumparare.

    Este un pericol pe care l-a intuit, se pare, chiar Europa cea
    unita: Antonio Tajani, comisarul european pentru industrie, a cerut
    instituirea unui organism menit sa examineze investitiile straine
    in Europa, o formulare la fel de diplomatica precum aceea cu
    incertitudinile economice si care ascunde renuntarea la emfaza
    traditionala cu care europenii tratau investitiile internationale.
    Europa, slabita de criza datoriilor suverane si de comportamentul
    liderilor statelor componente, se vede pusa in situatia sa raspunda
    extinderii agresive a companiilor rusesti in infrastructura de
    petrol si gaze sau mai recent vizibile politici chineze de
    expansiune a influentei politice si economice.

    Cu atat mai mult Romania, nicicum un campion al atractivitatii
    economice chiar in vremuri faste, trebuie sa se repozitioneze;
    teoria cu “acordul cu FMI aduce investitori” este vaga si nu mai
    valoreaza mare lucru. Pentru ca investitorii investesc nu acolo
    unde exista acord cu FMI, ci unde pot castiga bani intr-un mediu
    prietenos. Au inteles asta chiar muncitorii de la Fiat, care la
    jumatatea lui ianuarie au votat aprobarea unui nou contract de
    munca care difera de cel national si care prevede reguli mai
    stricte pentru lucratori in schimbul unor investitii si a cresterii
    salariilor. Programul de lucru devine mai flexibil, absenteismul
    este mai atent supravegheat, concediile de boala sunt mai strict
    reglementate, iar pauzele de lucru scad. In schimb directorul
    executiv Sergio Machionne a promis investitii de un miliard de euro
    si cresterea salariului anual cu circa 3.500 de euro.

    Nu intamplator pomeneam mai sus de Codul romanesc al muncii –
    relatarile din presa vorbesc de modificari asemanatoare cu cele
    acceptate de o mare parte din sindicatele Fiat. La noi nici macar
    asociatiile patronale nu pot da un raspuns comun, unele facand
    echipa cu liderii sindicali. Si nimeni nu intelege ca la un moment
    dat unele compromisuri nu mai tin de orgolii personale sau marunte
    interese de clan, ci de, cum spunea comunicatul?, “incertitudini
    economice” de anvergura, cu efecte care nici nu mai pot fi
    cuantificate in bani. Cine poate cuantifica pierderile induse de
    plecarile enumerate mai sus si efectele asupra unui sistem
    energetic in care 80% din grupurile termoenergetice si-au depasit
    perioada de viata si nu respecta normele de mediu, grupul 1 de la
    Cernavoda s-a apropiat de jumatatea duratei de viata normate de 30
    de ani si unde doua treimi din retele sunt uzate fizic sau
    moral?

    Dar nu-i nimic, noi avem acord cu FMI si pe domnul Franks care
    sa regrete ca n-am avut crestere economica.

  • La Chisinau, Marian Lupu vorbeste tot pe limba lui Voronin

    Pachetul de aranjamente politico-legale cu Moldova trebuie sa
    fie similar cu cel semnat de Romania cu alte state vecine, a atras
    atentia Lupu, intr-o interventie care aminteste pana la virgula de
    atitudinea fostului regim condus de Vladimir Voronin fata de
    relatiile cu Bucurestiul.

    Partidul Comunistilor (PCRM) insista de mai multi ani ca
    autoritatile de la Chisinau sa semneze un tratat de baza cu Romania
    si a acuzat Bucurestiul ca mentine o relatie de “ambiguitate” in
    ceea ce priveste suveranitatea si independenta Republicii Moldova.
    La inceputul anului trecut, presedintele Traian Basescu, aflat
    intr-o vizita la Chisinau, a declarat ca Romania nu va semna
    niciodata un astfel de act.

  • Berlusconi, parasit si de Vatican

    Premierul este suspectat ca a platit pentru serviciile sexuale
    ale unei prostituate – Ruby, pe numele adevarat Karima El Mahroug,
    o tanara marocana minora la acea vreme, si de abuz de putere,
    pentru ca a obtinut eliberarea ei, folosindu-se de rolul sau
    institutional. Parchetul a anuntat ca dispune de elemente care
    dovedesc ca miliardarul platea cu larghete prestatiile unor tinere
    prostituate care participau la petreceri organizate la resedinta sa
    din Arcore, langa Milano.

    Problemele de imagine ale lui Berlusconi s-au agravat dupa ce
    Vaticanul s-a distantat de actiunile lui. Electoratul catolic a
    votat masiv pentru Berlusconi, la alegerile legislative din 2008,
    dar acum opozitia a lansat o campanie nationala de strangere a zece
    milioane de semnaturi “pentru trimiterea acasa” a lui
    Berlusconi.

    Vineri, Papa Benedict al XVI-lea a declarat ca oficialii publici
    “trebuie sa-si redescopere radacinile spirituale si morale”.
    Cardinalul Tarcisio Bertone, numarul 2 in ierarhia Vaticanului, a
    adaugat ca Vaticanul este “ingrijorat” si ca urmareste cu atentie
    evolutia scandalului de la Roma, comentand ca “trebuie sa existe un
    simt al dreptatii si al legalitatii, o moralitate mai robusta” in
    randul celor aflati in functii publice, iar cardinalul Angelo
    Bagnasco, seful Conferintei Episcopilor Italieni, a precizat ca
    scandalul va fi discutat astazi, la o intalnire a conducatorilor
    organizatiei.

  • Cautatorul de comori de la Fondul Proprietatea

    Anul acesta, Joseph Benhard Mark Mobius va implini 75 de ani. In
    august. Nu are mai mult de 1.60 inaltime, ii tremura usor mainile
    si da, isi arata varsta. Interviul cu BUSINESS Magazin nu a fost
    destul de lung cat sa il intreb cat mai merge cu bicicleta, daca
    isi scrie singur blogul sau daca are in plan sa se retraga de la
    conducerea Franklin Templeton. Nicidecum nu am putut vorbi despre
    alte stele economice care stau sa rasara dintre actualele tari
    sarace. Clar este ca, dupa 40 de ani de cariera ca investitor in
    pietele emergente, intrebarea “Unde va investi Mark Mobius in
    continuare?” este pe buzele tuturor celor care vor sa plaseze bani
    in alta parte decat la Londra, New York sau Amsterdam.


    Un fel de busola pentru investitiile in tarile in curs de
    dezvoltare sau, cum l-a numit presa din intreaga lume, un “Magellan
    al investitiilor”, “globetrotter”, “Indiana Jones al tarilor
    emergente” sau un “Yul Brynner al Wall Street-ului” – cea din urma
    porecla fiind data de jurnalistii americani care considerau ca
    aparitia plesuva a lui Mobius trece greu neobservata prin
    cartierele financiare ale lumii. Cartiere prin care Mark Mobius se
    plimba aratand investitorilor orice fel de active vor sa vada: la
    sfarsitul lui 2010, Franklin Templeton avea in administrare active
    in valoare de 670,7 miliarde de dolari din intreaga lume in curs de
    dezvoltare si nu numai.


    Poreclele aplicate lui Mobius nu sunt exagerate. Pana la urma,
    ce altceva putea deveni un om care isi are radacinile in familia
    unor doctori si matematicieni din Leipzig, fiind copilul unui tata
    german si a unei mame portoricane, nascut in Long Island, New York,
    educat in actorie si psihologie la Boston University, cu un
    doctorat in economie si stiinte politice la MIT, specializat in
    psihologie la Universitatea din New Mexico si care locuieste din
    anii ’60 in Hong Kong? Cand a descoperit ca secretul de inmultire a
    banilor sta in pietele unde nu mergi de obicei in vacanta, si-a
    schimbat nationalitatea americana cu cea germana, primind astfel un
    pasaport care ii permitea sa treaca de controlul vamal din tari ca
    Iran sau Cuba, unde americanii nu prea au ce sa caute. A ajuns cel
    mai cunoscut investitor din tarile emergente, care petrece in avion
    peste 250 de zile pe an, vizitand companii din aproape toate
    colturile lumii, si care scrie pe blogul sau ca “dupa ce am
    calatorit peste 30 de milioane de mile cu avionul, sunt mandru de
    statutul meu de nomad cu norma intreaga”.


    “Stiti, aici vorbim despre bani. Si, cand vine vorba despre
    bani, oamenilor nu le place sa se schimbe nimic.” Cand spune
    aceasta propozitie, Mark Mobius rade cu pofta. Un ras surprinzator
    de vivace venind de la un om de 75 de ani care isi arata varsta
    doar la exterior, dar deloc in discurs. Se plange mult de Romania
    si de justitia de aici. Lucru de asemenea surprinzator venind de la
    un om care de niste zeci de ani si-a folosit pasaportul mai mult ca
    oricine altcineva pentru a calatori si a investi in tarile in curs
    de dezvoltare. Cat de greu si dificil poate fi in Romania, unde
    nici criminalitatea, dar nici ritmul economic nu se pot compara cu
    multe tari din Asia sau America Latina? “Intotdeaua investitorii se
    uita la viitorul unei tari; (…) prezentul e un material care
    poate fi modelat” (“Mobius on Emerging Markets”, 1996).


    Pentru Mark Mobius, pamantul nu este nimic altceva decat o mare
    piata de investitii. Il strabate de-a lungul si de-a latul de zeci
    de ani, cautand acele businessuri care se pot transforma cat de
    repede in giganti economici. Inceputul acestui an l-a prins
    vizitand o mina din Kazahstan de unde a zburat direct spre o
    plantatie de ceai din China, dupa ce sfarsitul anului trecut l-a
    dus prin Slovenia, Ungaria, Malaezia, din nou China, Japonia sau
    Rusia. In tot acest timp, Mobius s-a gandit si la Romania, unde o
    echipa a sa de aproape 50 de persoane lucra contra cronometru
    pentru listarea Fondului Proprietatea.


  • Cea mai proasta veste a anului

    Evenimentul, motivat de companii prin “incertitudinile economice
    si de piata care au inconjurat acest proiect, legate in cea mai
    mare parte de criza financiara actuala”, are loc dupa ce, toamna
    trecuta, anul trecut si cehii de la CEZ s-au retras din proiect,
    ceea ce lasa pe pozitii doar doi investitori straini – grupul
    italian Enel si ArcelorMittal, desi si despre acestia circa zvonul
    ca se vor retrage. Ministerul Economiei a facut deja cunoscut ca va
    cauta alti investitori, mai ales daca, asa cum s-a spus, si ultimii
    doi investitori privati vor pleca si ei, iar pana atunci a inceput
    sa ploua cu recriminari si comentarii despre cine e de vina.

    Sa observam insa ca, in ciuda incercarii de a atribui exclusiv
    autoritatilor romane vina esecului acestei investitii, fiecare
    dintre ex-investitori a anuntat tot in aceasta saptamana cate un
    proiect nou de mare calibru (si de mare valoare) in alte tari. CEZ
    a intrat pe piata slovaca a furnizarii de gaz si electricitate
    pentru consumatorii casnici, GDF Suez a anuntat ca va dezvolta in
    Franta un reactor Atmea de dimensiuni medii, un model bun de
    exportat si in alte piete (eventual in tari ca Iordania, unde pana
    acum n-a reusit sa se impuna pentru ca oferta sa nu includea decat
    reactoare de mari dimensiuni), iar Iberdrola a anuntat ca va plati
    nu mai putin de 2,4 miliarde de dolari pentru compania energetica
    braziliana Elektro, cea care furnizeaza energie in toata regiunea
    Sao Paulo.

  • Basescu despre pensiile militare: “Nu suntem pregatiti sa dam satisfactie celor care au intins mana la banii statului”

    “Decizia ICCJ trebuie respectata, asadar se suspenda proiectul
    de recalculare, insa va rog sa iesiti pe cat posibil din
    manipulare”, a spus Basescu, explicand ca instanta nu suspenda
    recalcularea pensiilor militare, reglementata de Legea 119/iunie
    2010, ci HG 735/iulie 2010, care stabilea metodologia de strangere
    a datelor si care ii cerea pensionarului sa aduca diverse
    adeverinte spre a i se stabili pensia.

    “Legea este in plina aplicare si forta”, a spus Basescu, asa
    incat, pentru a pune in acord procesul de recalculare cu decizia
    ICCJ, presedintele a stabilit la intalnirea de duminica de la
    Cotroceni cu ministrii finantelor, apararii, internelor si cu sefii
    SRI si SIE urmatoarele:
    1) Guvernul va emite o OUG de prelungire a termenului de
    recalculare a pensiilor militare pana la 31.12.2011
    2) Pensiile recalculate dupa Legea 119 si comunicate deja
    pensionarilor militari prin decizii raman valabile, atat cele care
    au crescut, cat si cele care au scazut
    3) Pensionarii militari carora nu li s-au recalculat pensiile vor
    primi in februarie pensia din decembrie 2010 si diferenta
    corespunzatoare sumei primite in luna ianuarie
    4) Guvernul va emite o lege de aplicare a Legii 119 care sa tina
    cont de elementele invalidate de instanta in HG 735, adica va
    stabili un alt mecanism de strangere a datelor necesare pentru
    recalculare, asa incat institutiile sa-si asume cea mai mare parte
    a strangerii datelor privind vechimea si cuantumul pensiilor.

    Presedintele a criticat campania de la televiziuni legata de
    recalcularea pensiilor, spunand ca “este evident ca dupa ce
    trusturile de presa ale lui Vantu si Voiculescu au avut o
    contributie importanta in a tine natiunea dezbinata in perioada de
    criza, acelasi lucru il fac acum cu corpul militar”. El a acuzat in
    special “sindicatul sau organizatia rezervistilor timpuriu
    pensionati cu 1 miliard de lei, care a manipulat, dezinformat,
    intoxicat toti pensionarii militari pentru ca ei insisi nu au
    interesul ca pensiile lor sa fie recalculate”.

    Potrivit lui Basescu, acesti pensionari care au trecut anticipat
    in rezerva sunt dezavantajati de recalculare, pe cand cei care au
    vechime completa si si-au dus la bun sfarsit cariera militara
    beneficiaza de cresteri ale pensiilor. Presedintele i-a criticat pe
    “militarii care nu au stagiul complet si s-au pensionat anticipat
    in ideea de a primi 16-20-30 de salarii ce se dadeau ca prima
    pentru pensionare voluntara la 40-49 de ani. Nu suntem pregatiti sa
    dam satisfactie celor care au intins mana la banii statului ca sa
    ia pana la 1 miliard de lei la trecerea in rezerva”.

    “Eu n-am vazut niciun colonel plecat din armata cu prima de
    24-30 de salarii in TAB cu bomba sub el in Irak sau Afganistan.
    Acesti domni, ofiteri NATO care n-au vazut in viata lor sediul
    NATO, incearca sa blocheze un proces din care militarii cu cariera
    completa castiga la pensie”, a adaugat seful statului.

    “Nu putem renunta la aceasta lege, pentru ca ea prefigureaza
    viitorul celor ce azi sunt in armata si permite inclusiv tinerilor
    de pana la 35 de ani sa intre in sistemul de pensii private. Asta-i
    viata in democratie, cel mai important e sa iei o masura in
    interesul majoritatii, or, majoritatea militarilor au de castigat”,
    a afirmat presedintele, oferind cateva cifre in acest sens:

    Numar total de pensii deja recalculate – 29181, din care 20.740
    au crescut, 8.425 au scazut, iar 16 au ramas neschimbate
    Generali – 176 au majorare de pensie, 187 au scadere (cei care au
    fost avansati la trecerea in rezerva sau au avut avansari onorifice
    de Ziua Nationala nu beneficiaza de cresteri)
    Colonei – 2.563 au crestere, 2.820 au scadere
    Locotenenti-colonei – 2.980 au crestere, 2.377 au scadere
    Maiori – 2.592 crestere, 2.217 scadere
    Maistri militari – 3.859 crestere, 89 scadere
    Subofiteri – 7.586 crestere, 216 scadere.

  • Creditorul nostru, stapanul nostru. Ce planuri are Banca Mondiala cu Romania

    Dezamagirea FMI apare in pofida faptului ca Guvernul a
    indeplinit conditiile asumate cu Fondul si Banca Mondiala: legea
    pensiilor, legea salarizarii unitare, reducerea prestatiilor
    sociale si un cadru de cheltuieli de la buget proiectat pe termen
    mediu.

    Reprezentantii Bancii Mondiale au luat-o insa deja inaintea
    Fondului cu proiectia de viitor, afirmand ca urmatorul acord pe
    care Romania il va incheia in primavara cu FMI, Comisia Europeana
    si Banca Mondiala va fi probabil pe doi ani (deci nu pe un an, cum
    se vehiculase inainte), urmand ca in cadrul lui sa aiba loc
    eliberarea ultimei transe din prezentul acord cu BM, respectiv 400
    de milioane de euro. Presa a scris ca institutia i-ar fi propus
    Guvernului si un fel de suprastructura de control, formata din
    economisti straini si romani, politicieni si persoane publice cu o
    reputatie buna, care ar urma sa se ocupe de strategia tarii pe
    termen lung. Aceasta ar fi o a doua tentativa in doar cateva luni
    de a propune Guvernului o strategie care sa nu fi fost elaborata de
    el, dupa cea din toamna propusa de Consiliul Investitorilor
    Straini.

    In ce priveste pozitia Bancii Mondiale fata de posibilitatea ca
    Romania sa iasa din recesiune, Banca Mondiala considera ca in 2011
    economia va creste cu 1,5%, impulsionata de cresterea exporturilor,
    de atragerea fondurilor de la UE si de majorarile salariale ce vor
    fi posibile dupa taierile de anul trecut. Estimarea, care coincide
    cu cea a FMI, este insa mai rea decat cea din iunie, cand
    institutia sustinea ca economia va scadea cu doar 0,5% in 2010 si
    va creste cu 3,6% in 2011.

    In noiembrie, presa a dezvaluit si continutul unui raport al
    Bancii Mondiale care critica aspru Romania pentru ca are un buget
    cu venituri si cheltuieli nerealiste, cea mai mica absorbtie a
    fondurilor europene dintre tarile UE si o administratie fiscala
    teritoriala care creste costurile de colectare si care ar trebui
    inlocuita cu un sistem informatic bine pus la punct.

  • Cat costa iesirea lumii din criza: 103 trilioane de dolari

    Suma va fi insa greu de adunat, intrucat protectionismul
    previzibil in urma crizei va limita finantarile intre tari, ceea ce
    va intretine dezechilibre intre regiuni, sustine studiul. De pilda,
    Asia ar avea nevoie de 40 de trilioane de dolari, iar bancile din
    UE ar trebui sa mobilizeze 13 trilioane de dolari. Autorii
    studiului cred ca de-a lungul deceniului se vor mentine o serie de
    puncte pe harta lumii unde creditarea va fi excesiva, peste un
    nivel sustenabil, si vor aparea si altele noi, stimulate in special
    de bancile din Asia si Europa Occidentala.

    Pereche cu acest studiu cu cifre mari, care exprima de fapt
    costul global al iesirii din criza in urmatorii zece ani, face
    declaratia lui Klaus Schwab, directorul Forumului Economic Mondial,
    care se teme ca lumea e amenintata de un “sindrom global de
    epuizare”, pentru ca n-a digerat inca pe deplin efectele crizei si
    cu atat mai putin n-a intrat in faza post-criza. “Trebuie sa avem
    grija ca aceasta criza sa nu se transforme intr-o criza sociala,
    ceea ce s-a si intamplat deja in unele tari”, a spus Schwab.

    “Avem in lumea de azi o situatie in care sistemul si
    institutiile politice sunt pur si simplu covarsite de complexitatea
    problemelor cu care au de-a face”, a adaugat profesorul german,
    facand aluzie la tensiunile sociale determinate de masurile de
    restructurare adoptate de statele tot mai indatorate, care suporta
    costul crizei si sunt penalizate de pietele financiare cu dobanzi
    tot mai mari, in timp ce companiile si bancile salvate cu banii
    statelor respective prospera din nou si isi rasplatesc sefii cu
    bonusuri uriase.

    Una peste alta, Forumul anual de la Davos nu incepe sub auspicii
    bune, ba nici macar noi: un comentator a comparat situatia cu Ziua
    Cartitei, amintindu-si ca anul trecut erau la zi cam aceleasi
    probleme, doar cu alte nume – pericolul falimentului Greciei, rolul
    bancilor in perpetuarea crizei, diversele ingrijorari legate de
    ascensiunea Chinei. Exista totusi o tema noua: inflatia, hranita de
    preturile in crestere la materii prime si alimente, numai ca, dupa
    toate probabilitatile, ea ramane sa fie discutata tot in contextul
    “chestiunii chinezesti” – cat anume va lasa Beijingul ca yuanul sa
    se aprecieze, avand in vedere ca inflatia tinde sa devina
    principala problema a economiei chinezesti amenintate de
    supraincalzire, dar si un motiv serios de ingrijorare pentru multe
    economii in curs de dezvoltare.