BusinessMagazin

Blog

  • Dobanzile la depozite alearga inflatia

    Cresc dobanzile platite de banci pentru depozitele populatiei, iar tendinta s-a accentuat saptamana trecuta, cand mai multe banci au anuntat astfel de majorari. Dar cresterile raman timide, iar peste viitorul mai indepartat domneste inca incertitudinea. Vom avea sau nu anul acesta dobanzi peste nivelul inflatiei?

     

    Ca sa limitezi consumul si, implicit, sa echilibrezi macar in parte un tablou macroeconomic ce a luat-o razna, „trebuie sa oferi oamenilor o alternativa“, explica Liviu Voinea, director de cercetare la Grupul de Economie Aplicata (GEA). Alternativa se numeste, adauga el, economisire, dar pentru ca ea sa aiba logica si in ochii oamenilor de rand ar trebui sa existe si un castig pentru ei. „Nu poti sa fortezi oamenii sa economiseasca de dragul economisirii“, adauga Voinea, iar premisa ca sa se intample „ceva bun“ in acest domeniu este sa existe dobanzi real pozitive. Adica dobanzi care sa depaseasca nivelul inflatiei, aducand astfel deponentilor un oarecare castig.

     

    Primii pasi au fost facuti: dupa ce anul trecut au scazut dobanzile platite la depozitele in lei cu cateva puncte procentuale sub nivelul inflatiei, bancherii isi schimba acum atitudinea. De saptamana trecuta mai multe banci au decis sa creasca dobanzile platite pentru depozitele in lei. O parte dintre ele au trecut chiar peste pragul de 6-6,5% estimat pentru inflatie la finele anului 2006.

     

    Startul a fost dat – ca si in alte situatii de pana acum – de bancile mai mici, care incearca sa castige cat mai multe puncte in cursa pentru cota de piata. Banca Transilvania si ProCredit Bank au fost printre primele ce au urcat dobanzilor platite la lei pana la 7,75% pe an pentru scadenta de 12 luni. A urmat insa si cea mai mare banca din sistem, BCR, care a anuntat ca majoreaza cu pana la un punct procentual dobanzile la depozitele in lei. Lista nu se incheie insa aici si cu siguranta pe ea se vor adauga in viitorul apropiat si alte banci.

     

    Si totusi, pentru aduce chiar si un minim randament depunatorilor, argumenteaza Ionut Dumitru, analistul-sef de la Raiffeisen Bank, dobanzile ar trebui sa treaca de 8% pe an. Raiffeisen Bank are in prezent una dintre cele mai scazute rate ale dobanzii pentru depozitele in lei din sistem (4,75% pe an pentru scadente de 12 luni), dar „o crestere in viitor nu e exclusa“, spune Dumitru. Este insa o decizie a managementului bancii, ce tine mult cont si de concurenta si de semnalele din economie.

     

    Pe de alta parte, Dragos Cabat, vicepresedintele asociatiei analistilor financiari CFA Romania, crede insa ca pentru a aduce un castig deponentilor, dobanzile ar trebui sa fie chiar mai mari, „macar 8,5-9% pe an“. Si asta pentru ca, pe langa inflatia care erodeaza castigurile, mai exista si taxele pentru deschiderea conturilor, comisioanele bancare atasate depozitelor (care variaza intre 0,35% si 0,75% din sumele restituite), dar si impozitul pe dobanzi (de 16%). Ce vor aduce, in aceste conditii, urmatoarele luni in materie de dobanzi pentru depozitele in lei?

     

    „In acest moment cred ca ne indreptam catre dobanzi real pozitive“, este de parere Aurelian Dochia, director general al BRD/SG Corporate Finance, „dar bancile isi vor ajusta dobanzile luna de luna, in functie de evolutia inflatiei“. In opinia lui, miscarile bancilor din ultima vreme sunt o corectie necesara fata de anul trecut, cand dobanzile real negative au descurajat economisirea. „Rezultatul negativ al acestei politici de dobanzi s-a vazut asupra preturilor“, spune Dochia, adaugand ca „este, probabil, un motiv pentru care inflatia (de anul trecut – n.r.) a fost mai mare decat cea estimata“.

     

    Dobanzile real negative – cu cateva puncte procentuale sub inflatie – au fost anul trecut „ghilotina“ apetitului de economisire a populatiei. Astfel ca, daca in 2004 ritmul de crestere a economiilor populatiei fata de anul precedent fusese de circa 37%, in 2005 el a scazut pana la 23% (lei si valuta). Depozitele in lei ale populatiei au crescut cu 14,9%, in termeni reali, fata de 31 decembrie 2004, iar depunerile in valuta exprimate in euro au consemnat o majorare cu 26,7%. Romanii au preferat – in fata unor economii ce nu aduceau nici un fel de castig – sa consume. „Iar cu consumul e greu sa te lupti“, este de parere Liviu Voinea. Teoria spune, adauga el, ca pe masura ce cresc veniturile, consumul scade si creste nevoia pentru investitii. Practica romaneasca este insa alta, pentru ca, adauga economistul de la GEA, „la noi exista un subconsum cronic“, iar cresterea veniturilor favorizeaza consumul.

     

    Si totusi, cresterea nivelului de trai – a veniturilor – dar si „o dorinta puternica de economisire“ sunt motivele pentru care vicepresedintele Bancii Comerciale Romane, Dan Bunea, anticipeaza ca nivelul depozitelor bancare constituite de populatie va creste in acest an cu aproximativ 25-30% in termeni reali. „Potrivit sondajelor realizate (…), aproximativ 70% dintre respondenti au indicat ca doresc sa economiseasca intre 500.000 lei si 1 milion lei vechi pe luna“, a afirmat Bunea. De saptamana trecuta, BCR plateste o dobanda de 7,5% pe an pentru depozitele in lei cu termen de un an si plata dobanzii la scadenta constituite de persoanele fizice, precum si pentru certificatele de depozit cu discount in lei.

     

    Banca este lider de piata pe segmentul depozite le vedere si la termen, cu o pondere de circa o treime din resursele atrase de la populatie si agenti economici. Opinia lui Bunea nu e impartasita insa de toti bancherii. „Nu exista prea multe motive pentru care anul acesta lucrurile sa se imbunatateasca major in materie de economisire“, crede Ionut Dumitru. Trecand peste lipsa de atractivitate a dobanzilor platite de banci, el spune ca la scaderea depozitelor din banci a mai contribuit si altceva: aparitia altor posibilitati de economisire. Enumera aici fondurile mutuale, dezvoltarea Bursei etc.

     

    In 2005, fondurile mutuale de actiuni au adus in 2005 un castig mediu de 35%, iar cele diversificate, de 30%, in timp ce Bursa a adus cresteri medii de 50%. Un alt motiv pentru care Dumitru nu crede ca rata de economisire va creste foarte mult in 2006 tine de faptul ca, „pur si simplu, multi oameni nu au ce sa economiseasca“.

     

    De aceeasi parere este si Dragos Cabat: „Multi dintre cei care au luat credite de la banci nu au ce sa economiseasca“. Si in opinia sa, e greu de crezut ca bancile vor reusi, anul acesta, sa atraga cu mult mai multe economii din partea populatiei fata de anul trecut. Iar cei care au luat credite nu sunt deloc putini. Creditul neguvernamental a crescut anul trecut cu 45,3% (33,8% in termeni reali), la 60,673 miliarde de lei noi (aproximativ 16,7 miliarde de euro), conform datelor BNR. Pentru 2006 estimarile prim viceguvernatorului BNR, Florin Georgescu, citat de Mediafax, spun ca ritmul de crestere a creditelor va ramane cam la acelasi nivel ca in 2005.

     

    „Va fi greu sa creasca masiv economisirea“, adauga si economistul-sef de la ING Bank, Florin Citu, in conditiile in care mare parte din depozite sunt pe termene foarte scurte, iar alternative pentru plasamentele la banci „nu prea exista“.

     

    ING Bank, un jucator care a intrat doar din 2004 pe segmentul de retail, a anuntat recent majorari de dobanzi. Banca plateste acum dobanzi intre 5% si 6% pe an pentru depozitele in lei. Pe de alta parte, dobanda platita la depunerile din contul Cont’Rol, principalul produs cu care ING opereaza pe piata de retail, a ramas nemodificata, la 6,1% pe an (pentru solduri cuprinse intre 700 si 49.999 de lei noi).

     

    In opinia lui Citu, fondurile mutuale si Bursa sunt mai degraba instrumente de investitii, si nu de economisire, „pentru oamenii care nu vor sa-si riste banii“. Lucrurile s-ar schimba in bine daca ar exista si in Romania fonduri de pensii, unde plasamentele se fac pe termene foarte lungi, iar gradul de risc este foarte scazut. In opinia sa, nu dobanzile mici sunt neaparat cele care alunga oamenii din banci, ci inflatia mare, „care da senzatia de instabilitate“, crede Citu.

     

    Inflatie pe care banca centrala se lupta acum, din rasputeri, sa o domoleasca si sa o duca spre tintele pe care si le-a stabilit. Ar ajuta-o, in mare masura, si ca oamenii de rand sa mearga mai mult la banci. Cu o mentiune: pentru a-si pune banii in depozite, nu pentru a lua credite si a consuma.

  • INCA 10%, DUPA NEVOI

    Impresionat si el de explozia actiunilor Petrom la bursa, noul guvern a hotarat sa faca rost de bani vanzand in piata un pachet de 10% din actiuni. Cum se va face vanzarea? Treptat, in functie de necesitati.

     

    „E cam scumpa la 500 de lei. Cumpar cand ajunge la 200 de lei.“ Acesta era in 2001 pozitia brokerilor fata de actiunile Petrom, proaspat listate la bursa. Acum, aceiasi brokeri nu mai au nici o problema in a cumpara actiunile la 4.500 de lei si sunt analisti care opineaza chiar ca titlurile valoreaza si 5.000 de lei. 

     

    Ce s-a schimbat intre timp? A avut loc privatizarea, insa numai aceasta nu are cum sa influenteze atat de mult actiunile. Mai ales ca in activitatea Petrom nu s-au schimbat multe lucruri deocamdata. Adevaratul motiv este ca, pe fundalul revirimentului economic, actiunile Petrom sunt printre putinele care pot oferi investitorilor straini suficienta lichiditate.

     

    Astfel, presiunea la cumparare este mare iar pretul creste artificial. In urma ascensiunii pretului, Petrom a ajuns la o capitalizare bursiera de peste 5 milioane de euro, mai mare decat cea a OMV. Nimeni nu are de pierdut insa, cel putin deocamdata, din acest lucru. Din contra, sindicalistii Petrom, de exemplu, se pot lauda ca au facut poate cea mai buna afacere a lor, cumparand circa 0,3-0,5% din actiunile companiei la un pret de 400 – 500 de lei. Aceasta inseamna ca sindicatul si-a inmultit de aproape zece ori banii in numai trei ani.

     

    Din cresterea titlurilor la bursa are de castigat insa si statul, care mai este inca „fericitul posesor“ al unui pachet de 40,74% din actiuni. De acest lucru si-a dat seama si noul guvern, care se gandeste sa vanda un pachet de 10% pe bursa, treptat, in functie de necesitatile Ministerului Finantelor. 

     

    „Se pare ca vanzarea se va face. E o chestiune de decizie politica. Daca avem sau nu avem nevoie de bani. Asta poate sa o spuna Ministerul Finantelor“, a declarat pentru Business Magazin Codrut Seres, ministrul economiei. „Aici e o decizie: daca banii pe care ii ai imobilizati in actiuni ti-i recuperezi anul acesta sau ii tii pentru mai departe.“

     

    El a explicat ca listarea se va face „in conditiile de pret de pe piata“. MEC a obtinut, deja, acordul OMV pentru scoaterea pachetului de 10% pe bursa. Singura problema identificata de ministrul economiei a fost aceea ca, in pretul actiunilor, exista, in momentul de fata o „cota foarte ridicata de influenta emotionala si ceea ce inseamna randament si perfomanta economica ar putea sa vina din urma intr-o perioada mai lunga de timp“, a precizat Seres.

  • SCHIMBAREA LA FATA

    Cea mai mare companie romaneasca se pregateste de cutremur. De mare intensitate, si cu multe replici in urmatorii ani. Si care nu va zgudui doar Petrom, ci intreaga economie romaneasca. Concedieri de 15.000 – 20.000 de oameni, vanzarea unei rafinarii, a unui combinat chimic si a zeci, poate sute de benzinarii, renuntarea la multi parteneri de afaceri „traditionali“, cresterea pretului benzinei catre nivelul european. Asa va arata, cel mai probabil, programul de curatenie al noului proprietar Petrom, grupul austriac OMV.

     

    O zi obisnuita de lucru la una dintre statiile Petrom din Bucuresti. Si probabil de oriunde din tara. Ora 18:10. Un client intra in benzinarie, trecand pe langa patru-cinci angajati care fumeaza la cativa metri de pompele cu carburanti. Imediat ce intra in statie, o doamna care sta la casa de marcat il anunta: „Intre 18 si 19 nu vindem alte produse, in afara de benzina“. Si tot ea explica: „Colegii mei fac inventarul acum“. Sa fie vorba despre acei colegi care stau si fumeaza? Greu de spus. Cert este ca, in ciuda armatei de oameni care lucreaza la statia in cauza, pare imposibil de evitat perioada de pauza zilnica „pentru inventar“.

     

    Asa se prezinta lucurile acum. Ceea ce probabil nu banuiesc multi dintre muncitorii de la statia de benzina este ca in curand va trebui sa isi caute de lucru. Sau ca vor fi „vanduti“ de noul patron, cu tot cu benzinarie, catre alta companie. Programul de disponibilizare masiva a personalului va fi insa partea cea mai putin vizibila a unei restructurari pe care managerii austrieci de la OMV, instalati de cateva saptamani in conducerea Petrom, nu vor in-tarzia sa o inceapa.

     

    Restructurare care nu va schimba radical doar fata Petrom, ci a intregului mediu de business romanesc. Si asta nu doar din cauza liberalizarii pretului benzinei care isi va incepe, dupa privatizare, cursa sigura catre nivelul de 1 euro/litru. Austriecii vor renunta la multi dintre furnizorii de pana acum ai Petrom si iau in calcul vanzarea integrala sau a unor parti importante din rafinaria Arpechim Pitesti si din combinatul chimic Doljchim. Pe lista viitoarelor posibile instrainari se afla, de asemenea, si campul petrolifer Suplacu de Barcau si o parte din statiile de distributie, cele nerentabile.

     

    Pe un orizont de timp mai larg, probabil ca si numele Petrom va deveni istorie, la finalul unui proces de integrare a carui durata a fost estimata la 4-5 ani de presedintele OMV – mai nou, si al Petrom – Wolfgang Ruttenstorfer. Dar sa revenim la prezent si la cea mai spinoasa problema a lui: disponibilizarile.

    Petrom este acum una din cele mai ineficiente companii petroliere din Europa. Are 53.000 de salariati si vanzari anuale care abia depasesc 2 miliarde de euro. Profit nu a existat in 2003, iar in 2004 este estimat la 100 – 120 de milioane de euro.

     

    Pentru comparatie, OMV are o cifra de afaceri de trei ori mai mare, cu de zece ori mai putin salariati. Zece fiind si cifra care arata de cate ori e mai mare profitul OMV decat cel al Petrom. Necesitatea disponibilizarilor este asadar evidenta. Ea a fost considerata de altfel si cel mai delicat aspect al privatizarii. Multi dintre potentialii cumparatori ai Petrom, initial 12 la numar, s-au retras si din cauza ca restructurarea personalului parea o nuca prea tare.

     

    Cu atat mai tare cu cat liderul sindicatului Petrom, Liviu Luca, este considerat unul din ce mai puternici oameni din Romania. Atat de puternic, incat a iesit victorios in urma cu patru ani si dintr-o disputa cu Fondul Monetar International (FMI). In 2001, cand FMI a solicitat disponibilizarea unei parti importante a personalului Petrom (atunci aproape 70.000 de oameni), sindicalistii condusi de Luca au gasit o solutie originala. Au infiintat o societate, Petrom Service, care are ca actionar majoritar sindicatul. Compania nou-nascuta a preluat 15.000 de salariati ai Petrom. Obiect de activitate: servicii de reparatie si intretinere, in special pentru… Petrom.

     

    FMI a protestat atunci impotriva „solutiei“, insa lucrurile au ramas neschimbate. Care este situatia acum? Surse din Ministerul Economiei, Petrom si chiar din interiorul sindicatului afirma ca OMV este hotarata sa treaca la restructurari masive de personal. Iar contractul de privatizare, care spune ca grupul poate mentine personalul „in limita planului de afaceri“, ii permite acest lucru.

     

    Cifra exacta a celor care vor pleca din Petrom nu este cunoscuta deocamdata, dar cifrele vehiculate variaza in intervalul 15.000 – 20.000. Chiar Liviu Luca estima, anul trecut, un numar de circa 15.000 de angajati la serviciile carora s-ar putea renunta. „Pozitia sindicatului a fost foarte corecta: este de acord cu concedierile, in masura in care cei care raman vor avea salarii corespunzatoare, care sa compenseze disponibilizarile“, au declarat pentru BUSINESS Magazin surse apropiate procesului de privatizare. In curs de negociere sunt in prezent doar modalitatile de „cosmetizare“ a procesului.

     

    Pe parcursul discutiilor purtate de Liviu Luca, presedintele sindicatului, cu oficialii OMV, dar si cu Codrut Seres, ministrul economiei si comertului, au aparut mai multe variante posibile pentru petrolisti. O varianta ar fi ca OMV sa accepte acordarea unor contracte suplimentare de servicii societatii Petrom Service. In schimb, aceasta ar urma sa preia o parte importanta a personalului disponizibilizat, pe langa cei 15.000 de salariati pe care ii are acum. Demersurile in acest sens au fost facute chiar si de Dan Ioan Popescu, fostul ministru al economiei si comertului. El s-a intalnit, la un moment dat, cu Wolfgang Ruttenstorfer, presedintele companiei austriece, pentru a discuta soarta Petrom Service. Surse apropiate discutiei spun ca seful OMV s-ar fi aratat de acord cu propunerea ca firmele externalizate din Petrom sa fie implicate in derularea unor contracte externe ale societatii.

     

    O alta modalitate de curatare a structurii de personal este chiar transformarea Arpechim, a campului petrolier Surplacu de Barcau si a unor benzinarii in companii separate de Petrom. Acestea ar urma sa fie controlate in prima faza tot de OMV. Daca insa austriecii vor alege sa vanda sau sa renunte la participatia majoritara in aceste companii, angajatii lor vor disparea de pe statele grupului.

     

    Reprezentantii Petrom nu au dorit sa precizeze pentru acest articol care este numarul de salariati cumulat al entitatilor mentionate. Pe langa metodele de amortizare a efectelor sociale, restructurarea se va face si prin metoda clasica. Adica disponibilizari directe cu plati compensatorii.

     

    Pentru ca si acest program mai dur sa fie indulcit, viitorii disponibilizati ar putea avea optiunea de a deveni si actionari ai Petrom (titlurile companiei se tranzactioneaza in prezent la preturi foarte mari pe Bursa).

    Aici, tot Liviu Luca are rolul determinant. El a avut o serie de intalniri cu Codrut Seres, noul ministru al economiei. Subiectul numarul unu a fost posibilitatea ca sindicatele din Petrom sa cumpere 8% din actiunile societatii, conform contractului de privatizare.

     

    „Nu cred ca vor cumpara 8% de prima data, ci pachete mai mici, problema principala fiind ca nu au (sindicatul – n.r.) fondurile necesare. Din partea mea nu exista absolut nici o problema sa le vindem cele opt procente rezervate“, a spus Seres, dupa discutia cu Luca. Sa nu aiba sindicalistii de la Petrom bani pentru actiuni? Poate deocamdata. Daca liderul de sindicat obtine, in negocierile cu OMV sau cu statul roman, pachete importante de plati compensatorii pentru viitorii disponibilizati, situatia s-ar putea schimba.

    Liviu Luca nu a dorit sa comenteze pentru acest articol.

     

    Daca restructurarile de personal sunt cu bataie ceva mai lunga, urmand sa se desfasoare in trepte, restructurarea organizationala a Petrom poate incepe foarte curand. Asta pentru ca sefii OMV-Petrom pot aplica masuri acceptate deja in programul de privatizare: formarea de societati separate din rafinaria Arpechim, combinatul chimic Doljchim, campul petrolifer Suplacu de Barcau si unele statii de distributie. Deocamdata nu s-a luat o decizie referitoare la viitorul acestor filiale. In functie de rezultatele lor financiare, se va stabili daca ele vor ramane in cadrul grupului sau vor fi vandute.

     

    „OMV vrea sa transforme Arpechim, Doljchim si unele statii in centre de profit“, au precizat surse din industria petroliera. Pana acum, unitatile in cauza erau sucursale ale Petrom, iar veniturile si cheltuielile lor erau asimilate in bilantul contabil al societatii-mama.

     

    „Prin crearea de societati separate, va exista o evidenta exacta a situatiilor financiare ale acestor unitati si ele nu vor mai fi subventionate din activitatea de explorare, spre exemplu“, au mai spus sursele citate. Apoi, OMV va decide daca societatile amintite merita pastrate in cadrul grupului, daca vor intra in parteneriat cu alte companii sau daca vor fi vandute. Procesul de vanzare va fi insa, si el, unul de durata. „Cam intr-un an se vor lamuri cat produc si cat pierd societatile formate“, au mai afirmat surse din industria petroliera.

     

    Si ministrul economiei, Codrut Seres, se asteapta la modificari substantiale de strategie o data cu preluarea conducerii de catre austrieci. „OMV abia a intrat la Petrom si va curata tot ceea ce inseamna contracte neperformante si va restructura anumite domenii. Sunt intr-un  proces de analiza in legatura cu viitorul diviziilor de petrochimie (Arpechim – n.r.). Din cate stiu eu, nu prea ii intereseaza petrochimia“, a precizat Seres.

     

    Cine ar putea prelua unitatile externalizate? Cei mai importanti jucatori de pe piata romaneasca a petrolului s-au aratat, deja, interesati de unitati din cadrul Petrom. „Vrem sa cumparam benzinarii sau sa construim unele noi. Asteptam sa vedem care este decizia Petrom cu privire la eventuale vanzari“, a declarat Karoly Robak, directorul general pentru Romania al grupului petrolier ungar Mol. Compania nu este insa interesata de preluarea nici unei rafinarii.

     

    La acest capitol, eventualii parteneri de dialog sunt grupul rus Lukoil sau chiar Rompetrol. Daca OMV decide sa vanda rafinaria Arpechim, statul roman a lansat, din nou, varianta ca aceasta sa fie oferita „la pachet“ cu combinatul chimic Oltchim, acum in proprietatea Ministerului Economiei. Arpechim este singurul furnizor de etilena si propilena (principalele materii prime pentru PVC) al Oltchim.

     

    Rompetrol si-a aratat deja disponibilitatea sa se extinda in sectorul petrochimic. Ba chiar Dinu Patriciu, presedintele grupului, a sustinut ca societatea sa are nevoie de capacitati de rafinare noi. La randul lor, rusii de la Lukoil au cochetat cu ideea preluarii Oltchim. „Analizam proiecte din piata petrochimica si din Europa de Est, in special Oltchim. Cu parere de rau, exista in acest proiect probleme, intrebari legate de aprovizionare“, a spus, recent, Vagit Alekperov, presedintele Lukoil. Dar aceste probleme legate de materia prima ar putea disparea prin asocierea cu rafinaria Arpechim.

     

    Daca pentru Arpechim ar exista potentiali cumparatori sau parteneri, deocamdata nu au aparut investitori care sa fi „curtat“ producatorul de ingrasaminte chimice Doljchim. De cand echipa OMV a „intrat in paine“, a inceput sa schimbe si partenerii de afaceri. O prima masura a fost aceea de alegere a unei alte firme care sa faca auditul financiar al Petrom pentru anii 2004 si 2005. Adunarea Generala a Actionarilor a decis, la mijlocul lui ianuarie, sa renunte la serviciile societatii Elite Consulting Bucuresti. Locul acesteia a fost luat de reprezentanta din Romania a firmei de consultanta Deloitte & Touche.  Alegerea a fost determinata de faptul ca intre OMV si Deloitte exista, deja, o relatie de parteneriat, firma efectuand auditul pentru compania austriaca.

     

    Dar OMV nu a renuntat numai la serviciile societatii de audit, ci si la multi dintre furnizorii de materii prime. Bursa Romana de Marfuri (BRM), prin care aveau loc o mare parte a achizitiilor importante, a primit deja o notificare prin care a fost anuntata ca urmeaza sa i se comunice daca Petrom va mai continua achizitiile prin intermediul bursei, au precizat surse din cadrul BRM.

     

    Cert este ca, de la inceputul anului, Petrom a mai incheiat contracte prin intermediul BRM doar pentru licitatiile amanate din 2004. Casele de comert si companiile de brokeraj care participau la licitatiile pentru Petrom au fost anuntate, deja, ca acestea se suspenda. „Am fost anuntati de BRM ca Petrom nu mai face actiuni pe bursa“, a declarat pentru Business Magazin Aurel Bacila, reprezentantul firmei de brokeraj Kronos Worldwide Ltd. „Se pare ca au luat decizia de a nu mai participa la licitatii. Probabil cumpara doar in functie de necesitati“, a mai spus Bacila.

     

    Decizia OMV de a renunta la achizitiile de titei pentru Petrom de la BRM poate afecta veniturile bursei. Compania petroliera era cel mai important ordonator al BRM. Numai in prima jumatate a anului trecut, societatea a cumparat titei in valoare de aproximativ 170 de milioane de dolari prin intermediul bursei de marfuri. Noua conducere a Petrom analizeaza de altfel in momentul de fata toate relatiile comerciale ale companiei, urmand sa decida daca va pastra sau nu reteaua de dealeri si de furnizori.

     

    Toate aceste modificari si restructurari au ca scop eficientizarea activitatii Petrom. Cand aceasta va fi realizata, compania petroliera romaneasca va fi integrata efectiv in OMV. Asa se explica de ce, deocamdata, statiile pe care OMV le are sub nume propriu in Romania vor avea o activitate independenta. „Benzinariile OMV se vor integra in noua societate peste 3-4 ani“, a precizat Rainer Schlang, directorul general al OMV Romania.

     

    Care vor fi insa efectele preluarii Petrom de catre OMV asupra pietei? Un prim rezultat este alinierea preturilor pentru carburanti la cotatiile internationale ale titeiului. Compania a anuntat, deja, ca va aplica „practicile europene“ pentru formarea preturilor. Mai clar, tarifele vor putea varia periodic, in functie de pretul titeiului. De altfel, aceasta miscare era asteptata de competitori.

     

    „Intram in normalitate. Preturile nu vor mai fi influentate politic, ci vor fi stabilite in piata“, a declarat, pentru BUSINESS Magazin Dinu Patriciu, presedintele grupului petrolier Rompetrol. El a estimat ca, in felul acesta, va creste marja dintre pretul titeiului brut si cel al produselor petroliere, iar companiile vor avea un fond disponibil mai mare pentru investitii.

     

    Veste buna pentru petrolisti, dar proasta pentru consumatori: pretul unui litru de benzina va fluctua insa intr-un interval aflat cu mult deasupra nivelului actual: 36.000 – 45.000 de lei. Dar nu numai preturile se vor schimba. „Cred ca in Romania vor ramane trei-patru rafinarii“, sustine Patriciu. Falimentul rafinariilor nerentabile va fi insa doar un detaliu al tabloului.

     

    Mentinerea Petrom in proprietatea statului atat de mult timp a fost de fapt o modalitate mascata de subventionare a pretului benzinei, de care au beneficiat toate companiile romanesti. Profitul Petrom a fost sacrificat pentru a diminua efectul social si economic al cresterii pretului benzinei.

     

    Cum de acum incolo menirea Petrom va fi sa faca profit pentru actionarul sau, nu sa protejeze alte companii, mediul de business romanesc va suferi inca un soc, alaturi de intarirea leului sau cresterea pretului energiei electrice si gazului. Si in afara de cele cateva rafinarii, vor trece probabil pe tusa alte mii de firme care nu vor face fata jocului eficientei.

  • Inca un an cu Greenspan

    Cu toate ca unii dintre colegii sai intrevad la orizont o crestere a inflatiei, presedintele Rezervei Federale a SUA, Alan Greenspan, pare foarte linistit, scrie Business Week. Inainte de sedinta Comitetului de Politica Monetara a Fed, din aceasta saptamana, pietele financiare au inceput sa freamate. Investitorii se tem ca Greenspan si colegii de la banca centrala vor renunta la strategia de crestere lenta a ratei dobanzii adoptate pana acum, in favoarea uneia mai agresive.

     

    Aceasta pentru ca la precedenta reuniune, de la jumatatea lui decembrie 2004, unii participanti s-ar fi ingrijorat cu privire la presiunile inflationiste atrase de deprecierea dolarului, de costurile inca mari ale energiei si de evolutia prea putin favorabila a productivitatii. Cu toate acestea, apropiatii lui Greenspan sustin ca acesta este in continuare adeptul unei strategii de crestere lenta a dobanzii de referinta, cu un sfert de punct procentual la fiecare sedinta a Fed.

     

    Pe de alta parte, unii presedinti de filiale ale Fed sunt adeptii ideii ca banca centrala americana ar trebui sa urmeze exemplul celor europene si sa fixeze o cifra anume pentru rata inflatiei avuta in vedere ca obiectiv anual. Nici aceasta idee nu este agreata de Greenspan, care considera ca procesul de calcul ar fi mult prea greoi si n-ar justifica efortul.

     

    Unii analisti sunt insa de parere ca influenta lui Greenspan s-a diminuat simtitor, mai ales ca urmeaza sa-si paraseasca functia la inceputul lui 2006, cand ii expira mandatul. Dat fiind capitalul de credibilitate pe care il detine Greenspan – si pe care nu se stie daca succesorul sau va fi capabil sa-l mentina – astfel de discutii sunt totusi inevitabile, atata vreme cat bancherii de la Fed considera ca trecerea la tintirea inflatiei ar face mai putin vulnerabila institutia in momentul tranzitiei de la Greenspan la un nou presedinte.

  • CE A CASTIGAT OMV

    Prin cumpararea Petrom, OMV a preluat capacitati de productie de opt milioane de tone de titei si zacaminte de peste un miliard de barili de petrol. Petrom a intrat in proprietatea unei companii prezente pe cinci continente, cu o cifra de afaceri de peste sapte miliarde de euro si care are o cifra de afaceri de trei ori mai mare decat a SNP Petrom.

     

    PETROM IN CIFRE

     

    RAFINARE: 8 mil. tone de titei pe an

    ZACAMINTE: Petrom are 306 zacaminte de petrol si gaze, asociate cu 1.450 de sonde de gaz si 13.856 de sonde petroliere

    REZERVE: 1 miliard de barili de petrol

    PIATA: 40% din piata romaneasca de combustibili

    BENZINARII: Peste 600 de statii de carburantI, din care 200 sunt modernizate

    CIFRA DE AFACERI: 2 miliarde de dolari, in primele noua luni ale lui 2004

    PROFIT NET: 70 de milioane de dolari, in primele noua luni ale anului trecut

    ANGAJATI: 53.000 in 2004

     

    OMV IN CIFRE 

     

    RAFINARE: 18,4 mil. tone de titei pe an

    ZACAMINTE: Activitati de exploatare si productie in 17 tari, pe cinci continente

    REZERVE: Peste 400 de milioane de tone echivalent petrol

    PIATA: 32% din piata austrica de produse petroliere

    BENZINARII: 1.800 de benzinarii, in afara de cele preluate de la Petrom

    CIFRA DE AFACERI: 7,48 miliarde de euro in primele noua luni ale anului trecut

    PROFIT OPERATIONAL: 742 de milioane de euro in primele noua luni 2004

    ANGAJATI: 6.137 in 2004

  • P&G are cu ce sa rada piata

    Consolidarea pe piata mondiala a produselor de consum a primit un impuls extrem de important prin achizitia de catre grupul american Procter & Gamble a companiei Gillette, intr-o tranzactie de 57 de miliarde de dolari. A 15-a ca valoare din topul celor mai mari tranzactii comerciale din ultimele doua decenii si singura care implica un producator de bunuri de consum, preluarea Gillette va face din P&G cea mai mare companie din lume de pe aceasta piata, cu o cifra de afaceri anuala de aproape 61 de miliarde de dolari.

     

    Pentru P&G si Gillette, preluarea va insemna economii de 14-16 miliarde de dolari la cheltuielile operationale, 6.000 de locuri de munca mai putin (4% din forta de munca a celor doua companii) si foarte probabil mai multa autoritate in negocierile cu retailerii si cu agentiile de publicitate. In plus, P&G, al carui portofoliu de marci este orientat mai ales pe detergenti si sampoane (Ariel, Tide, Head & Shoulders, Pantene), isi consolideaza prezenta pe piata produselor de barbierit, dominata de Gillette, ca si pe cea a bateriilor alcaline (Duracell este o marca detinuta de Gillette). 

     

    Preluarea Gillette este ultima dintr-o serie de achizitii intreprinse de P&G in anii din urma, avand ca scop atingerea suprematiei mondiale pe piata bunurilor de consum. In 2001, P&G a cumparat producatorul de vopsele de par Clairol, pentru 4,95 miliarde de dolari, iar in 2003 a cumparat compania Wella, pentru 7 miliarde.

  • GREII DE LA PETROM

    Noul Consiliu de Administratie al Petrom este format din sapte membri, dintre care patru sunt austrieci. De soarta companiei se vor ocupa directorii care au asigurat si interimatul in ultimele luni, printre care si Werner Schinhan, care va fi responsabil, de fapt, de restructurarea Petrom.

     

    Wolfgang Ruttenstorfer este presedintele OMV din 2002 si presedinte al CA de la Petrom. Lucreaza la OMV din 1976, cu o mica pauza, cand a fost adjunctul ministrului finantelor din Austria.

     

    Gerhard Roiss este vicepresedinte al grupului OMV si membru in CA al Petrom. El lucreaza la OMV din1990. Din 2004, a fost numit si managing director la divizia de rafinare si marketing a grupului. 

     

    David Davies este directorul financiar al OMV si membru in Consiliul de Administratie la Petrom. Inainte de a veni la OMV, a lucrat la PricewaterhouseCoopers, Burger King, Walt Disney-Europa. 

     

    Helmut Langanger este directorul diviziei OMV de explorari si productie si membru in Consiliul de Administratie la Petrom. Lucreaza la OMV din 1974. Din 2002 este vicepresedinte executiv al grupului.  

     

    Werner Schinhan este director general adjunct, pe probleme de trezorerie, activitatile economico-financiare si corporate la Petrom. El a fost numit vicepresedinte si director de strategie si dezvoltare la OMV in 2002. 

  • Capitanul de la Marea Neagra

    Revista The Economist considera „promitator“ inceputul mandatului prezidential al fostului capitan de vas Traian Basescu, ale carui prioritati sunt lupta cu coruptia, integrarea in UE, strangerea relatiilor cu America si un rol mai consistent al Romaniei in zona Marii Negre.

     

    Marea Britanie, cel mai important aliat al SUA in Europa, se afla bine plasata in acest context, pe „axa Washington-Londra-Bucuresti“, cum a numit-o Basescu, a carui prima vizita in Occident va fi in capitala britanica. Nu la fel de bine plasata e Franta, atata vreme cat noul presedinte roman a promis ca va investiga o serie de contracte ale fostului guvern de la Bucuresti, in frunte cu cel incheiat cu firma franceza Vinci.

     

    In planul politicii interne, ultima estimare a Economist Intelligence Unit (EIU) sustine ca guvernul de coalitie cu patru partide al Romaniei este prin natura sa instabil, grevat de disensiuni interne si ca este improbabil sa-si poata duce la capat mandatul, desi sunt putine sanse ca eventualele alegeri anticipate sa aiba loc inainte de 2006. In plan economic, EIU considera ca politicile economice vor fi greu de coordonat si de aplicat in 2005-2006 in lipsa unei majoritati parlamentare controlabile de catre guvern si in conditiile unor conflicte interne in coalitie.

     

    EIU apreciaza ca economia Romaniei va creste cu 5,2% in 2005 si cu 4,4% in 2006, ca efect al unor politici fiscale si monetare mai restrictive. Este putin probabil ca deficitul de cont curent sa scada in mod semnificativ in lipsa aplicarii unor astfel de politici, care s-ar putea dovedi necesare pentru a corecta eventualele efecte negative ale numeroaselor schimbari macroeconomice decise pentru 2005 – trecerea la tintirea inflatiei, liberalizarea completa a contului de capital, denominarea leului si introducerea cotei unice de impozitare.

  • LUPTA SINDICALA DE MODA NOUA

    Liviu Luca, presedintele Federatiei Sindicatelor Libere si Independente (FSLI) din Petrom, este considerat, in unele cercuri, adevaratul conducator al companiei petroliere in ultimii ani. Luca nu numai ca a negociat pe pozitii de forta pentru a pastra neschimbat numarul salariatilor, dar a si implicat sindicatul in diferite afaceri, transformandu-l si intr-o forta financiara, nu numai una sociala.

     

    EL LIDER MAXIMO: Luca nu este numai presedintele FSLI, ci si presedintele Uniunii Federative Sindicale Atlas, care are 200.000 de membri din sectorul energetic. De asemenea, este prim-vicepresedinte al CNSLR Fratia.

     

    MEDIA: Sindicalistii condusi de Luca controleaza posturile TV Realitatea, Alfa, 16 televiziuni locale, Radio Total si alte noua posturi de radio locale, precum si publicatiile Telegraful de Prahova si Ziua.

     

    FINANTE: Sindicatul este actionarul majoritar al bancii Romexterra si al societatii de asigurari Petroas.

     

    SERVICII PETROLIERE: Petrom Service, al carui principal client este Petrom, a fost infiintata de sindicat in 2002 si a avut o cifra de afaceri de peste 250 de milioane de dolari.

    PODGORII: Sindicatul condus de Luca a cumparat si cateva podgorii si crame din zona vitivinicola a Ploiestiului, cea mai cunoscuta fiind Crama Seciu, de langa Boldesti – Scaeni.

  • CONTRACTUL DE PRIVATIZARE

    In urma negocierilor, OMV si-a asumat prin contractul de privatizare o serie de obligatii, obtinand in schimb ceea ce era cel mai important: libertatea de a restructura Petrom.

     

    PRODUCTIE: OMV nu poate produce mai putin decat pana acum: trebuie sa mentina o productie de minimum 4,2 milioane de tone de titei si minimum 4,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale in urmatorii 5 ani.

     

    PRET: Compania austrica a platit 669 mil. euro pentru 33,34 % din actiunile Petrom.

     

    INVESTITII: OMV a facut majorare de capital in valoare de 830 mil. euro, ajungand astfel actionar majoritar, cu o participatie de 51%. Banii vor fi folositi pentru investitii in companie.

     

    DATORII: OMV a preluat o datorie externa a Petrom in valoare de 292 mil. euro.

     

    SALARIATI: Contractul de privatizare lasa la latitudinea OMV programul de disponibilizari. Singura prevedere privind numarul salariatilor spune ca acesta trebuie mentinut in limitele planului de afaceri al cumparatorului.

     

    MEDIU: OMV isi asuma respectarea obligatiilor privind protectia mediului, dar „contaminarea istorica“ ramane in grija statului roman.