Extinderea tensiunilor din piaţa financiară la obligaţiunile statelor cu rating mai sigur marchează o nouă etapă în criza datoriilor şi reflectă capacitatea tot mai redusă a ţărilor din zona euro de a face faţă unor noi măsuri de austeritate, scrie Wall Street Journal. Lideri politici din Grecia, Italia şi Spania au fost înlăturaţi din motive similare, însă nemulţumirea pare să se manifeste chiar şi în ţări care au promovat soluţia austerităţii. Randamentul obligaţiunilor franceze a urcat cu 0,04 puncte procentuale, la 3,11%, iar al celor olandeze cu 0,07 puncte, la 2,39%, potrivit Tradeweb. Obligaţiunile cotate mai slab din zona euro au avut o evoluţie asemnănătoare. Randamentul pe zece ani al Italiei a urcat cu 0,07 puncte, la 6%.
Blog
-
Reţelele de supermarketuri înghit spaţiile tradiţionale
100 de hectare de teren în centrul Braşovului, 13.000 mp pentru un nou magazin Auchan, o investiţie de 50-60 de milioane de euro doar pentru prima din cele cinci faze ale proiectului Coresi. Sunt doar câteva cifre “puse pe masă” de reprezentanţii filialelor locale ale Auchan şi Immochan, care fac parte din grupul Auchan. Strategia acestora nu este totuşi singulară pe piaţa românească: de la începutul anului zeci de noi magazine şi-au deschis porţile. Reţele de magazine ca Mega Image, Carrefour Market, H&M sau Billa sfidează parcă scăderea puterii de cumpărare şi nu trece săptămână fără anunţarea unei inaugurări.
Reţeaua de hipermarketuri Auchan, care are acum nouă magazine, din care două deschise în a doua parte a anului trecut, are un program de extindere bine stabilit. Pe 31 mai vor să deschidă un magazin în Palas Iaşi, altul în Giuleşti (Bucureşti) în decembrie, iar în 2013 hipermarketurile Auchan Tricodava şi cel din proiectul Coresi Braşov. “Ne interesează foarte mult numărul de vizitatori”, spune Patrick Espasa, directorul general al Auchan România. Argumentul este foarte logic: traficul ridicat menţine interesul viu şi pentru magazinele din galeria comercială ce însoţeşte un hipermarket. Lanţul francez a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 1,8 miliarde de lei (433 de milioane de euro), în creştere cu 6,7% faţă de 2010. “Anul acesta am putea ajunge la vânzări de 2,2-2,3 miliarde de lei (500 milioane de euro)”, declară Espasa. Pentru planurile de extindere – şase noi hipermarketuri până în 2015 – francezii sunt pregătiţi să investească 150 de milioane de euro. Cu sume generoase este pregătită să iasă la rampă şi compania soră a reţelei de supermarketuri, Immochan România, divizia imobiliară a grupului, care însoţeşte activitatea comercială a retailerului.
Vârful de lance al Immochan în România este Coresi Shopping Center, un proiect ce va fi dezvoltat în inima Braşovului, pe o suprafaţă de 100 de hectare. Tractorul Braşov este una dintre cele mai importante foste platforme industriale din ţară, spaţiul fiind generos, respectiv circa 10% din suprafaţa oraşului. Platforma este acum în paragină, iar pe cele 100 de hectare vor fi dezvoltate, în mai multe faze, o zonă comercială, una rezidenţială şi una de birouri. Tatian Diaconu, director general al Immochan România, spune că pentru dezvoltarea acestui proiect este nevoie de circa zece ani şi, în plus, ritmul este legat şi de factori precum contextul economic şi găsirea unor parteneri pentru dezvoltarea segmentului rezidenţial, de pildă. El precizează totuşi că Immochan nu şi-a propus să facă speculă imobiliară, adică să vândă teren la bucată la preţuri mai mari. “Nu excludem însă colaborările sau vânzările, dacă Immochan va controla proiectul până la final”, adaugă Diaconu.
O strategie de extindere în această perioadă are o sumă de avantaje, punctează Adrian Comăneci, manager în cadrul companiei de consultanţă Contrast Management-Consulting (CMC). Retailerii beneficiază de spaţii comerciale la preţuri avantajoase, de o concurenţă redusă din partea magazinelor de comerţ tradiţional (care au fost puternic afectate de scăderea consumului) şi de o atenţie sporită din partea clienţilor, “care au început să aprecieze din ce în ce mai mult noua ofertă propusă prin formatele noi: proximitate, diversitatea produselor, preţuri accesibile”, precizează Comăneci. Cinci sau chiar şase magazine Belforno Fresh va deschide anul acesta Titan, una dintre cele mai mari companii de morărit şi panificaţie. “Oportunitatea principală în această perioadă este ocuparea unor locaţii foarte bune”, declară Violeta Niculae, marketing manager, Titan. Ea completează însă că sunt deopotrivă şi pericole, unul dintre cele mai importante fiind timpul scurt de pregătire a oamenilor – în cazul extinderii rapide. “Ceea ce ar însemna, în cele din urmă, servicii slabe calitativ oferite consumatorilor”, spune Niculae. În 2011 11% din vânzările companiei s-au datorat propriei reţele de magazine. “În ultimii ani trendul a fost crescător, iar ţinta noastră este, evident, să menţinem acest ritm”, adaugă reprezentanta Titan. Lanţul Belforno Fresh a avut anul trecut o cifră de afaceri de 11 milioane de euro, iar previziunile pentru 2012 se referă la o cifră de afaceri de aproximativ 12 milioane de euro.
Titlul de cel mai agresiv retailer al momentului este însă adjudecat de lanţul belgian de supermarketuri Mega Image, care a ajuns la o reţea de 124 de magazine, dintre care 108 sub marca Mega Image şi alte 16 sub sigla Shop & Go. Numai pentru luna aprilie au fost planificate trei noi deschideri.
-
Ungaria ia noi măsuri de reducere a deficitului bugetar, la presiunea Uniunii Europene
Măsurile incluse în versiunea revizuită a planului de convergenţă înaintată Bruxelles-ului ar putea echivala cu 2,3% din PIB-ul anului viitor şi constau în noi taxe pe serviciile de telecomunicaţii şi tranzacţiile financiare, ca şi unele reduceri ale subvenţiilor pentru medicamente şi ale cheltuielilor ministerelor. Premierul ungar Viktor Orban se află la Bruxelles în încercarea de a debloca negocierile pentru un nou program de asistenţă financiară. Pe parcursul a doi ani de mandat, Orbam a reuşit să agite pieţele şi să îi îndepărteze pe liderii europeni, prin măsurile neortodoxe adoptate pentru evitarea austerităţii.
-
Ce este şi ce vrea marea reformă a fiscului românesc
Ce-ar însemna dacă am aduce o parte din economia subterană la suprafaţă? se întreba toamna trecută economistul Laurian Lungu, coautor, alături de Ella Kallai şi de Daniel Dăianu, al unui studiu despre ineficienţa cronică a colectării taxelor în România. Estimările economiei subterane din România variază între 19% din PIB – cea oficială, conservatoare – şi 35%, ba chiar unii vorbesc de 40-45%.
Într-un scenariu mediu însă, cu evaziune de 27% (“deşi eu cred că este mai mult”, spunea Lungu), dacă economia subterană ar fi taxată, s-ar aduce la buget venituri în echivalentul a 12,3% din PIB, iar numai încasările din TVA ar creşte cu 6,5%. Estimarea, sublinia Lungu, este pur teoretică, pentru că presupune că toată economia subterană ar fi adusă la suprafaţă, “ceea ce este utopic inclusiv pentru ţări dezvoltate, unde în jur de 15-18% din PIB este economie nefiscalizată”; dar chiar şi dacă 30% din ea ar fi adusă la suprafaţă, la nivelul curent implicit de colectare (adică fără o ameliorare a colectării faţă de situaţia de acum), veniturile încasate la buget ar creşte cu 2,2%.
Combaterea evaziunii fiscale e doar unul dintre elementele reformei pe care Guvernul vrea s-o facă în perioada 2012-2016, cu asistenţa Băncii Mondiale şi cu un credit special, de la aceeaşi instituţie, în valoare de 75 mil. euro. Celelalte două elemente: ameliorarea conformării voluntare la plata taxelor şi creşterea colectării. Modelul e cel bulgăresc, despre care mai întâi a vorbit anul trecut Consiliul Fiscal, referindu-se la efectul programului de reformă derulat între 2002 şi 2008 de Sofia cu Banca Mondială, printr-un credit de 32 mil. euro. Ionuţ Dumitru, şeful Consiliului Fiscal, deplângea faptul că, de exemplu, România colecta în 2009 din TVA doar 6,7% din PIB, în timp ce Bulgaria colecta 8,9%, deşi cota legală de TVA era doar cu 1% mai mare decât la noi. Sau că prin 2011 aveau un grad de colectare a TVA în jur de 60%, aşa cum avem noi acum, în timp ce în prezent colectează circa 90%.
Ce au făcut de fapt bulgarii? În esenţă, au redus costurile administrative ale colectării (de la 340 s-a ajuns la 29 de agenţii fiscale, au redus personalul cu un sfert şi au informatizat procesul, de la completarea formularelor la plăţi. Costul colectării a scăzut de la 1,4% la 0,8% din venituri). În paralel a avut loc o reformă a administraţiei vamale şi a sistemului de control al personalului, coordonată timp de opt ani de o firmă privată britanică, Crown Agents, ale cărei servicii au costat statul bulgar circa 46 mil. euro.
Ionuţ Dumitru spunea că un astfel de program cu Banca Mondială a fost disponibil şi pentru noi începând cu aceeaşi perioadă şi a rămas în continuare disponibil, “însă din păcate România nu a vrut”. Acum, guvernul Ungureanu vrea: afirmă în Programul de convergenţă adresat Comisiei Europene că până la anul, ANAF va fi reorganizată, în colaborare cu Banca Mondială, în opt direcţii regionale în loc de 42 judeţene, până în 2015 numărul de administraţii fiscale se va reduce la 47 din cele 220 actuale, direcţiile regionale de finanţe publice, vamă şi gardă financiară vor fuziona, iar contribuabilii vor putea să depună declaraţii fiscale online şi să facă plăţile electronic.
Ţinta va fi ca ponderea în PIB a veniturilor colectate prin ANAF să crească de la 28,75% în 2011 la peste 30,5% în 2016, , nivelul conformării voluntare la plată să urce de la 77,9% la 85%, iar costul în sistem să scadă de la 9.800 lei la mai puţin de 9.000 de lei pentru 1 milion de lei colectaţi. Ministrul finanţelor, Bogdan Drăgoi, a precizat că Guvernul va lucra cu asistenţa Băncii Mondiale pe mai multe paliere decât în Bulgaria şi la niveluri mai detaliate, inclusiv în privinţa echipamentelor şi a softurilor necesare pentru sistemul informatic.
Potrivit raportului “Paying Taxes 2012”, realizat de PwC, România a coborât pe locul 154 din 183 de ţări din punctul de vedere al poverii fiscale pentru companii şi al birocraţiei aferente în anul anterior, de pe locul 151 în raportul “Paying Taxes 2011”. Poziţia României este trasă în jos nu atât de mărimea taxelor (o rată totală de taxare de 44,4%, faţă de o medie europeană de 43,4%), cât de numărul mare al impozitelor şi al taxelor care trebuie plătite – 113 într-un an, “majoritatea legate de impozite pe muncă şi de faptul că România nu are un sistem electronic funcţional de plată disponibil pentru companii”, conform lui Peter de Ruiter, şeful Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică al PwC. Pentru comparaţie, Bulgaria, situată pe locul 84 în top, are o rată totală a taxării de 28,1% şi numai 17 taxe de plătit pe an, pentru completarea şi plata cărora e însă nevoie de 500 de ore. În Irlanda, care ocupă locul 5 în top, se plătesc anual 8 taxe, timpul necesar e de 76 de ore, iar rata taxării e de 26,3%.
-
Casa Naţională de Pensii Publice are de recuperat 1,82 milioane de lei din majorarea incorectă a unor indemnizaţii
Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP) precizează că, din iulie 2010, indemnizaţiile pentru revoluţionari (Legea nr.341/2004) şi indemnizaţiile pentru soţul supravieţuitor (Legea nr. 578/2004) au fost diminuate cu 15%, în temeiul prevederilor Legii nr.118/2010, iar din ianuarie 2011, prin Legea nr. 285/2010, aceleaşi drepturi au fost majorate cu 15% faţă de cuantumul aflat în plată la nivelul lunii octombrie 2010.
“Plata acestor tipuri de prestaţii în cuantumul anterior lunii iulie 2010, şi nu în cuantumul prevăzut de Legea nr. 285/2010, s-a datorat unor neconcordanţe de reglementare existente în legislaţia de protecţie socială, care au condus la transpunerea defectuoasă a noilor prevederi legale în aplicaţia informatică. Această situaţie a fost sesizată de conducerea Casei Naţionale de Pensii Publice la începutul anului 2012, în cadrul verificărilor interne care se efectuează periodic”, se arată într-un comunicat remis luni agenţiei MEDIAFAX.
-
De la Constanţa la Nădlac cu maşina în şapte ore. Când va fi posibil?
O autostradă care să traverseze România de la vest la est, între Nădlac şi Constanţa, ar putea fi gata în 2016, dacă Ministerul Transporturilor îşi va respecta termenele promise recent. Cea mai mare necunoscută a rutei de circa 850 de kilometri dintre vestul şi estul ţării, care se suprapune Coridorului IV paneuropean, era până nu demult tronsonul Sibiu-Piteşti. Dacă timp de câţiva ani pentru această autostradă de 116 kilometri, considerată dificil de realizat pentru că străbate munţii, se vehicula varianta parteneriatului public-privat, la începutul acestui an Ministerul Transporturilor a decis că cea mai potrivită soluţie pentru finanţarea autostrăzii Sibiu-Piteşti va fi atragerea de fonduri europene din exerciţiul 2014-2020. “Execuţia lucrărilor (la Sibiu-Piteşti – n.red.) va dura trei ani, fiind estimată a se finaliza în 2016”, spune Daniela Drăghia, directorul general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).
.În prezent circa 350 de kilometri din cei aproape 850 ai viitoarei autostrăzi Nădlac-Constanţa sunt finalizaţi, însă important de spus este că o mare parte a acestei şosele, de aproape 150 de kilometri, a fost finalizată încă de dinante de Revoluţie. De altfel, Coridorul IV paneuropean a devenit prioritatea Ministerului Transporturilor – nu numai la nivel declarativ, ci şi faptic – abia în ultimii doi ani.
Care sunt şansele ca o asemenea autostradă, care practic ar conecta portul Constanţa, Capitala şi o serie de alte oraşe importante precum Piteşti, Sibiu, Timişoara sau Arad de graniţa cu Ungaria şi, până la urmă, de vestul Europei, să fie gata până la finalul lui 2016?“Personal, nu cred că sunt şanse să fie gata o astfel de autostradă în 2016. După cum merg lucrurile, având în vedere şi stilul nostru românesc, felul cum se politizează tot, nu cred că va fi gata în 2016. Derularea contractelor ţine şi de zona politică şi nu trebuie să ne îmbătăm cu apă rece: dacă se schimbă puterea şi opoziţia odată cu alegerile, vor continua luptele politice, care ar putea afecta şi contractele de infrastructură”, a declarat Georgică Cornu, omul de afaceri timişorean care controlează constructorul Confort, cu afaceri de circa 124 milioane de euro anul trecut.
Pe de altă parte, ministrul transporturilor Alexandru Nazare declara recent într-un interviu pentru Ziarul Financiar că termenul final de construcţie a autostrăzii Sibiu-Piteşti va fi aflat la începutul anului viitor, după ce va fi realizat studiul de fezabilitate. El a mai spus însă că este posibil ca în trei ani să fie finalizată această autostradă, chiar dacă are un grad crescut de dificultate: “Credea cineva anul trecut sau în momentul în care am început procedurile de contractare pentru autostrăzi că vom avea loturi de autostradă deschise în avans? Nu cred. Şi totuşi astăzi, dacă mergeţi pe teren o să vedeţi că sunt autostrăzi în stadii suficient de avansate ca deschiderile de trafic să se facă mai devreme”.
Pe 1 aprilie, CNADNR a anunţat că a lansat licitaţia pentru atribuirea contractului de revizuire a studiului de fezabilitate pentru autostrada Sibiu-Piteşti. Valoarea estimată a proiectului se ridică la circa 61,4 milioane de lei (14,3 milioane de euro), banii urmând să fie asiguraţi din fonduri europene în proporţie de 85%, restul fiind finanţare guvernamentală. Anterior, studiul de fezabilitate a fost realizat de compania de proiectare Iptana şi indica un cost de peste trei miliarde de euro pentru realizarea tronsonului Sibiu-Piteşti, adică peste 25 de milioane de euro pe kilometru.
-
Dedeman deschide al 28-lea magazin
Magazinul de la Râmnicu Vâlcea, al doilea spaţiu pe care Dedeman îl deschide în acest an, are o suprafaţă construită de peste 12.700 mp, din care 1900 mp sunt destinaţi unei sere complet automatizate, cu climă controlată. Totodată magazinul dispune de o parcare proprie, cu 290 de locuri. Magazinul are 45.000 de oferte pe rafturi şi 172 de angajaţi.
Investiţia se ridică la 12 milioane de euro, fiind finalizată în timp record, în ciuda vremii potrivnice de la începutul anului. Dedeman a mai deschis un magazin la Cosntanţa, pe 8 martie, şi are în plan alte trei inaugurări. “Ne dorim astfel să păstram ritmul susţinut al extinderii, care are ca obiectiv atingerea unui număr de 45 de magazine la nivel naţional până în 2015”, declară Dragoş Pavăl, preşedinte Dedeman.
Totodată, inaugurările din anul anul în curs au ca scop şi creşterea cifrei de afaceri cu 10% faţă de anul 2011, când valoarea înregistrată a depăşit două miliarde de lei.
Dedeman are peste 5.000 de angajaţi şi peste 290.000 mp suprafaţă de vânzare. -
Cum poţi retrage numerar de la casa de marcat fără comision
Proiectul este realizat în parteneriat cu Raiffeisen Bank, magazinele Angst fiind primele din România în care este activ acest serviciu, numit Cash Back (în traducere, “numerar dat înapoi”).
Pe scurt, atunci când un client Angst plăteşte cumpărăturile făcute cu un card Raiffeisen, va putea retrage din contul lui, in limita încasărilor din casa, până la 150 lei in numerar, fără nici un comision.
Serviciul este disponibil pentru toate cardurile emise de Raiffeisen Bank persoanelor fizice, doar în 18 magazine* Angst şi Carrefour Express – Angst.Magazinele care oferă serviciul Cash Back: Academiei, Amzei, Basarabia, Brezoianu, Buftea, Ceasornicului, Chibrit, Domenii, Elisabeta, Gara de Nord, Lacul Tei, Moghioroş, Obor, Otopeni, Pantelimon, Perla, Progresului şi Titulescu.
-
Drumuri fascinante din lumea largă – GALERIE FOTO
Nu ne-am stabilit ca obiectiv să realizăm o ierarhie ci invităm cititorii să o completeze cu propunerile lor, astfel încât menţinem aceste liste deschise.Cititorii sunt bineveniţi să împărtăşească din propriile lor experienţe – de vacanţă sau poate chiar din călătoriile de afaceri.
-
Daiichi Sankyo şi Ranbaxy îşi extind modelul hibrid de afaceri în România
“Lansăm în România prima combinaţie de olmesartan şi amlodipină destinată tratamentului hipertensiunii arteriale, o afecţiune care reprezintă o problemă majoră de sănătate publică. Dezvoltarea sinergică a parteneriatului creat împreună cu Daiichi Sankyo face parte integrantă din strategia noastră de business, iar acesta este cel de-al treilea produs lansat ca parte a modelului nostru hibrid de afaceri”, a declarat Arun Sawhney, CEO & MD Ranbaxy.
“Suntem hotărâţi să lucrăm împreună cu Ranbaxy pentru a susţine în continuare diversificarea nevoilor medicale în această puternică regiune aflată în curs de dezvoltare”, a spus Joji Nakayama, Preşedinte & CEO al Daiichi Sankyo.
Hipertensiunea arterială esenţială reprezintă o problemă majoră de sănătate publică în România – 40% din populaţia adultă suferă de această afecţiune. Această rată de incidenţă este dublă faţă de cea observată în Europa. Piaţa farmaceutică locală este evaluată la aproximativ 3,3 miliarde de dolari (2,3 miliarde de euro), segmentul cardiovascular având o contribuţie majoră, cu vânzări de 271 milioane de dolari în 2011 (195 milioane de euro).