BusinessMagazin

Blog

  • Ministerul Transporturilor vrea urgentarea lucrărilor de pe A0, întârziate din cauza condiţiilor meteorologice. „I-am solicitat constructorului creşterea mobilizării în teren, în aşa fel încât în această vară să putem circula intre A3 şi A2 la nivel de autostradă”

    Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Ionel Scriosteanu, a spus într-o postare pe Facebook că a solicitat constructorului urgentarea lotului 3 nord de pe autostrada Bucureştiului, A0, menţionând că, după o lungă perioadă în care lucrările s-au desfăşurat cu rapiditate, acestea au încetinit acum „din cauza umidităţii crescute şi a perioadelor lungi cu temperaturi negative.

    Scriosteanu a mai explicat că, în această vară, lotul ar trebui să fie finalizat.

    „După mai multe sezoane de iarnă în care am putut să lucrăm destul de bine pe şantiere, „Iarna aceasta a venit iarna”, iar lucrările se desfăşoară cu dificultate, mai ales din cauza umidităţii crescute şi a perioadelor lungi cu temperaturi negative. Am fost pe şantierul Lotul 3 Nord al Autostrăzii Bucureşti-Piata #A0, pentru a verifica stadiul lucrărilor pe unul dintre cele mai importante obiective de pe lista dării în trafic, dar şi pentru a menţine presiunea pe constructor. I-am solicitat constructorului creşterea mobilizării în teren, în aşa fel încât, în această vară, să putem circula între A3 şi A2 la nivel de autostradă”.

    Ce s-a mai realizat pe de pe lotul 3 Nord din A0:

    ♦ Au început lucrările la Pasajul pe DN3 peste autostradă:

    – se lucrează la forarea, armarea şi turnarea piloţilor, cu 2 foreze concomitent, până acum fiind realizaţi 34 din 56 necesari

    – A fost decopertat pământul la culeea dinspre Bucureşti în vederea spargerii capetelor piloţilor pentru a permite armarea radierului.

    – A sosit deja în şantier tablierul metalic necesar suprastructurii pasajului.

    ♦ Pasajul pe autostradă peste DN2 -> a fost finalizată structura pasajului şi se montează parapetul metalic de siguranţă;

    ♦ Pasajele de la nodul rutier DN2 -> au fost finalizate structurile şi se montează parapetul metalic de siguranţă;

    ♦ Pasajul pe autostradă peste DC27 -> a fost finalizată placa de suprabetonare şi se desfăşoară activităţi pregătitoare pentru montarea liselor prefabricate de beton;

    ♦ Pasajul pe DJ300 peste autostradă -> se montează lisele prefabricate de beton;

    ♦ Pasajul pe autostradă peste CF800 Bucureşti – Constanţa-> se lucrează la montarea predalelor de beton peste grinzi şi la armarea plăcii de suprabetonare;

    ♦ este în curs de finalizare execuţia celor 26 podeţe

    Iar stadiul lucrărilor de drum şi terasamente este:

    – se lucrează la stratul de forma din balast, realizat aproximativ 90% din volumul total;

    – stratul de fundaţie din balast este realizat aproximativ 80% din volumul total;

    – se lucrează la stratul de agregate naturale stabilizate cu lianţi hidraulici, fiind executat în proporţie de 43%;

    – se lucrează la sistemul de evacuare a apelor din zona mediană a autostrăzii;

    – se lucrează la sistemul ITS (35%) şi la sistemul de iluminat public (47%);

    ♦ relocarea reţelelor de utilităţi publice a fost finalizată în zona pasajului peste CF800 Bucureşti – Constanţa, DJ300 şi nodului rutier DN2, drumului DC27 şi sunt în curs de finalizare în zona pasajului de la DN3.

    ♦ A fost realizată breteaua provizorie si a fost deviat traficul aferent Dn3 pe aceasta. Breteaua a fost construită special la nivelul final al autostrăzii in aşa fel încât să poată fi folosită, provizoriu, ca descărcare a lotului 4 in Dn3 până la finalizarea acestui lot.

    ♦ Pasajul DN3 va fi construit cu 4 benzi de circulatie, câte 2 pentru fiecare sens de circulatie, ţinând, astfel, cont de viitorul proiect de lărgire la 4 benzi a DN3.

  • Bolojan spune că Guvernul va decide săptămâna viitoare cum adoptă reforma administraţiei

    „În aceste zile vom lua o decizie. Cu cât o trecem mai repede, cu atâta ea îşi va face efectele mai repede, cu atâta nu se pierde timp, vom cheltui mai puţin bani şi cetăţenii României vor vedea că acolo unde o primărie are un personal în exces, îşi va reduce personalul”, a declarat Bolojan într-un interviu acordat G4Media.

    Premierul a precizat că măsurile trebuie adoptate înainte de aprobarea bugetului.

    „Cea mai rapidă formulă este cea de Ordonanţă de Urgenţă, pentru că intră în vigoare imediat, sigur, cu riscurile de dezbatere în Parlament şi de modificări ulterioare”, a spus Bolojan.

    Referitor la discuţiile din coaliţie privind măsurile de relansare economică, premierul a spus că un astfel de pachet „nu poate să fie decât benefic”.

    „Pentru a putea să ne punem economia României pe baze mai sănătoase, un pachet de măsuri de relansare economică nu poate să fie decât benefic. Dar, din nou, nu e totuna ce tip de măsuri pui în practică, care este efectul lor financiar asupra bugetului, pentru că acest efect financiar trebuie compensat undeva şi e nevoie să facem lucruri care generează valoare adăugată. Dacă venim cu scheme care doar ne irosesc bani într-o zonă sau alta, dacă alocăm bani bugetari către zone care nu aduc niciun fel de plus, ne cheltuim resursele şi nu avem efecte economice”, a subliniat Bolojan.

    Întrebat despre un termen pentru alegerea între OUG şi asumarea răspunderii, premierul a indicat începutul săptămânii viitoare. „Săptămâna viitoare, în prima jumătate a săptămânii, vom lua o decizie”, a spus Bolojan.

  • Guvernul măreşte plafonul pentru împrumuturile pe termen mediu pe pieţele internaţionale, de la 90 la 99 de miliarde de euro. Se pregăteşte o ieşire pe pieţele externe?

    Guvernul a majorat de la 90 de miliarde de euro la 99 de miliarde de euro plafonul pentru programul de împrumuturi pe termen mediu pe pieţele internaţionale, ceea ce indică posibilitatea ca, în perioada următoare, să aibă loc o emisiune de bonduri.

    „Programul MTN reprezintă o facilitate neangajantă, care se încheie între Ministerul Finanţelor, în calitate de emitent, şi un grup de instituţii financiare selectate, în cadrul căreia pot fi lansate periodic emisiuni de titluri de stat pe pieţele externe în baza unei documentaţii contractuale standard. Acesta asigură lansarea emisiunilor de obligaţiuni pe pieţele internaţionale de capital în baza procedurilor legale, oferind emitentului avantajul accesării pieţelor de capital într-un timp mai scurt decât cel necesar parcurgerii etapelor pentru efectuarea fiecărei tranzacţii individuale, precum şi flexibilitate în structurarea parametrilor emisiunilor, în funcţie de strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale”.

    În ultimele două săptămâni, guvernul a avut mai multe întâlniri cu oficiali ai unor mari bănci interesaţi să investească în titlurile emise de România, precum şi cu agenţiile de rating.

    Chiar ieri, premierul Ilie Blojan a primit, la Palatul Victoria, o delegaţie de investitori, reprezentanţi ai 13 fonduri de investiţii internaţionale, coordonată de Bank of America.

    Investitorii au arătat că apreciază măsurile de reformă ale Guvernului de reducere a deficitului bugetar şi de optimizare a cheltuielilor şi au întrebat care sunt perspectivele economice şi politice ale anului viitor.

    Aceştia au mai punctat importanţa stabilităţii guvernamentale pentru economie şi au întrebat care vor fi priorităţile Executivului după adoptarea bugetului pentru acest an, potrivit informaţiilor de la Guvern.

  • Carla Giaca, Managing Director, CSCompany: Încrederea – noul KPI al afacerilor în era AI

    Datele şi inteligenţa artificială nu mai aşteaptă pe nimeni, un lucru devenit evident, în acest an, pentru orice profesionist în comunicare sau leadership. La fel de clar este şi faptul că trăim într-o economie în care datele, algoritmii şi AI-ul se mişcă mai rapid decât capacitatea organizaţiilor de a le explica. Iar acolo unde sensul lipseşte, apare suspiciunea. Tehnologia fără sens creează neîncredere, iar neîncrederea costă întotdeauna mai mult decât investiţia în tehnologie. Conform Edelman Trust Barometer 2025, încrederea în leadershipul corporativ continuă să scadă la nivel global, mai ales în contexte de transformare accelerată, automatizare şi utilizare a AI. Angajaţii, consumatorii şi partenerii nu reacţionează negativ la tehnologie în sine, ci la lipsa de transparenţă privind scopul, impactul şi limitele acesteia. În termeni de business, aceasta se traduce prin reputaţie ca KPI strategic: nu doar vizibilitate sau notorietate, ci indicatori cuantificabili legaţi de loialitate, retenţie şi conversie. România nu face excepţie. Companiile locale investesc masiv în digitalizare şi AI, dar comunicarea acestor transformări rămâne adesea fragmentată sau pur tehnică. Datele PwC România arată că 41% dintre angajaţi nu înţeleg de ce au loc schimbările digitale în organizaţiile lor. Încrederea în tehnologie şi, mai ales, în modul în care aceasta este comunicată în organizaţie şi în piaţă, rămâne fragilă. Această ruptură de sens generează anxietate internă, rezistenţă la schimbare şi, în final, erodarea capitalului uman şi reputaţional. Aici intervine marea eroare strategică a momentului: companiile alocă bugete semnificative pentru digitalizare şi AI, dar nu comunică suficient despre aceste transformări. Tehnologia poate aduce eficienţă operaţională, dar comunicarea este aceea care transformă eficienţa în încredere. Lipsa de explicare coerentă creează „goluri de încredere” între management şi angajaţi, între brand şi client, între promisiunile tehnologice şi percepţia publică. O organizaţie fără narativ digital este ca un GPS fără hartă: te duce undeva, dar nimeni nu ştie unde şi de ce.

    Comunicarea ca infrastructură de business

    În economia bazată pe date, reputaţia funcţionează asemenea unui activ financiar: poate fi construită, depreciată sau capitalizată. Studiile Deloitte şi EY arată că organizaţiile care investesc constant în comunicare strategică şi leadership narativ înregistrează rate de retenţie a clienţilor cu până la 30% mai mari şi un nivel superior de loialitate pe termen lung. Aceste rezultate transformă reputaţia dintr-un „nice to have” într-un activ financiar cuantificabil.  Practic, tehnologia livrează eficienţă, dar comunicarea livrează sens, iar sensul este moneda reală a încrederii. Aşadar, succesul nu mai depinde doar de viteza cu care implementezi AI, ci de cât de bine explici „de ce” şi „cum” schimbă viaţa angajaţilor, clienţilor şi comunităţii.

    Cum să transformi eficienţa în încredere şi loialitate

    Există exemple locale care demonstrează că transformarea digitală comunicată inteligent produce valoare reală, şi nu doar aparenţă de inovare: Banca Transilvania s-a remarcat printr-un discurs constant despre utilitatea tehnologiei în viaţa clienţilor. Mesajul nu este „avem cea mai nouă tehnologie”, ci „această tehnologie te ajută să faci mai uşor lucrurile care contează pentru tine”. Claritate plus relevanţă egal cheia încrederii. eMAG a integrat AI şi automatizarea în logistică şi customer experience, comunicând schimbările prin educaţie şi transparenţă. În loc să sperie sau să copleşească, mesajul lor a explicat impactul asupra consumatorilor şi partenerilor, transformând complexitatea în înţeles concret: „AI nu înlocuieşte oamenii, îi ajută să fie mai eficienţi şi mai conectaţi cu clienţii”. În sectorul energetic, companii precum OMV Petrom au început să lege digitalizarea şi automatizarea de teme mai largi: sustenabilitate, tranziţie energetică, responsabilitate faţă de comunităţi. Transformarea tehnologică devine astfel parte dintr-o poveste mai amplă, iar încrederea nu mai este câştigată prin hype, ci prin coerenţă şi relevanţă socială.  Toate aceste exemple arată un lucru esenţial: nu tehnologia diferenţiază, ci modul în care este explicată. Pe scurt; fără poveste, AI rămâne doar un instrument invizibil. Cu poveste, devine diferenţa între un client fidel şi un client pierdut.

    Claritate, încredere, competitivitate: regulile jocului în 2026

    Privind spre 2026, mediul de business românesc se află într-un moment de răscruce. Transformările tehnologice nu mai sunt opţionale, ci criterii de supravieţuire şi relevanţă. Investiţiile în inteligenţa artificială vor continua să crească, însă avantajul competitiv nu va mai aparţine automat celor care adoptă primii tehnologia, ci celor care reuşesc să o transforme în poveşti clare şi convingătoare. Mesajele de genul „suntem primii care implementăm AI” sau „suntem disruptivi” nu mai impresionează pe nimeni, ele devin zgomot de fond.  Organizaţiile care se vor diferenţia vor fi cele care ştiu să transforme complexitatea tehnologică în înţelesuri concrete: ce impact are, cum schimbă experienţa angajaţilor, cum influenţează deciziile clienţilor. În comunicare, claritatea este valuta reală. Fără ea, tot ce faci rămâne invizibil.  De asemenea, leadershipul va adopta din ce în ce mai mult un rol narativ, nu doar operaţional. Povestea liderului devine busola organizaţională într-un teritoriu aflat în schimbare, teritoriu în care deciziile sunt explicate, provocările sunt recunoscute şi în care se articulează un drum coerent înainte.  În acelaşi timp, angajaţii devin cei mai importanţi stakeholderi ai transformării digitale. Experienţa lor de zi cu zi, gradul de înţelegere şi nivelul de încredere în noile instrumente vor determina succesul real al implementărilor. Dacă angajaţii nu înţeleg „de ce” şi „cum”, schimbarea rămâne un panou publicitar frumos, dar gol. Investiţia în training, comunicare bidirecţională şi feedback devin fundamentul unei transformări sustenabile. Cât despre reputaţia organizaţională, vizibilitatea fără credibilitate nu mai valorează nimic, este doar ecou într-o piaţă saturată de zgomot. Companiile care vor conta nu vor fi cele care spun ce fac, ci cele care reuşesc să explice de ce contează ceea ce fac. Astfel, în 2026, companiile reziliente vor fi acelea care tratează încrederea ca pe un indicator strategic de performanţă, iar comunicarea ca pe o infrastructură esenţială a businessului, nu ca pe o cheltuială auxiliară. În acest context, comunicarea explicativă despre inteligenţă artificială, sustenabilitate, automatizare şi impact social devine un pilon central al strategiei de business, capabil să transforme reputaţia într-un activ măsurabil şi într-un avantaj competitiv pe termen lung. Pentru că, în final, reputaţia nu se mai construieşte prin hype, ci prin înţelegere. 

     

    Surse:

    • Edelman (2025). Edelman Trust Barometer 2025

    • PwC România (2024). Hopes and Fears Survey

    • Deloitte (2024). Global Human Capital Trends

    • EY (2024). Why Trust Matters in the Digital Economy

    • OECD (2023). Building Trust in the Age of AI

  • „Obstacolele apar inevitabil, dar am învăţat că oricâte ziduri ai avea în faţă, întotdeauna vei găsi şi o uşă”

    Bogdan Ionescu, 28 de ani

    Practice Manager – Store App Development & Technical Lead, Devhd, ServiceNow Partner

     

    Cifră de afaceri (2024): 1,3 mil. euro

    Certificări obţinute (2024): 40

    BIO: Se concentrează în egală măsură pe dezvoltarea aplicaţiilor inovatoare pentru ServiceNow Store – atât cu IP Devhd, cât şi pentru clienţi din diverse pieţe globale şi pe consolidarea echipei, pentru a crea soluţii scalabile şi de impact.

    …spune Bogdan Ionescu, Practice Manager – Store App Development & Technical Lead la Devhd, companie specializată în furnizarea de consultanţă şi servicii de transformare digitală. De aceea, spune el, soluţiile trebuie căutate cu răbdare şi încredere.

     

    Sub o formă sau alta, a fost mereu atras de zona de dezvoltare de aplicaţii, fie proiectele simpliste pe care le făcea iniţial pentru uz personal sau de aplicaţiile complexe la care lucreză acum în ecosistemul ServiceNow, povesteşte Bogdan Ionescu, care la 28 de ani este Practice Manager în cadrul Devhd. Compania a înregistrat afaceri de aproximativ 6 milioane de lei în primele opt luni din anul 2025, în creştere cu peste 33% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.

     

    START CU IMPACT

    Ai dat-o în bară? Perfect. Povesteşte-ne. Care a fost cea mai mare greşeală din carieră şi lecţia pe care n-o vei uita niciodată?

    Cred că o problemă cu care se confruntă multe persoane care lucrează în mediul de start-up este capcana „pot face totul singur”. Am avut multe momente la început de carieră în care, probabil din dorinţa de a învăţa cât mai multe lucruri în cât mai puţin timp, am luat mult prea mult asupra mea. Momentul în care am „reparat” cu adevărat greşeala aceasta a fost momentul când am devenit manager şi mi-am dat seama că doar pentru că poţi face totul singur, nu înseamnă că e sănătos pentru tine sau pentru companie să faci asta.

    Greşeală vs. eşec: unde tragi linia? Şi ce înseamnă, de fapt, eşecul pentru tine?

    Pentru mine, eşecul vine atunci când nu înveţi nimic dintr-o greşeală. Greşelile sunt normale, inevitabile şi chiar binevenite, mai ales când încerci lucruri noi. Încerc să  inspir mentalitatea aceasta şi oamenilor din jurul meu – să nu ne ferim de greşeli, să ne ferim mai degrabă de safe space, pentru că de cele mai multe ori ele aduc cu adevărat creştere şi evoluţie. Până acum, nu am găsit încă o greşeală care să nu poată fi reparată şi care să nu ducă spre o îmbunătăţire.

    Ce responsabilităţi duci azi în spate – şi unde vrei să ajungi mâine? Povesteşte-ne despre traseul tău profesional.

    Traseul meu profesional a fost destul de direct – sub o formă sau alta am fost mereu atras de zona de dezvoltare de aplicaţii, fie că vorbim de proiectele simpliste pe care le făceam iniţial pentru uz personal sau de aplicaţiile complexe la care lucrez acum în ecosistemul ServiceNow. Totul s-a rezumat, de fapt, la crearea unor soluţii cu aplicabilitate imediată, care să eficientizeze timpul şi munca oamenilor.

    Din 2018 am intrat în mediul de start-up în IT şi am devenit parte din Devhd. A fost diferit de ce făcusem până atunci şi aceşti şapte ani au venit cu o creştere incredibilă atât pentru mine, cât şi pentru companie. Azi sunt Technical Team Lead şi coordonez o echipă de şase profesionişti – dezvoltatori software şi consultanţi – iar împreună găsim cele mai bune soluţii pentru clienţii şi partenerii noştri.

    Anul acesta Devhd a lansat o direcţie strategică nouă, axată pe dezvoltarea de aplicaţii bazate pe IP proprietar, publicabile în ServiceNow Store – un segment în care activează doar un număr restrâns de parteneri la nivel global. Am lansat deja AuditUP, o aplicaţie care oferă monitorizare în timp real a activităţilor utilizatorilor în platforma ServiceNow, automatizează auditul SOX şi protejează configuraţiile critice. În prezent lucrăm la două noi soluţii Devhd, dar în paralel colaborăm cu parteneri şi clienţi din diverse pieţe globale, precum SUA, UK, Germania sau Israel – pentru a transforma expertiza lor de business în soluţii ready-to-use, disponibile pe Store, pentru cei peste 8.000 de clienţi ServiceNow din întreaga lume. Acest demers este susţinut de peste 10 ani de experienţă acumulată de echipa Devhd pe platformă, în proiecte complexe şi inovatoare, de integrare, automatizare şi dezvoltare de IP.

    CEO sau antreprenor? Care e visul tău pe termen lung?

    Visul meu nu este neapărat un titlu. Cred că este mai important să decizi care este următorul tău vis, apoi să vezi unde este loc de el. De asemenea, ritmul în care industria noastră evoluează te împiedică să îţi faci planuri pe termen lung dacă vrei să rămâi relevant în piaţă, ceea ce mă face să discut momentan despre „următorul meu vis”.

    Cred că următorul loc pentru mine este într-o echipă de R&D. Este o zonă în care cred mult, pentru că ştiu că inovaţia se face doar cu timp, cu resurse şi cu oameni care pot testa, greşi, învăţa şi repeta — fără presiunea imediată a livrării — pentru a construi soluţii cu valoare reală, validate de utilizatori.

    Dacă până acum la Devhd am livrat proiecte pentru clienţi folosind aplicaţii deja prezente în librăria ServiceNow, acum ne uităm şi la cum putem transforma această expertiză în produse proprii şi aplicaţii certificate. Asta înseamnă nu doar o schimbare de rol pentru mine, ci şi o extindere a responsabilităţii: să gândesc şi să livrez software cu potenţial global, dintr-o companie fondată în România.

     

    MOMENTE CARE CONTEAZĂ

    Care e reuşita de care eşti cel mai mândru? Un proiect, o decizie, o echipă?

    Alegerea de a intra în zona ServiceNow a fost una dintre cele mai bune decizii profesionale pentru mine. În încercarea de a ne extinde echipa, ne-am lovit deseori de lipsa de experienţă profesională relevantă în tehnologiile ServiceNow, pe piaţa din România, mai exact de lipsa unei baze de cunoştinţe despre aceste tehnologii, pe care mai apoi să poţi construi profesionişti eficienţi. Aşa a luat naştere prima ediţie a programului STAR Î Devhd, menit să formeze următoarea generaţie de profesionişti ServiceNow. Ne-am dus la târguri de joburi, la conferinţe şi am reuşit să strângem o grupă de 18 persoane dornice să înceapă o carieră în ServiceNow sub îndrumarea noastră.

    A urmat un program intensiv de 4 luni, în care am combinat trei piloni de învăţare – cursurile oferite de ServiceNow, workshopuri interactive oferite de noi, dar şi proiecte individuale şi de grup menite să dezvolte atât cunoştinţele lor tehnice, cât şi zona de soft skills.

    Dezvoltarea echipei a fost mereu un punct central al muncii mele, dar crearea şi coordonarea proiectului STAR m-au scos din zona de confort  şi mi-au demonstrat că partea de training poate fi foarte fun. Proiectul a fost un succes şi s-a finalizat cu patru colegi noi în echipa Devhd, ceea ce a fost o reuşită importantă atât pentru mine, cât şi pentru companie.

    Trei superputeri profesionale. Ce abilităţi sunt esenţiale pentru succesul în carieră?

    Pentru orice carieră, următoarele trei lucruri pot face diferenţa:

    • Motivaţia de a fi mai bun, de a face mai bine – Fiecare zi aduce ocazia să înveţi ceva nou sau să îmbunătăţeşti ceva ce ai făcut ieri. Cred mult în progresul constant, în paşi mici, dar siguri.

    • Dorinţa reală de a ajuta – Fie că vorbim despre clienţi sau despre colegi, cred că succesul vine din capacitatea de a înţelege cu adevărat o nevoie şi de a construi o soluţie care chiar contează. Asta înseamnă să fii atent, să asculţi şi să creezi un produs care aduce valoare.

    • Să nu te dai bătut – Obstacolele apar inevitabil, dar am învăţat că oricâte ziduri ai avea în faţă, întotdeauna vei găsi şi o uşă. Important e să o cauţi cu răbdare şi încredere.

     

    STIL & INFLUENŢĂ

    Cum arată stilul tău de leadership? Şi ce oameni sau momente te-au format ca lider?

    Servant leadership este stilul de leadership pe care mi l-am format înainte să ştiu măcar cum se numeşte. A pornit dintr-o dorinţă de a ajuta oamenii din jurul meu să se dezvolte sustenabil şi de a găsi soluţii personalizate prin care să contribui la parcursul lor personal şi profesional. Cred cu tărie că one size does not actually fit all, iar pentru fiecare situaţie şi persoană poţi găsi un mod particular prin care să ajuţi.

    Deşi am avut în general noroc de manageri corecţi, cel mai mult m-au format ca lider oamenii care au fost în echipele mele. Prin faptul că le-am ascultat nevoile şi am clădit soluţia implicându-i şi pe ei activ, mi-am întărit convingerea că suntem întâi oameni, apoi profesionişti, iar împreună suntem capabili să construim echipe puternice.

    Ce curs sau experienţă ţi-a schimbat perspectiva profesională? Un moment care ţi-a dat direcţie.   

    Fiecare curs, conferinţă, certificare sau chiar articol citit a contribuit la dezvoltarea mea. Prin statutul de partener, am avut mereu în cadrul Devhd acces la un knowledge base global, care m-a ajutat de multe ori să îmi găsesc o direcţie nouă şi creativă de dezvoltare.

    Probabil cel mai relevant moment a fost în anul 2023, când am participat la conferinţa anuală ServiceNow Knowledge în Las Vegas. Au fost câteva zile pline de inovaţie în care mi-am recalibrat creativitatea şi am avut oportunitatea să cunosc oamenii care au creat aplicaţiile cu care eu lucram zilnic.

    M-am întors de acolo cu o direcţie nouă – m-am focusat mai mult pe dezvoltarea de aplicaţii noi şi mi-am dat seama că trebuie să fii la curent cu toate trendurile din industrie sau chiar puţin înaintea lor.

    Job Ă viaţă personală â echilibru? Cum reuşeşti să le păstrezi în armonie?

    Pentru mine, echilibrul înseamnă să faci ceea ce-ţi place şi să-ţi umpli viaţa cu lucrurile care te bucură, atât la nivel personal, cât şi profesional. Abia apoi încerci să le găseşti un echilibru, pe care eu l-am găsit când am încetat să pun presiune pe mine.

    Este în regulă ca azi munca să fie prioritară şi să îţi acapareze mare parte din atenţie, dacă asta înseamnă că mâine vei avea mai mult timp dedicat vieţii personale. Cred că la muncă sunt adeptul sprinturilor, nu al orelor fixe petrecute la laptop, lucru care mă face eficient atât la birou şi îmi oferă şi spaţiul necesar să trăiesc în offline.

    Ce faci când nu lucrezi? Un hobby, o pasiune, o recomandare de carte?

    Ca orice om care lucrează zilnic de la biroul de acasă, în timpul liber încerc pe cât posibil să ajung în natură. Iarna e momentan dedicată snowboardului, vara e împărţită între mountain bike, camping, concerte şi festivaluri de muzică, iar lista rămâne deschisă. Mai ales că de multe ori laşi toate planurile active pentru o zi de stat pe canapea, gătit mâncare bună şi făcut o pâine cu maia.

    Îmi lărgesc lista de hobby-uri ocazional, mai ales pe timpul iernii, iar ultima carte pe care am citit-o este „The Molecule of More” – o lectură care m-a prins imediat. Vorbeşte despre dopamină nu ca sursă de plăcere, ci ca motor al dorinţei, al curiozităţii şi al explorării. O lectură care te face să înţelegi mai bine de ce vrem mereu „mai mult” – şi cum putem folosi asta în favoarea noastră.

    BUSINESS Magazin a lansat şi anul trecut catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP. Sub umbrela „Liderii schimbării: decizii curajoase, impact măsurabil”, ediţia din 2025 a catalogului îşi propune să surprindă nu doar cifre şi reuşite, ci şi lecţiile care i-au format pe liderii noii generaţii, valorile care îi ghidează şi strategiile prin care construiesc viitorul. Bogdan Ionescu, Practice Manager – Store App Development & Technical Lead la Devhd, se numără printre cei 100 de tineri manageri pe care BM îi include în această ediţie a catalogului.

  • Guvernul prelungeşte la 30 de luni termenul până la care fermele de porci şi de păsări îşi pot derula investiţiile prin programele Ministerului Agriculturii

    Executivul a aprobat, în şedinţa de guvern de vineri seară, modificarea termenului maxim de finalizare de la 18 la 30 de luni a investiţiilor finanţate prin Programul de susţinere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducţie, respectiv Programul de susţinere pentru activitatea de reproducţie, incubaţie şi de creştere în sectorul avicol.

    Conform legislaţiei actuale, termenul maxim de realizare a investiţiilor este de 18 luni de la acordarea primei plăţi, cu posibilitatea unei prelungiri de maximum 18 luni.

    Guvernul a explicat că măsura a fost necesară pentru a evita ca beneficierii să nu-şi poată finaliza proiectele „ceea ce ar putea avea un impact negativ asupra situaţiei economice şi ar putea compromite atingerea obiectivelor programelor”.

  • În ciuda presiunilor americane, economia zonei euro prosperă: Creştere de 0,3% în ultimul trimestru al anului trecut şi de 1,3% în 2025

    Economia zonei euro a înregistrat o creştere neaşteptată de 0,3% în al patrulea trimestru din 2025, în ciuda tensiunilor geopolitice şi a incertitudinii răspândite, notează FT.

    Ritmul de creştere a depăşit estimările economiştilor, care preconizau doar 0,2%, şi a fost în linie cu cele 0,3% înregistrate în trimestrele precedente. Economia zonei euro s-a extins astfel pentru nouă trimestre consecutive.

    „Economia zonei euro a continuat să arate rezilienţă la finalul anului 2025”, a declarat Diego Iscaro, economist la S&P Global Market Intelligence. Spania, care a înregistrat o creştere de 0,8% în trimestrul patru, „a continuat să fie performerul vedetă”, a adăugat el.

    Germania şi Franţa, care au înregistrat creşteri de 0,3%, respectiv 0,2% în trimestru, au depăşit, de asemenea, aşteptările.

    Banca Centrală Europeană (BCE) şi-a majorat recent prognoza de creştere a PIB pentru acest an la 1,2% şi se aşteaptă pe scară largă să menţină ratele dobânzilor neschimbate la 2% la prima şedinţă din 2026, săptămâna viitoare.

    Preşedinta BCE, Christine Lagarde, a lăudat în repetate rânduri rezilienţa economică a zonei euro, cu o creştere mai puternică decât cea prognozată la începutul lui 2025, în ciuda tarifelor impuse de preşedintele SUA, Donald Trump.

    Germania, cea mai mare economie europeană, s-a extins anul trecut pentru prima dată din 2022 şi se aşteaptă să accelereze în continuare, pe măsură ce guvernul împrumută masiv pentru a investi în infrastructură şi apărare.

    „Economia Germaniei a ieşit din recesiune”, a spus Jörg Krämer, economist-şef la Commerzbank, deşi a avertizat că „criza economică a ţării nu s-a încheiat încă”.

    Premierul spaniol Pedro Sánchez a afirmat pe reţelele sociale că datele publicate vineri confirmă că ţara sa a fost cea mai rapidă economie avansată în creştere pentru al doilea an consecutiv.

    „Încheiem 2025 cu o creştere de 2,8%, dublu faţă de aşteptările pentru zona euro, şi suntem într-o poziţie puternică pentru a menţine o creştere solidă în 2026”, a scris el pe X.

    Euro a rămas aproape neschimbat după publicarea datelor, scăzând uşor cu 0,5% faţă de un dolar mai puternic, la 1,191 USD.

    De asemenea, aşteptările pieţei privind ratele dobânzilor s-au modificat puţin, existând o probabilitate de aproximativ 25% pentru o reducere suplimentară de un sfert de punct procentual în acest an, conform pieţelor swap.

  • Record legislativ: Guvernul modifică, după o lună, prin ordonanţă o lege abia aprobată prin care multinaţionalele erau limitate la deductibilitatea cheltuielilor de management, de consultanţă şi pentru proprietate intelectuală

    Guvernul a anunţat în această seară că, prin ordonanţă de urgenţă, a aprobat un articol din Codul Fiscal introdus prin Legea 239/2025, chiar la sfârşitul lunii decembrie. Acest articol prevedea limitarea cheltuielilor filialelor locale ale multinaţionalelor cu drepturi de proprietate intelectuală, cheltuieli de management sau consultanţă în relaţia cu firmele mamă.

    Executivul a motivat introducerea acestei schimbări prin intenţia de a limita scoaterea de bani în mod nejustificat prin cheltuieli supraevaluate din ţară. Astfel, articolul 25.1 prevedea că aceste categorii de cheltuieli să fie deductibile doar în proporţie de 1% din totalul cheltuielilor, ceea ce făcea practic totalitatea cheltuielilor nedeductibilă şi descuraja firmele să le consemneze.

    Companiile străine au contestat această măsură, argumentând că le împiedică desfăşurarea activităţii. Guvernul motivează faptul că s-a răzgândit prin argumentul că ar putea genera tratament discriminatoriu şi dublă impozitare.

    „Guvernul a aprobat o modificare a Codului fiscal, prin abrogarea articolului 25¹ din Codul fiscal, introdus recent prin Legea nr. 239/2025, care, din perspectiva OCDE, putea genera riscuri de dublă impozitare şi tratamente discriminatorii. Decizia este adoptată în contextul ultimelor etape ale procesului de aderare la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (O.C.D.E). Reprezentanţii O.C.D.E. au evidenţiat oportunitatea reanalizării prevederilor art. 25.1, semnalând că anumite formulări ale acestui articol ar putea genera interpretări diferite, inclusiv din perspectiva aplicării principiilor de nediscriminare a tratamentului fiscal între persoane afiliate rezidente şi nerezidente, precum şi în ceea ce priveşte potenţialul impact asupra rezultatelor operaţionale raportate de companiile impactate de prevederea legală în cauză”.

    Cei mai vocali contestatari au fost firmele care deţin centre de servicii în România, care au zeci de mii de angajaţi pe plan local.

  • Guvernul amână aplicarea RO e-Factura pentru persoanele fizice impozabile până la 1 iunie 2026

    Guvernul a aprobat în şedinţa de vineri o modificare la Codul fiscal prin care amână aplicarea RO e-Factura până la 1 iunie 2026 pentru persoanele fizice impozabile care desfăşoară activităţi economice şi sunt identificate fiscal prin CNP (nu prin CIF).

    Acest termen le va permite o perioadă de adaptare, testarea funcţională a platformei, precum şi un tratament egal cu agricultorii persoane fizice, care beneficiază deja de aceeaşi amânare, se arată într-un comunicat al Guvernului.

    Cei deja înregistraţi obligatoriu pot solicita ieşirea temporară din registru, iar cei care nu sunt înscrişi trebuie să se înregistreze cu cel puţin 3 zile înainte de 1 iunie 2026.

    De asemenea, modificările legislative adoptate prin Ordonanţa pentru completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, precum şi unele măsuri fiscal – bugetare vizează simplificarea şi debirocratizarea înregistrării fiscale a sediilor secundare cu cel puţin o persoană care realizează venituri din salarii sau venituri asimilate salariilor.

    Sistemul RO e-Factura a fost extins, de la începutul acestui an, şi asupra persoanelor fizice care desfăşoară activităţi economice cu caracter de continuitate, în baza CNP (cum ar fi operatorii foto/video, influencerii, prestatori de servicii diverse). Astfel, contribuabilii din această categorie trebuie să se înregistreze în registrul RO e-Factura şi să transmită toate facturile aferente activităţilor prestate către beneficiari prin intermediul sistemului

    Totodată,  Guvernul a aprobat prin acelaşi act normativ o modificare la Codul fiscal, care vizează punerea în acord a dispoziţiilor interne naţionale cu Convenţia cadru OCDE privind impozitarea. Este vorba de abrogarea unui articol, la solicitarea OCDE, în contextul în care prevederile acestuia erau în contradicţie cu angajamentele asumate de Romania, în perspectiva obţinerii statutului de membru OCDE.

    Aspectele considerate problematice prin acest articol vizau generarea unor posibile situaţii de dubla impozitare şi accesul la procedurile de soluţionare pe cale amiabilă a diferendelor fiscale şo reflectarea corespunzătoare a dispoziţiilor Convenţiei cadru OCDE in materie fiscală, referitoare la nediscriminarea companiilor în ceea ce priveşte deductibilitatea.

    Guvernul va reveni cu o prevedere legislativă în acest sens, agreată prin dialog între instituţiile guvernamentale şi OCDE.  

    Decizia a fost luată în contextul în care România se află într-o etapă decisivă a procesului de aderare la OCDE, fiind obţinute 19 din cele 25 de avize formale.

  • Bolojan, despre şefii de servicii:Partidele pot vota, dar această prerogativă este a preşedintelui

    Într-un interviu exclusiv acordat G4Media, Ilie Bolojan a fost întrebat dacă susţine ca la şefia SRI sau SIE să fie numit cineva din PNL. Premierul a explicat faptul că această prerogativă aparţine preşedintelui Nicuşor Dan şi că este „fair-play să aruncăm tot felul de propuneri în piaţă, pentru că nu este prerogativa partidelor să facă asta”.

    „Aici situaţia, aşa cum o ştiţi, este legată de prerogativa preşedintelui României de a propune aceşti şefi de servicii. Mi se pare un aspect de politeţe să lăsăm preşedintele României să vină cu propuneri de persoane pe care le consideră potrivite, sigur, în vederea asigurării unei majorităţi în Parlament pentru aceste propuneri”, a declarat Bolojan în cadrul interviului pentru sursa citată.

    Bolojan a amintit că, de-a lungul anilor, a existat o cutumă a consultărilor cu partidele politice şi a subliniat că „partidele pot vota, pot da o susţinere, dar această prerogativă este a preşedintelui României”.

    „În condiţiile în care vom vedea care sunt propunerile pe care le va face domnul preşedinte, atunci vom putea discuta de aceste teme. Dar nu mi se pare fair-play să venim, să aruncăm tot felul de propuneri în piaţă, pentru că nu este prerogativa partidelor să facă asta. Partidele pot vota, pot da o susţinere, dar această prerogativă este a preşedintelui României”, a explicat premierul.

    Joi seara, la Digi24, preşedintele Nicuşor Dan a afirmat, întrebat despre numirea şefilor serviciilor, că este cel mai bine ca aceştia să fie din afara partidelor, dar să fie oameni echilibraţi.

    „Pentru fiecare din aceste servicii am avut o listă lungă, o listă scurtă şi nişte discuţii. Şi eu sper ca foarte curând să terminăm aceste discuţii. Deci eu voi propune şi Parlamentul va aproba, deci vom avea o discuţie înainte. (…) Cred că cel mai bine este să fie din afara partidelor. În orice caz, trebuie să fie oameni echilibraţi, pentru că sunt nişte zone sensibile. Deci oameni echilibraţi cu o maturitate umană, profesională, care să fi relaţionat de-a lungul timpului cu multe medii”, a spus Nicuşor Dan la Digi24.