Blog

  • În două luni, Habitat for Humanity România a strâns 75.900 de euro

    “A fost pentru prima dată când Habitat for Humanity România a iniţiat o campanie de acest gen la nivel naţional, orientată mai ales către donatorul individual. Ne-am bucurat nespus să vedem cum mai mult de 5.000 de persoane au ales să contribuie la programele Habitat şi să se implice direct în rezolvarea lipsei de adăpost pentru semeni. Chiar în aceste zile putem vedea consecinţele tragice ale locuirii improprii, când, în România, zeci de oameni au murit de frig din cauza faptului că nu au un loc adecvat, pentru a locui în siguranţă. Cei care au donat, persoane fizice şi companii deopotrivă, ştiu de-acum că, cel puţin pentru oamenii ajutaţi prin acest proiect, coşmarul locuirii în condiţii inumane va lua sfârşit”, spune Gabriela Grigori, director dezvoltare resurse şi comunicare, Habitat for Humanity România.

    În 15 ani de activitate, Habitat for Humanity România a ajutat prin programele sale peste 8.000 de oameni, a construit, renovat sau reabilitat locuinţe pentru 2.326 de familii, a găzduit mai mult de 4.030 de voluntari şi a construit sau renovat peste 1.070 de case afectate de inundaţii.

    Habitat for Humanity este o organizaţie non-profit, a cărei misiune este să elimine lipsa de adăpost şi locuirea sărăcăciosă a persoanelor din întreaga lume. La nivel global, Habitat for Humanity a construit şi reabilitat peste 500.000 de locuinţe pentru 2,5 milioane de persoane din 80 de ţări de pe întreg globul.

    Habitat for Humanity România (Habitat pentru Umanitate) a ajutat, până în acest moment, peste 2.326 de familii prin programele desfăşurate în ţară, prin intermediul celor 7 filiale active ale sale din judeţele: Bihor, Cluj, Bacău, Dolj, Argeş, Prahova şi Suceava.

  • H&M plănuieşte să deschidă cinci magazine în aprilie şi mai

    Fiecare dintre noile spaţii are o suprafaţă de circa 1600 mp, pentru fiecare dintre noile magazine fiind angajaţi între 20 şi 25 de oameni.

    Retailerul suedez de fashion Hennes&Mauritz a pătruns pe piaţa din România în primăvara anului trecut, când a deschis primul magazin în AFI Palace Cotroceni, pe 25 martie. În anul 2011, planul de expansiune a inclus, pe lângă cele 6 magazine deschise în Bucureşti, cinci dintre cele mai mari oraşe din ţară: Braşov, Cluj, Timişoara, Oradea şi Constanţa.

  • Cristian Tudor Popescu: Morţii sunt leneşi la nesfârşit

    Abia scoborât din elicopter în zonele înmormântate sub zăpezi, dl Ungureanu emite ca un intelighent ce se află o apoftegmă (rimează cu flegmă) colosală: “Militarii îngheaţă la deszăpeziri, locuitorii stau la căldură. Este inadmisibil. Nu putem plăti lenea la nesfârşit”.

    În ciuda faptului că mi-a stat mintea în loc, încerc totuşi să analizez verdictul d-sale. Să-şi fi trimis proaspătul ex-spion-şef iscoadele externe la intern, prin casele miilor de nenorociţi care, fără electricitate şi gaz, îngheaţă de vii în Vrancea şi Buzău, şi i-au găsit cu vreun reşou în priză?

    E nemulţumit premierul de pregătirea fizică a localnicilor, mulţi bătrâni, bolnavi şi copii, care nu reuşesc să mute nămeţii de peste 2 m cu lopata?

    Cei care zac morţi prin case, nimeni nu ştie câţi, fără să poată fi îngropaţi, pot fi consideraţi leneşi? Probabil că da.

    Un frumos arc peste timp cu “Iarna nu-i ca vara!”, aruncată de dl Băsescu celor blocaţi în viscol pe autostradă, şi “Vreţi să vă fac hotel?”, interogaţia servită de dl Tăriceanu unei bătrâne cu casa luată de ape.

    Dl Băsescu poate să stea liniştit la Predeal, unde a plecat la snowmobil, nu mai e nevoie să se agite la dezastre ca pe vremuri, când avea nevoie de voturi – dl Ungureanu îl suplineşte cu cinste.


    Cristian Tudor Popescu este senior editor al ziarului Gândul

  • Europa îngheţată: 620 de oameni au murit din cauza frigului

    De la începutul lui februarie, aproape 620 de persoane au murit din cauza temperaturilor glaciale pe tot continentul, inclusiv în Rusia. În ROMÂNIA, trei persoane au murit de hipotermie în ultimele 24 de ore, ridicând bilanţul valului de frig la 68 de morţi . Mii de pompieri, militari şi angajaţi ai Ministerului de Interne au depus eforturi toată noaptea pentru a degaja căile de acces în două judeţe din estul ţării foarte afectate de ninsori şi frig.

    Două noi victime ale frigului s-au înregistrat duminică în ALBANIA şi una în SERBIA, ridicând la 50 numărul deceselor provocate de intemperii în BALCANI, regiune în care continuă să ningă abundent. În total s-au înregistrat 20 de morţi în Serbia, 11 în Bosnia, şapte în Kosovo, patru în Muntenegru, trei în Croaţia, trei în Albania şi doi în Macedonia.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Mai mulţi bancheri au fost arestaţi în Marea Britanie pentru evaziune fiscală

    “În urma unei investigaţii legate de activităţi ilegale în domeniul fiscalităţii, HMRC a arestat mai multe persoane, dintre care o parte lucrează la bănci din Marea Britanie”, se arată într-un comunicat al instituţiei. Investigaţia se referă la fapte în folosul propriu al acestor persoane, neavând legătură cu activitatea băncilor, a precizat HMRC. Arestările au avut loc într-o perioadă în care cele mai mari bănci britanice sunt criticate pentru plata unor salarii şi bonusuri mari, în timp ce restul ţării este afectată de problemele economice, precum şi pentru faptul că nu acordă credite suficiente companiilor.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Soros: Salvarea Greciei nu va scăpa Europa de pericol. Uniunea Europeană are în faţă un deceniu pierdut

    “În prezent, Uniunea Europeană, în special ţările puternic îndatorate, au în faţă un deceniu pierdut. De fapt ar putea fi vorba de mai mult de un deceniu, având în vedere că Japonia s-a confruntat cu o situaţie similară, respectiv un boom imobiliar urmat de o criză bancară şi a ajuns la 25 de ani fără creştere”, a spus Soros. El a avertizat că acest fapt va provoca tensiuni în Uniunea Europeană care ar putea să o distrugă, acesta fiind “un pericol real”. Soros a făcut afirmaţiile într-un interviu pentru CNN care urmează să fie difuzat duminică.

    Mai multe pe www.mediafax.ro

  • Jucătorii de cărţi şi cei de counter-strike

    Tabloul se numeşte “Jucătorii de cărţi” şi a fost pictat de Paul Cézanne. Cele 250 de milioane de dolari reprezintă cea mai mare sumă plătită vreodată pentru o operă de artă, iar filmul tranzacţiei, aşa cum îl descrie Vanity Fair, este poate mai pasionant decât istoria însăşi a tabloului. Tabloul lui Paul Cézanne se situează undeva între impresionism şi cubism, ca de altfel toată opera pictorului; Cézanne a fost recunoscut drept “părintele tuturor” chiar de către Picasso (Matisse în unele relatări, dar nu asta este important).

    Pictorul a făcut un soi de fixaţie pe povestea cu jucătorii de cărţi, pentru că a pictat o serie de cinci tablouri pe această temă (acesta este, poate, unul din declanşatoarele interesului celor din Qatar, pentru că în clubul posesorilor de “Jucători de cărţi” se află Musée d’Orsay din Paris, New York’s Museum of Modern Art, Courtauld Institute din Londra şi Barnes Foundation din Philadelphia). Cézanne este un pictor care emană forţă şi atomosferă; dacă priviţi oricare dintre cele cinci tablouri cu atenţie, veţi simţi în primul rând tensiunea jocului, încordarea participanţilor.

    Discuţiile pentru vânzarea tabloului au început iarna trecută, pe când George Embiricos trăia încă. O primă ofertă, de 220 de milioane de dolari, a fost urmată de un “sec” scurt al familiei regale din Qatar, de 250 de milioane (poate chiar 300, în funcţie de cursuri de schimb, data exactă a vânzării şi alte detalii). În tranzacţie au fost împlicaţi, într-o formă sau alta, negustorii de artă Bill Acquavella, Larry Gargosian, Lionel Pissarro, nepotul pictorului Camille Pissarro, Philippe Segalot, unul dintre oamenii-cheie ai miliardarului François Pinault sau Guy Bennett, fost la Christie’s. Interesul lor este simplu – valoarea operei, numele implicate, dar şi faptul că pe piaţă a rămas mult prea puţină artă de valoare, iar competiţia este intensă. Nu o spun eu, o spune Nicolai Iljine, consultant pentru Guggenheim.

    Am ajuns uşor, uşor la al doilea subiect al meu, ACTA. Pierdut între zăpezi, geruri şi schimbări de guverne, acordul comercial semnat pe furiş, pe care autorităţile române şi l-au asumat orbeşte, care a scos mii de oameni în stradă şi care poate schimba modul cum comunicăm şi ne manifestăm pe internet, nu pare a suscita prea mare interes, cel puţin în acest moment, la noi. Nu ştiu dacă vom ajungă să ne fie controlate la graniţă playerele MP3 şi dacă acestea vor fi distruse în cazul în care conţin muzică descărcată sau prelucrată ilegal, nu ştiu dacă îmi va năvăli poliţia gândirii în casă să îmi inspecteze hard-diskul sau dacă furnizorul mă va lăsa fără conexiune dacă voi tasta cuvinte interzise.

    Dar am o întrebare simplă: ce apără ACTA? Francize precum Transformers sau Underworld, nesfârşitele bătălii dintre alieni şi terminatori girate de Hollywood sau lafeldenesfârşitele serii cu vampiri? În jocuri, francize precum FIFA sau Call of Duty sau Grand Theft Auto, produse pline de şabloane, lipsite de idee, de atractivitate, de feeling, de emoţie? Bubuieli de başi şi tânguieli rap-ăite?

    În urmă cu un deceniu Sony s-a făcut de râs la modul sublim: a cheltuit multe-multe milioane de dolari pentru un sistem de protejare a CD-urilor de muzică, pentru a împiedica copierea acestora. Sistemul a fost lansat cu mare fast – era sfârşitul pirateriei. La nici 24 de ore un puşti a trasat hotărât o dungă cu un marker negru pe marginea CD-ului şi a făcut praf, astfel, toată munca celor de la Sony şi toate milioanele acelea de dolari. Amintiţi-vă ce spune tipul acela de mai sus: în lume e din ce în ce mai puţină artă şi arta are preţul ei. Dar nu orice tâmpenie este artă şi nu orice înregistrare video din cinematograf şi nu orice alăturare de cuvinte este literatură. Altfel, nu am nicio îndoială că se va găsi un marker şi pentru liniştea jucătorilor de counter-strike.

  • De o parte şi de alta a leadershipului

    Ştiam destule, dar în alt fel, şi extrem de puţin din unghiul în care fusese formulată întrebarea, pentru că nu am condus niciodată mai mult de o mână de oameni, iar experienţa mea nu era despre cum se conduc sute de oameni. Eu ştiam cu precizie ce m-a condus şi ce nu m-a condus pe mine şi mai ştiam ce îi conduce sau nu pe cei din jurul meu, atât cât putusem să observ. Felul cum am deprins o competenţă în universul numit generic leadership a fost urmărind exagerat de atent, obsesiv aş spune, pe cei care mă conduceau pe mine.

    Am antrenat vreme de 5-6 ani această competenţă până am ajuns să conduc primii oameni, când, surpriză!, am văzut că ceea ce funcţiona impecabil la alţii în raport cu mine nu mai funcţiona dinspre mine în raport cu ceilalţi. Această experienţă adaugă încă vreo doi ani antrenamentului la leadership, care, am constatat eu, e doar despre ceilalţi şi aproape deloc despre mine, ca lider. Astfel am găsit valoare în a înţelege leadershipul invers: din perspectiva celui asupra căruia începe să îşi producă efectele. Impactul unui lider este esenţa leadershipului şi este cea mai bună unitate de măsură pentru un conducător de oameni: eşti bun dacă aspiraţiile tale sunt bine puse în practică. Sutele de lideri cu care am interacţionat în ultimii doi ani mi-au întărit această observaţie şi m-au ajutat să extrag câteva concluzii.

    Prima este că un lider este bun în măsura în care ştie că mai importantă decât ideea sau aspiraţia lui este datoria lui de a-şi alinia oamenii pentru a pune în practică acea idee sau aspiraţie. Altă idee este că ceea ce face un lider şi îi aduce succes, în mod garantat, prin imitaţie, nu va produce rezultate nici măcar apropiate. Cei mai mulţi lideri caută să imite modelele pe care la rândul lor le-au urmat şi i-au inspirat şi, cel mai devreme cam în 2-3 ani, îşi dau seama că nu funcţionează şi în cazul lor aplicarea aceloraşi modele. O metodă personală proastă este infinit mai bună decât una copiată excepţională. Astfel, autenticitatea este colacul de salvare a oricărui lider. Orice strategie ar alege un lider, orice tehnică de persuasiune – pozitivă sau negativă -, orice abilitate de vânzare ar avea, dacă ea nu stă în slujba autenticităţii va fi detectată cu mare uşurinţă de radarul celor care ar trebui să îl urmeze pe lider.

    O altă concluzie este că experienţele trecute de învăţare ale unui lider sunt valoroase dacă sunt povestite, nu dacă sunt construite scenarii de învăţare în jurul lor cu cei care sunt conduşi. Cu alte cuvinte, atunci când anticipezi că oamenii tăi sunt la câţiva paşi de a face greşeli, a aplica ideea că e înţelept să înveţe din propriile greşeli este o glumă, nu o lecţie de leadership. Există suficientă incertitudine şi diversitate astfel încât oamenii să aibă expunere la propriile lor lecţii. Mediul în care trăim nu este atât de steril şi de controlabil pe cât ne-am dori să fie şi nu doar greşelile noastre trecute care acum pot fi anticipate sunt unicele surse de învăţare. Oricine învaţă mai mult din succese decât din greşeli şi o poveste de succes bine spusă la timpul potrivit generează mai multă energie şi inspiraţie decât drama care se creează în jurul unei erori în care scopul este căutarea vinovaţilor.

    Leadershipul este în mare măsură despre a reuşi să te pui în papucii oricui vrei să te urmeze şi să înţelegi de ce ar face-o ei, fiecare în parte, cu unităţile lor de măsură, nu cu ale tale. Ideile şi strategiile vor veni apoi de la sine. A avea sau nu o idee bună sau o strategie excepţională nu reprezintă nici măcar biletul de intrare în universul conducerii oamenilor, iar a deprinde o competenţă aici este infinit mai greu şi mai anevoios decât a ne perfecţiona competenţele raţionale pe care le avem deja. A avea disponibilitatea de a înţelege cum se simt oamenii pe care îi conduci e cea mai grea probă pe care un lider o poate da, dar şi cea mai recompensatoare, indiferent de răspunsul pe care îl află, deoarece simpla intenţie de a conştientiza efectele pe care acţiunile unui lider le produc asupra celor conduşi este primul pas stabil în alinierea oamenilor către un scop comun.

    Iuliana Stan este OD & leadership consultant şi director general al Human Synergistics Romania

  • Arafat: Din cele 68 de persoane care au murit din cauza hipotermiei, 42 au fost găsite în stradă

    Raed Arafat a solicitat autorităţilor locale să aplice măsuri proactive pentru prevenirea deceselor prin hipotermie, amintind exemplul pozitiv al municipiului Bucureşti unde astfel de cazuri au fost mai puţine decât estimările datorită faptului că autorităţile locale au identificat persoanele fără adăpost sau care trăiau în condiţii improprii şi le-au transportat la unităţi specializate pentru a primi asistenţă medicală sau socială. Pe de altă parte, secretarul de stat Mihai Capră a precizat că, la nivel naţional, sunt blocate 83 de drumuri judeţene, iar 45 de localităţi sunt izolate, autorităţile acţionând cu utilaje specifice pentru deszăpezire. De asemenea, 13 localităţi din judeţul Buzău au probleme cu alimentarea cu energie electrică.

    Mai multe pe mediafax.ro