Blog

  • Epson a devenit sponsor oficial al echipei Manchester United

    Parteneriatul, incheiat pe doi ani si implicand o suma despre
    care Marketing Week a scris ca se ridica la 3 milioane de lire (3,5
    milioane de euro), in timp ce unele ziare britanice au pomenit de 3
    ani si o suma “cu sapte cifre”, a fost facut public pentru fani in
    pauza dintre meciul Manchester United si Blackburn Rovers,
    desfasurat sambata pe stadionul Old Trafford din Manchester.

    “Intelegerea cu Manchester United aliniaza Epson cu un brand
    recunoscut la nivel global, aducandu-l astfel mai aproape de
    consumatori”, a spus Minoru Usui, presedinte global al Epson. David
    Gill, directorul executiv al Manchester United, s-a declarat
    “incantat de faptul ca Epson a devenit partenerul nostru comercial”
    si a spus ca spera sa dezvolte un program de comunicare interesant,
    “care va ajuta ambele afaceri sa se dezvolte”.

    Miliardarul american Malcolm Glazer, proprietarul Manchester
    United, a batut palma cu Epson dupa ce in presa insulara a circulat
    zvonul ca, din cauza datoriilor mari, ar vrea sa vanda clubul si ca
    Epson ar putea fi un candidat in acest sens.

    Conform topului celor mai bogate cluburi din lume, publicat in
    primavara de Deloitte, Manchester este pe locul al treilea, cu
    venituri de 327 milioane de euro in sezonul 2008/2009, devansat de
    Real Madrid (401,4 milioane de euro) si FC Barcelona (365,9
    milioane de euro). In acelasi timp, familia Glazer a acumulat, de
    cand a preluat gruparea din Manchester, datorii de 1,1 miliarde de
    lire sterline (aproximativ 1,2 miliarde de euro).

  • Opinie Sorin Paslaru: Bancile straine incep sa ceara crestere economica de la Guvern

    Incet-incet, bancile straine inteleg ca au nevoie si de
    relansarea economiei romanesti pentru a putea supravietui si nu
    numai de relansarea economiei austriece, elene, franceze sau
    olandeze. Si in curand vor intelege si ca aceasta relansare nu
    poate veni in Romania decat prin reducerea dobanzilor la credite,
    asa cum se face in statele din zona euro de unde provin aceste
    banci.In zona euro si Statele Unite, banca centrala a reactionat la
    scaderea economiei si cresterea somajului prin reducerea ratei
    dobanzii de referinta.Acesta este de altfel si rostul bancii
    centrale.

    Automat, ratele celor care au credite de casa sau de consum s-au
    redus, pentru ca dobanzile sunt indexate la Euribor. Este un
    mecanism pus la punct de decenii in economia capitalista. Cand
    economia merge prost, bancile ieftinesc creditele pe baza
    finantarii mai ieftine de la banca centrala.Oficialii de la noi ne
    explica doct ca este normal ca bancile comerciale sa actioneze
    prociclic si ne spun plastic ca bancile “iti dau umbrela cand este
    soare si ti-o iau cand ploua”. Gresit.
    Tocmai de asta exista bancile centrale, ca atunci cand economia
    este pe scadere, ocuparea scade, iar preturile la imobiliare se
    reduc din lipsa de cerere, sa ieftineasca refinantarea.

    Ieftinirea se retransmite prin intermediul bancilor comerciale
    la clienti. Automat rata la casa de 1.000 de euro se duce in 800 de
    euro sau cea de la automobil de la 400 la 300 euro, si automat
    disponibilul ramas merge in consum si se reia ciclul de
    crestere.Numai in Romania nu a functionat ieftinirea creditarii in
    perioada de criza, ci, dimpotriva, creditul s-a scumpit in aceasta
    perioada, ceea ce a determinat alunecarea si mai abrupta pe panta
    scaderii economice.
    Desi ponderea in PIB a economiei private este de 75% si economia
    functioneaza in cu totul alti parametri decat acum 10 ani, fiind in
    maini private, discursul public a ramas la nivelul anilor ’90, cand
    statul era responsabil si de cresterea, si de scaderea
    economiei.

    Relansarea este la banci in aceeasi masura cat este la
    restructurarea statului care s-a intins in deficite bugetare cand
    nu era cazul, pe crestere economica, iar acum nu poate sa se
    ajusteze.Discursul public despre parametrii macroeconomici este
    confiscat de economistii din banci, platiti de banci, care nu vor
    spune niciodata ca bancile au scumpit in loc sa ieftineasca
    creditul in Romania in 2009 si de aceea a avut loc un derapaj mai
    mare decat cel preconizat.Dupa caderea Lehman Brothers, de cand
    Occidentul a cheltuit (si cheltuie) sute de miliarde de euro pentru
    a-si salva bancile, a reiesit in mod evident ca fiecare stat a
    incercat sa-si salveze propriile entitati pentru a-si salva
    economia. Bancile si economia au devenit totuna, de aceea au
    intervenit statele occidentale si intervin.

    In cazul nostru este putin altfel, dar numai aparent. Bancile
    sunt din zona euro, dar economia este, nominal, din Carpati. De
    fapt, economia romaneasca este, intr-un fel, parte deja, prin
    preluarea sectorului bancar autohton de catre banci din zona euro,
    din aceasta zona. Ca urmare nu poate redemara decat daca
    beneficiaza de masurile luate in Vest pentru relansare.

    Cititi mai multe
    opinii scrise de Sorin Paslaru
    pe www.zf.ro

  • Floreasca Business Park, vandut pentru 100 mil. euro

    “Pretul de achizitie va fi de circa 27,6 milioane de euro. (…)
    NEPI si-a asumat achitarea unui credit bancar de 73,6 milioane de
    euro existent la 30 iunie 2010”, se arata intr-un anunt al fondului
    de investitii listat la bursa din Londra.
    Proprietarii cladirii de birouri erau compania Portland Trust,
    controlata de omul de afaceri britanic Robert Neale, care s-a
    asociat cu fondul american de investitii Apollo pentru dezvoltarea
    de proiecte imobiliare. Avocatii NEPI in aceasta tranzactie au fost
    reprezentantii firmei Reff & Asociatii, in timp ce vanzatorii
    au fost asistati de NNDKP.


    Floreasca Business Park este un proiect de birouri cu o
    suprafata inchiriabila de 36.000 de metri patrati, inchiriat catre
    companii precum Oracle, Holcim, DHL sau Agip. Portland Trust se
    afla la al treilea exit de pe piata birourilor din Capitala, dupa
    ce a dezvoltat si vandut proiectele Opera Center din zona Eroilor
    si parcul de afaceri Bucharest Business Park din spatele Casei
    Presei Libere. Investitia in proiectul din Floreasca a fost
    finantata printr-un credit de peste 70 de milioane de euro obtinut
    de la Raiffeisen Zentralbank.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum si cand vom avea internet in masina

    Dupa companiile de telefonie mobila, urmatoarea miscare apartine
    constructorilor auto, care pregatesc in pachetul de baza al
    dotarilor masinilor conexiunea la internet. Avantajele acestui
    serviciu sunt de la sine intelese pentru soferi, dar si pentru
    producatorii auto.


    Vezi cum va functiona sistemul si cand va fi gata
    pe
    www.incont.ro.

  • Vremea de 1 Decembrie – ploi si multa zapada

    De marti vremea se raceste, va ploua si va bate vantul in vest
    si in jumatatea sudica a tarii, precum si in zona centrala,
    potrivit ANM. Cel mai frig va fi in Moldova, Transilvania,
    Maramures si Banat. Astfel, marti maximele vor fi cuprinse intre -1
    si 14 grade Celsius, iar minimele, intre -9 si 4 grade.

    Miercuri, de 1 Decembrie, in Moldova va ninge si se va depune un
    strat gros de zapada, mai arata ANM.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info.

  • Ce masuri sunt prevazute in proiectul noului Cod al Muncii

    Perioada pentru care poate fi incheiat un contract individual de
    munca pe durata determinata va creste de la doi ani la cel mult
    trei ani; in plus, contractul va putea fi prelungit si dupa
    expirarea termenului, “pentru perioada realizarii unui proiect,
    program sau lucrari”.

    Interdictia impusa angajatorului de a efectua noi incadrari in
    munca pe locurile salariatilor concediati timp de 9 luni de la data
    concedierii acestora va fi eliminata. Termenul de preaviz impus
    angajatului care demisioneaza va fi extins de la maximum 15 zile la
    cel putin 20 zile lucratoare pentru salariatii cu functii de
    executie si de la 30 la 45 zile pentru salariatii cu functii de
    conducere.

    Mai mult pe
    www.zf.ro
    .

  • Franklin Templeton: Cea mai mare problema a Romaniei e ineficienta companiilor de stat

    “Asa cum sunt structurate cele doua noi companii energetice de
    stat, Electra si Hidroenergetica, consider ca infiintarea lor este
    o greseala si ar putea aduce prejudicii actionarilor in urmatorii
    doi ani daca vor lua fiinta. Ne opunem infiintarii acestor doua
    companii de stat”, a declarat Greg Konieczny, administrator de
    portofoliu la Franklin Templeton.

    Principalele coordonate ale strategiei Franklin Templeton la Fondul
    Proprietatea sunt legate de listarea companiilor necotate din
    portofoliu, precum Nuclearelectrica, Hidroelectrica sau
    Romgaz.

    In ce priveste listarea Fondului la Bursa, aceasta este prevazuta
    pentru 25 ianuarie 2011. Prospectul de listare va fi depus la CNVM
    la 3 decembrie.

    Detalii pe www.zf.ro.

  • Romania “teroristilor”. Numarul interceptarilor aprobate de judecatori, in crestere in 2010

    Potrivit datelor transmise ziarului gandul de catre Inalta Curte
    de Casatie si Justitie (ICCJ), numarul de interceptari telefonice
    dar si de inregistrari ambientale creste de la an la an. ICCJ a
    emis, in perioada 2005 – 1 noiembrie 2010, “un numar de 13932
    mandate de interceptare in baza legii sigurantei nationale”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Mirajul internetului mobil

    “Ajung sa consum mai mult de jumatate din traficul de internet
    pe mobil, pentru ca accesez site-urile in versiunea obisnuita, asa
    cum apar si pe calculator”, se plange Cristina Toma, o tanara
    arhitecta in varsta de 27 de ani care are internet pe telefonul
    mobil de aproape doi ani. Plateste aproximativ patru euro pe luna
    pentru 250 MB de trafic si, desi e-mailul si socializarea sunt
    destul de sus pe lista activitatilor online pe mobil, internetul pe
    telefon este pentru Cristina esential mai ales in activitatea ei,
    atunci cand este pe teren si are nevoie de varii informatii
    ajutatoare pentru proiectele de care se ocupa. “Si n-ar fi doar
    atat, dar daca am nevoie de o adresa sau pur si simplu caut o
    cafenea unde sa ies cu prietenele, dau aproape invariabil peste
    site-uri aglomerate, cu multe poze, care se incarca greu si care
    consuma.”


    Principala problema pentru Cristina si, asemenea ei, pentru
    majoritatea utilizatorilor de internet mobil este lipsa site-urilor
    special adaptate pentru ecranul de mici dimensiuni al telefonului
    mobil, care sa afiseze informatia intr-un mod mai compact si mai
    lesne de citit, dincolo de optimizarea pe care o fac anumite
    browsere de acces la internet, precum Opera Mini. Daca in lume
    numarul paginilor de internet optimizate pentru internetul mobil a
    depasit anul acesta trei milioane, “in Romania n-am reusit sa
    identificam nici macar 100, majoritatea de divertisment sau de
    stiri”, spune Dan Virtopeanu, directorul general al Voxline
    Communications, companie ce lucreaza in prezent la un director unde
    sa fie inregistrate toate site-urile romanesti importante care au
    si o versiune pentru mobil.



    Practic, online-ul pe mobil este astazi cam in acelasi stadiu in
    care era internetul traditional la sfarsitul anilor ’90, cand a
    fost nevoie de doi ani ca numarul paginilor web sa sara de la
    150.000 la peste doua milioane, potrivit unui studiu realizat
    recent de dotMobi, compania din spatele initiativei de popularizare
    a domeniilor de internet .mobi, speciale pentru telefoane. In zona
    mobila, in doi ani a fost facut un pas chiar mai mare, de la
    150.000 de versiuni mobile in 2008 la cifra actuala de trei
    milioane, semn ca potentialul de crestere este totusi mai ridicat
    decat in cazul internetului traditional.

    Degeaba insa, daca in Romania acest progres se intampla greoi,
    iar discrepanta dintre tendintele internationale si cele locale
    continua sa fie foarte mare. Din punctul de vedere tehnic,
    lucrurile au fost deja puse la punct; operatorii de telefonie
    mobila pun la dispozitia utilizatorilor de mai multa vreme
    serviciile necesare, la preturi care in ultimii ani n-au facut
    decat sa se reduca. Mai mult, prin strategia si ofertele din piata
    se vede cu ochiul liber ca internetul mobil este unul dintre
    elementele cheie pe care operatorii mizeaza pentru a creste in
    urmatorii ani pe o piata telecom ce s-a contractat de la 4,6
    miliarde de euro in 2008 la 4 miliarde de euro anul trecut. Cel mai
    afectat a fost tocmai segmentul comunicatiilor mobile, pe fondul
    reducerilor de cheltuieli de aproape jumatate de miliard de euro
    facute de consumatori in perioada de criza.

    Fiecare dintre furnizorii de servicii de telefonie si internet
    mobil contribuie la promovarea versiunilor mobile ale site-urilor
    romanesti, prin intermediul portalurilor proprii, de genul celui al
    Orange, Vodafone Live sau al web’n’walk lansat de Cosmote.
    “Aplicatiile personalizabile din web’n’walk ofera informatii pe
    scurt din principalele site-uri mobile din Romania si
    redirectioneaza apoi consumatorii direct catre acestea”, da un
    exemplu Gabriel Ionita, senior managerul responsabil cu dezvoltarea
    produselor si serviciilor la Cosmote. Vodafone Romania a dezvoltat
    chiar un serviciu in vederea publicitatii pe mobil, AdPlus, prin
    care site-urile de mobil sa poata afisa mesaje comerciale, util in
    special publicatiilor cu versiuni speciale pentru telefoane.


    “Site-urile de stiri stau cel mai bine la capitolul prezenta pe
    mobil”, apreciaza Orlando Nicoara, directorul executiv al Apropo
    Media, divizia de online a grupului MediaPro. In rest, “site-uri
    adaptate pentru ecranul telefonului mobil sunt in continuare foarte
    putine, iar eforturile facute pentru dezvoltarea nisei nu prea au
    avut rezultat”, adauga si Virtopeanu, fara a lua in calcul si
    versiunile mobile mai numeroase ale blogurilor.

  • David si Goliat

    Captura record a acestui an: 34 de mii de pachete de tigari de
    contrabanda, confiscate saptamana trecuta la Botosani. Sapte
    suspecti au fost retinuti, iar sefii retelei erau un politist si un
    pompier. Prim-procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul
    Botosani, Cristian Popovici, a declarat ca cinci persoane au fost
    prinse in flagrant in momentul vanzarii. Ei bine, valoarea cu care
    s-ar fi vandut la tarabe aceste tigari ar fi ajuns aproape de
    300.000 de lei, iar castigul net ar fi fost la 250.000 de lei
    pentru ca tigarile din Moldova, Ucraina si Serbia sunt mai ieftine
    de cinci ori decat aici. Chiar impartind cele 250.000 de lei la mai
    multi “afaceristi”, tot ramanea o suma frumusica de bani. Cu atat
    mai tentanta cu cat bugetarii si-au vazut anul acesta salariile
    taiate cu un sfert. Intr-o singura zi, traficantii castiga mult
    peste o chenzina obisnuita. Sa lasam deocamdata contrabandistul
    deoparte.

    Tot saptamana trecuta, unul dintre cei mai mari producatori de
    tigarete de pe piata locala, Japan Tobacco International, a lansat
    o campanie de constientizare a fumatorilor in privinta
    contrabandei. Campania, care se desfasoara in outdoor, publicatii
    si ruleaza si pe ecranele din reteaua de magazine Metro Cash &
    Carry, are o valoare de cateva sute de mii de euro, conform lui
    Neil Coupland, director general al JTI Romania. El spune ca aceasta
    campanie se va desfasura pana la jumatatea lunii decembrie, dar
    compania are planuri sa continue actiunile si anul viitor “si chiar
    si in 2012, adica pana cand consumatorii vor constientiza cat de
    daunatoare este contrabanda”. Cu titlul de exemplu, spune tot el,
    compania a incheiat in octombrie procesul de reorganizare pe
    parcursul caruia a concediat 120 de oameni. Si asta pentru ca, din
    pricina comertului ilicit, vanzarile companiei s-au prabusit: de la
    8 miliarde de tigarete in 2008 la circa 5 miliarde in 2010.

    Dincolo de scaderea profiturilor producatorilor de tutun mai
    sunt insa o serie de aspecte demne de luat in seama. O data sunt
    banii incasati din accize si tot soiul de taxe la bugetul de stat,
    adica in jur de 80% din costul fiecarui pachet de tigari. Vanzarile
    ilicite ruleaza acum un sfert din volumele totale, implicit se
    pierd la buget 80 de procente corespunzatoare. In total, peste
    jumatate de miliard de euro care ar trebui sa ajunga la bugetul de
    stat aluneca direct in buzunarele traficantilor. Spre comparatie,
    producatorii de tigarete au platit anul trecut taxe a caror valoare
    s-a plasat in jurul a doua miliarde de euro. Si asta pentru ca
    romanii platesc de departe mai multi bani pe tigari decat pentru
    orice alt tip de produs, fie mancare, bautura sau produse de
    curatenie. Valoarea totala a vanzarilor de tigari a depasit anul
    trecut trei miliarde de euro, fiind de trei ori mai mare decat
    piata berii, urmatoarea plasata in topul bunurilor de larg
    consum.

    Dar si cumparatorii de tigari se confrunta cu o gama intreaga de
    probleme, cea mai frecventa fiind banii mai putini din portofel.
    Desigur, ar fi extrem de avantajos pentru bugetul oricarui fumator
    sa renunte complet la fumat, dar nici macar cresterea de peste 50%
    a preturilor de raft in numai un an (2009) nu a avut acest efect.
    Or, atat timp cat la tarabele din piata un fumator gaseste tigari
    cu 10 sau 20% mai ieftine, cred ca il intereseaza prea putin ca
    bugetul de stat pierde incasari. Sau ca cineva, pe undeva, isi
    pierde slujba. Sau ca vanzarile unui comerciant scad si isi pune
    problema sa inchida magazinul. Pur si simplu, produsul mai ieftin,
    oricat de ilicit, castiga. Sa revenim acum un moment la
    contrabandist. Potrivit anchetatorilor, pompierul care coordona
    reteaua a strans o avere de un milion de lei din traficul de
    tigari. Ca sa ajunga la o avere similara, un angajat (ca mine, sa
    spunem) ar trebui sa puna deoparte cate 1.000 lei, lunar, vreme de
    noua ani. Sau peste 4.000 de lei timp de doi ani. Niciunul din
    scenarii nu mi se pare posibil pentru prea multi romani. Insa
    contrabandisti sunt considerati si carausii, care trec granitele,
    prin catune ce nici macar nu figureaza pe harta, carand in spinare
    cate 60 kg de tigari, pe trasee montane lungi de cinci km. Pentru
    ei, castigul este de ordinul a cateva sute de lei pe transport –
    daca reusesc sa aduca marfa. Dar cele cateva sute de lei sunt, in
    cele mai multe cazuri, singura sursa de venit.

    In tabloul ce reuneste laolalta contrabandisti, deficit bugetar
    si concedieri, o campanie ca aceea lansata de JTI pare doar… o
    picatura. Alaturi de ea mai sunt insa altele – cum sunt cainii
    donati echipelor de la frontiere, actiunile de schimbare a
    legislatiei pentru inasprirea pedepselor pentru contrabandisti
    s.a.m.d. Laolalta au insa, poate, forta de a eroda calcarul. Sau
    forta lui David in fata uriasului Goliat.