Blog
-
Moda pentru baby boomeri
Chiar dacă nu au aceleaşi gusturi la haine precum copiii lor, baby boomerii ţin totuşi să fie bine îmbrăcaţi, însă au probleme în a găsi ceva care să le placă, pentru că nici creatorii, nici comercianţii nu ştiu, în mare parte, să se adapteze la dorinţele lor.
Ca atare, pentru cei din această generaţie, găsirea unor haine potrivite se poate dovedi dificilă, dat fiind că în general magazinele de îmbrăcăminte îşi adecvează oferta la clienţii cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, care vor să fie în ton cu ultima modă, drept pentru care şi măsurile disponibile sunt mai potrivite acestei game de vârstă.
Pentru cei dispuşi să-şi adapteze oferta, baby boomerii sunt însă un segment de piaţă foarte profitabil, deoarece, spre deosebire de părinţii lor, sunt dispuşi la cheltuieli mai mari pentru propriul confort sau pentru a face cadouri şi, în plus, au mai mulţi bani decât cei mai tineri. Există chiar studii care arată că piaţa destinată lor are toate şansele de creştere. Nu se dau în lături nici de la a face cumpărături online, caz în care tind să fie mai fideli uneia şi aceleiaşi mărci.
O altă caracteristică a acestui segment de consumatori este preferinţa pentru calitate, caracteristică de care comercianţii sau creatorii de modă care înţeleg potenţialul de profit de pe urma baby boomerilor încearcă să o exploateze. Un pas în acest sens a fost făcut de mai mulţi creatori de modă care şi-au prezentat colecţiile de primăvară/vară 2012 la Săptămâna Modei de la New York. Ei au inclus, de pildă, o gamă mai variată de modele de rochii cu mâneci, adresate doamnelor de vârstă mijlocie, cărora nu li se mai pare potrivit să-şi dezgolească braţele.
-
Sfaturi pentru tinerii manageri de la… Robert Rekkers, fostul preşedinte al Băncii Transilvania
Citeşte luni în BUSINESS Magazin povestea lui Robert Rekkers, fostul preşedinte al Băncii Transilvania.

-
Gadgetul lunii decembrie: Tag Heuer LINK, Android în aur roz

Dispozitivul foloseşte sistemul de operare Android creat de Google şi este echipat cu un procesor de 1 GHz, un display tactil de 3,5 inchi, o cameră foto de 5 megapixeli şi capacităţi de stocare suficiente pentru 11 ore de muzică. Aparatul este complet customizat – designul ecranului, widgeturi, animaţii, wallpapere, iconurile şi tonurile de apel sunt TAG Heuer. Carcasa a fost proiectată asemeni unui ceas clasic, rezistă la şocuri şi este etanşă; poate fi personalizată cu diamante sau aur roz, iar pielea folosită este de aligator sau viţel. Android oferă posibilitatea accesării a circa 250.000 de aplicaţii, iar compania rusă Kaspersky furnizează o soluţie completă de securitate dezvoltată special.
-
Boc: România susţine regula unui deficit de maxim 3% din PIB, cu sancţiuni pentru nerespectare
El a arătat, la postul public de radio, că în lipsa unei unanimităţi a celor 27 state membre UE pentru amendarea rapidă a Protocolului 12 al Tratatului UE, procedură care nu ar mai fi necesitat acordul parlamentelor, următoarea soluţie care se conturează este un acord interguvernamental al statelor din zona euro, la care să poată participa voluntar şi ţări din zona non-euro, acord care să fie ratificat până în primăvara anului viitor. Acest acord va impune regula unui deficit maxim 3% din PIB şi a unei datorii publice de cel mult 60%, cu mecanisme automate de conformare şi sancţionare. Premierul a explicat că în joc este soarta monedei euro, care reprezintă simbolul Uniunii Europene, iar colapsul acestei monede ar duce şi la colapsul Uniunii ca întreg.
-
Suedia, Cehia şi Ungaria s-au alăturat statelor UE care vor semna tratatul de guvernanţă fiscală
Decizia pare să izoleze şi mai evident Marea Britanie, care şi-a folosit joi dreptul de veto pentru a bloca modificarea Tratatului UE. “Şefii de stat sau de guvern din Bulgaria, Cehia, Danemarca, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România şi Suedia au indicat posibilitatea de a participa la acest proces (încheierea unui nou tratat – n.r.), după consultarea parlamentelor, acolo unde este cazul”, se spune în document.
-
Olanda, supusă presiunilor pentru a autoriza aderarea României şi Bulgariei la Schengen
“Toate condiţiile au fost îndeplinite pentru a permite adoptarea unei decizii privind aderarea Bulgariei şi României la spaţiul Schengen, iar Consiliul este invitat să o adopte cât mai rapid posibil”, precizează proiectul, consultat de AFP. “Dacă va fi necesar, Consiliul European va reveni asupra subiectului la reuniunea sa din martie 2012”, adaugă textul.
-
19.000 de euro este preţul plătit de BRD pentru bradul de Crăciun realizat de Ioan Nemţoi
La a XI-a ediţie a Festivalului Brazilor de Crăciun s-a strâns suma de 83.100 de euro din licitaţia brăduţilor creaţi special pentru acest eveniment de designeri şi de copiii de la Salvaţi Copiii şi din biletele de tombolă. Din sponsorizările pentru Festival a mai fost adunată suma de 131.000 de euro. Suma colectată va fi folosită pentru aproximativ 2.500 de copii şi familiile lor care vor fi integraţi în programe de prevenire a abandonului şcolar şi de integrare socială.
În România, 99.066 copii cu vârsta cuprinsă între 7 şi 14 ani trebuie integraţi în sistemul de învăţământ. De 11 ani, Salvaţi Copiii organizează Gala Festivalul Brazilor de Crăciun pentru a strânge fondurile necesare continuării programelor sociale realizate pentru sprijinirea acestor copii.
“Dorim să le mulţumim tuturor designerilor, companiilor şi sponsorilor individuali, pentru că sunt alături de noi în această campanie şi pentru că ne ajută în fiecare an să redăm dreptul la educaţie copiilor”, spune Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv Salvaţi Copiii România.
În cele 11 ediţii de până acum, Festivalul Brazilor de Crăciun a reuşit strângerea sumei de 2.544.000 euro, bani folosiţi pentru reintegrarea şcolară a 17.000 de copii care muncesc, facilitarea accesului la educaţie şi prevenirea abandonului şcolar pentru copiii din comunităţile sărace. De asemenea, familiile lor au primit ajutor financiar şi consiliere în cele 43 de centrele educaţionale Salvaţi Copiii România. în anul şcolar 2010 – 2011, în centrele educaţionale au fost integraţi 3.256 copii în grădinţie estivale şi programe de prevenire a abandonului şcolar.
La această ediţie, 26 de brăduţi originali şi spectaculoşi, realizaţi din cele mai diverse materiale, au fost creaţi de următorii designeri români: Venera Arapu, Wilhelmina Arz & Burberry, Cristina Bâtlan & Musette, Claudia Castrase & Damiana Ormenişan & Sephora, Alexandru Ciucu, Lena Criveanu & Hansen Design, Rhea Costa şi Malvina Cervenschi, Kristina Dragomir, Alexandru Ghilduş şi Mihnea Ghilduş, Mihaela Glăvan, Philippe Guilet & Iconique Class Studio, Adelina Ivan, Rita Mureşan & Santa Margherita, Ioan Nemţoi, Carmen Ormenişan, Oxette, Stephan Pelger, Cristian Samfira, Mirela Stelea, Iris şerban & Square One, Agnes Toma, Ana Wagner, Isabela Walter & Fabrica Dada, Luana Ibacka & Bellagio Casa, Dj Wanda & Gett’s şi Salvaţi Copiii.
Dintre cei 11 brazi intraţi în licitaţia serii, suma cea mai mare, 19.000 de euro, a fost obţinută de bradul creat de Ioan Nemţoi şi oferită de BRD.