BusinessMagazin

Blog

  • Ministrul Sănătăţii anunţă consultare publică despre modificări legislative în domeniul medical

    Ministrul Sănătăţii a anunţat că luni a pus astăzi în transparenţă decizională o Hotărâre de Guvern prin care creează cadrul legal necesar pentru ca „prevenţia să iasă din zona declarativă şi să devină politică publică aplicabilă”.

    „Este o continuare firească a mesajelor pe care le-am transmis constant: prevenţia trebuie să ajungă la oameni din timp, nu să fie invocată doar când boala este deja instalată şi posibilităţile de intervenţie sunt limitate”, a explicat Rogobete.

    În Programul naţional de prevenire, supraveghere şi control al infecţiei HIV/SIDA se introduce „profilaxia pre-expunere (PrEP) pentru persoanele neinfectate, dar cu risc de expunere”. Este o măsură de prevenţie utilizată la nivel european, cu eficienţă dovedită, care reduce semnificativ riscul de infectare şi permite intervenţia înainte ca boala să apară, potrivit anunţului.

    În domeniul sănătăţii mintale, se formează cadrul pentru intervenţie timpurie. „Asigurăm acces la testare rapidă pentru identificarea precoce a consumului de substanţe psihoactive şi introducem evaluarea psihologică pentru copiii sub 18 ani. Problemele pot fi identificate la timp, iar îngrijirea medicală devine una preventivă şi orientată spre viitor, nu doar una reactivă”, a adăugat Alexandru Rogobete.

    Prin aceeaşi Hotărâre, se înfiinţează trei programe naţionale de sănătate publică cu impact major pe termen lung.

    „Programul naţional de screening pentru cancerul de sân, col uterin şi colorectal stabileşte, pentru prima dată, un cadru coerent de screening la nivel populaţional. Programul naţional de screening neonatal permite identificarea precoce a unor afecţiuni grave la nou-născuţi, înainte de apariţia simptomelor clinice ireversibile. Programul naţional de îngrijiri paliative creează cadrul pentru extinderea serviciilor destinate pacienţilor cu boli cronice progresive, în stadii avansate sau terminale. Dezvoltăm îngrijiri la domiciliu, în ambulatoriu, în regim de spitalizare de zi şi prin echipe mobile, astfel încât îngrijirea să fie continuă, adaptată şi centrată pe nevoile reale ale pacientului şi ale familiei”, a mai transmis Rogobete.

    „Transparenţa decizională reprezintă un instrument de lucru, nu o simplă formalitate. Aşteptăm observaţii, propuneri şi contribuţii care să sprijine construirea unor programe funcţionale, adaptate realităţilor noastre. Încrederea se construieşte prin fapte. Iar prevenţia este una dintre cele mai responsabile forme de grijă faţă de oameni”, a precizat Alexandru Rogobete.

  • Bursă. OMV Petrom şi CE Oltenia încep construcţia parcurilor fotovoltaice cu o capacitate totală de circa 550 MW, investiţie de peste 400 mil. euro

    OMV Petrom, cel mai mare producător integrat de energie din sud-estul Europei, împreună cu Complexul Energetic Oltenia (CE Oltenia), anunţă că proiectele fotovoltaice au intrat în faza de construcţie, conform unui comunicat presă.

    „Prin aceste proiecte, OMV Petrom îşi reafirmă angajamentul pentru un viitor energetic cu emisii reduse, contribuind la obiectivele climatice ale României şi ale Uniunii Europene. Transformăm o zonă cu tradiţie în energia pe bază de cărbune într-un centru al energiei regenerabile”, a spus Franck Neel, membru al Directoratului OMV Petrom responsabil pentru activitatea de Gaze şi Energie.

    Situate în localităţile Işalniţa (Dolj), Tismana (Gorj) şi Rovinari (Gorj), parcurile vor avea o capacitate instalată totală de aproximativ 550 MW. Cele patru proiecte sunt estimate să devină operaţionale în 2026. Valoarea totală a investiţiei pentru cele patru parcuri fotovoltaice este de peste 400 de milioane de euro, din care aproximativ 70% este asigurată prin Fondul pentru Modernizare.

    Prima tranşă din această finanţare, în valoare de aproximativ 16 milioane de euro, a fost primită în luna decembrie 2025. OMV Petrom şi CE Oltenia sunt parteneri egali în cadrul proiectelor, fiecare deţinând o participaţie de 50%.

    „OMV Petrom susţine programul RenewAcad din Târgu Jiu, implementat de către Fundaţia Şanse Egale cu sprijinul Wind Power Energy, prin centrul de training RenewAcad. În cadrul programului, în ultimii doi ani, peste 200 de tehnicieni minieri au fost recalificaţi ca instalatori de sisteme solare fotovoltaice, dobândind competenţe esenţiale pentru integrarea într-o economie sustenabilă. Această iniţiativă face parte dintr-un efort mai amplu care a pregătit deja peste 10.000 de profesionişti pentru tranziţia energetică a României”, reiese din comunicat.

    Acţiunile OMV Petrom sunt listate sub simbolul SNP la Bursa locală şi se tranzacţionează în creştere cu 38% de la început de an, la o capitalizare de 61 mld. lei.

     

  • Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România: În 2026 vom continua să avem de ales între un rău sigur şi un drum greu. Mediul de afaceri românesc îşi asumă susţinerea drumului greu – reformă, disciplină, eficienţă – cu o singură condiţie: nota de plată să fie împărţită corect între cei care produc şi cei care cheltuie

    Oamenii de afaceri din România, reuniţi în AOAR, cred că în 2026 economia locală va avea de ales între un rău sigur şi un drum greu, singurul care poate menţine stabilitatea şi evita o criză de încredere, iar marea întrebare nu este dacă vom plăti preţul ajustării, ci cum împărţim această notă de plată între stat, mediul privat şi societate.

    Cum facem ca în 2026 povara să nu fie transferată din nou asupra populaţiei (în primul rând prin inflaţie) şi asupra mediului de afaceri?, se întreabă membrii Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România.

    În opinia lor, în 2026 România nu va intra în recesiune, dar nici nu va avea o creştere robustă. Economia merge înainte, dar cu frâna de mână trasă de dezechilibrele bugetare şi de povara fiscală crescută.

    Din perspectiva AOAR, 2026 poate lua una dintre aceste forme:

    Scenariul „echilibru superficial” (probabilitatea cea mai mare)

    • PIB: creştere în jur de 1-1,5%;
    • Deficit: coborâre lentă spre 6-6,5% din PIB;
    • Inflaţie: încă peste nivelul confortabil pentru mediul de afaceri, dar în scădere faţă de 2024-2025;  
    • Investiţii: impuls venind mai ales din fonduri europene şi din proiecte publice deja angajate;
    • Mediul privat: prudenţă la investiţii, focus pe eficienţă şi restructurare, nu pe expansiune.

    Acest scenariu presupune absenţa unei noi crize politice auto-provocate şi menţinerea unui dialog minim funcţional cu mediul de afaceri. Orice derapaj politic major (căderea Guvernului, blocaje parlamentare prelungite) ar putea să împingă economia sub aceste proiecţii.

    Scenariul pozitiv: „drumul greu, dar corect”

    Premise sunt:

    • Guvernul începe, în sfârşit, să ajusteze cheltuielile:

      • restructurarea aparatului bugetar,
      • audit real al programelor de cheltuieli,
      • prioritizarea investiţiilor cu impact economic.
    • Există un calendar clar de simplificare a fiscalităţii, inclusiv eliminarea sau reformarea impozitului minim pe cifra de afaceri.  
    • Legislaţia fiscală devine mai previzibilă, cu modificări anunţate şi discutate din timp.
    • Cursul de schimb se majorează în paşi mici în funcţie de evoluţia balanţei comerciale. 

    Iar rezultatul:

    • încredere mai mare din partea mediului de afaceri,
    • investiţii private în revigorare,
    • creştere economică peste 1,5-2% încă din 2026, pornind de la un mix mai sănătos între consum, investiţii şi exporturi
    •  

    ​Scenariul negativ: „oboseala fiscală”

    Dacă ajustarea continuă în aceeaşi logică ca în 2025 – încă taxe, încă improvizaţii, încă amânarea reformei statului, riscăm:

    • creşterea economiei sub nivelul de 1% sau stagnare reală;
    • migrarea unei părţi mai mari din economie în zona gri sau neagră;
    • amânarea investiţiilor şi relocări de activitate către jurisdicţii mai previzibile;
    • tensionarea relaţiei cu partenerii europeni din cauza întârzierii corecţiei deficitului.

    Din perspectiva Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, 2026 va fi un an de test al maturităţii politice şi administrative:

    1. Consolidarea fiscală nu poate rămâne doar pe umerii celor care produc. Ajustarea trebuie să includă statul însuşi: reducerea risipei, restructurarea aparatului public, prioritizarea investiţiilor.
    2. Creşterea veniturilor bugetare să se bazele pe măsuri (inclusiv legislative) care să reducă uriaşele GAP-uri la TVA (30% din TVA colectabil), impozit pe profit (35%) şi munca la negru.
    3. Predictibilitatea trebuie să redevină principala monedă de încredere. Fără reguli stabile şi consultare reală, investiţiile se vor tempera, indiferent de cât de atractive sunt fondurile europene.
    4. Dialogul real cu mediul de afaceri este parte a soluţiei, nu un exerciţiu de imagine. Politicile fiscale şi bugetare trebuie construite împreună cu cei care le suportă efectele directe – antreprenori, investitori, angajatori.

    ”În 2026 vom continua să avem de ales între un rău sigur şi un drum greu. Mediul de afaceri românesc îşi asumă susţinerea drumului greu – reformă, disciplină, eficienţă – cu o singură condiţie: nota de plată să fie împărţită corect între cei care produc şi cei care cheltuie.”, se arată în mesajul oamenilor de afaceri. 

    2025 a fost anul în care corecţia bugetară s-a făcut simplu şi brutal:

    • mai multe taxe,
    • mai multă presiune pe mediul privat,
    • reguli schimbate din mers.

    Reforma statului a fost din nou împinsă în viitor. Risipa a rămas, în bună măsură, tolerată, iar ineficienţa administrativă aproape intactă. Asta nu este disciplină fiscală, ci doar transfer de povară de la stat către cei care produc valoare.

    Câteva repere sunt:

    • Deficitul bugetar a rămas cel mai mare din UE: 9,3% din PIB în 2024, cu obiectiv de 8,4% în 2025, după pachete succesive de creşteri de taxe.  
    • Fără ajustări, deficitul ar fi rămas aproape de 9% şi în 2025, ceea ce ar fi dus datoria publică pe o traiectorie evident nesustenabilă.  
    • Pachetul de consolidare pentru 2025-2026 a inclus creşterea TVA cu 2 puncte procentuale, accize mai mari şi îngheţarea salariilor şi pensiilor din sectorul public până în 2026.  

    Pe scurt: am taxat mai mult pe cei care produc, dar am evitat să reformăm serios modul în care cheltuie statul.

    Previziunile internaţionale pentru 2026 indică o creştere economică modestă, dar pozitivă:

    • Comisia Europeană: Ă1,1% creştere reală a PIB în 2026 (după doar Ă0,7% în 2025), într-un context de consolidare fiscală care apasă pe consumul public şi privat.  
    • FMI: Ă1,4% în 2026, cu investiţiile finanţate din programele europene (NextGenerationEU/RRP) compensând parţial frânarea consumului.  
    • OECD: confirmă acelaşi tablou – creştere modestă în 2025-2026, bazată pe investiţii şi exporturi, nu pe consum intern.  

    În acelaşi timp, deficitul bugetar este estimat să scadă doar către 6,2-6,3% din PIB în 2026 – încă mult peste pragul de 3% şi peste ţintele convenite cu partenerii europeni.  

    Potrivit AOAR, mesajul cifrelor este clar: în 2026 nu vom fi în recesiune, dar nici nu vom avea o creştere robustă. Economia merge înainte, dar cu frâna de mână trasă de dezechilibrele bugetare şi de povara fiscală crescută.

    Conflictul de fond: cine se ajustează – cei care produc sau cei care cheltuie?

    Dacă nu ajustăm bugetul, intrăm în criză fiscală. Dacă îl ajustăm doar prin taxe, suportabilitatea socială şi competitivitatea firmelor devin necunoscute. Alegerea reală nu este între a ajusta sau a nu ajusta, ci între:

    • un rău sigur – perpetuarea unui deficit ridicat, dublat de creşteri succesive de taxe pe muncă şi capital, care erodează baza productivă;
    • un drum greu – reforma statului, reducerea risipei şi reaşezarea cheltuielilor, care implică şi costuri politice, şi curaj.

    Colectarea taxelor este doar o parte dintr-un proces mai amplu de echilibrare între:

    1. nevoile bugetare reale ale statului (apărare, infrastructură, educaţie, sănătate);
    2. posibilităţile economice reale ale societăţii, în special ale mediului privat.

    În 2025, ajustarea s-a făcut aproape exclusiv pe seama celor care produc: impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), taxele crescute pe muncă şi capital, impredictibilitate fiscală. Organizaţiile mediului de afaceri au semnalat deja impactul negativ al IMCA asupra investiţiilor şi competitivităţii şi au cerut insistent eliminarea acestei taxe.  

    Întrebarea-cheie pentru 2026 este incomodă, dar esenţială: cât timp mai poate creşte o economie în care doar cei care produc sunt „ajustaţi”, iar cei care cheltuie rămân, în mare măsură, protejaţi?

    În 2025, mişcările geopolitice nu au produs şocuri dramatice pentru economia românească – contextul regional a fost dificil, dar gestionabil. În 2026, însă:

    • o eventuală escaladare a tensiunilor din vecinătatea estică,
    • volatilitatea preţurilor la energie,
    • reconfigurarea lanţurilor de aprovizionare din UE pot adăuga presiuni suplimentare pe un buget deja tensionat şi pe competitivitatea firmelor româneşti.

    În acelaşi timp, stabilitatea la nivelul UE şi politica monetară mai previzibilă a BCE creează un fundal macro relativ favorabil pentru investiţii, inclusiv în România.  

     

  • Prima reacţie a companiei-mamă E.ON din Germania, după ce e „căzut” tranzacţia cu ungurii de la MVM

    Oficialii E.ON din Germania au transmis, la solicitarea MEDIAFAX, poziţia companiei după ce înţelegerea cu Grupul MVM, controlat de Executivul de la Budapesta, a încetat, vineri, după ce a trecut prin procesul de avizare al statului român.

    E.ON se va concentra pe dezvoltarea afacerilor sale din România, după ce înţelegerea cu Grupul MVM a încetat vineri, aşa cum a relatat în premieră MEDIAFAX, vineri seara, conform unui răspuns transmis de MVM. Răspunsul vine după ce Administraţia Prezidenţială a transmis oficial, pe 27 noiembrie, la solicitarea MEDIAFAX, că membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, au analizat tranzacţia prin care grupul ungar MVM şi nemţii de la E.ON Energie România S.A.

    Potrivit unor surse apropiate situaţiei, citate la momentul anunţării acordului de e-nergia.ro, valoarea tranzacţiei este de circa 205 milioane de euro.

    Potrivit E.ON, în decembrie 2024, MVM şi E.ON au ajuns la un acord pentru vânzarea şi cumpărarea afacerii E.ON de retail de energie şi soluţii pentru clienţi din România. Conform acordului, MVM urma să achiziţioneze participaţia de 68% a E.ON în E.ON Energie România şi participaţia de 98% a E.ON în E.ON Asist Complet.

    E.ON Energie România este unul dintre cei mai mari furnizori de gaze şi electricitate din România, cu aproximativ 3,4 milioane de clienţi. E.ON Assist Complet este o companie regională de servicii care oferă servicii de instalare a infrastructurii şi întreţinere aferentă energiei. Delgaz, divizia reglementată de energie şi gaze a E.ON, nu a făcut parte din acord.

    „E.ON a luat act de decizia MVM de a-şi retrage cererea de aprobare pentru investiţii străine directe în România. Aprobarea investiţiilor străine directe (ISD) a fost o condiţie pentru finalizarea tranzacţiei, alături de aprobarea FSR (Foreign Subsidies Regulation – n.r.) de către Comisia Europeană. Pe baza retragerii ambelor aprobări, E.ON şi MVM au convenit să rezilieze acordul de vânzare-cumpărare”, a răspuns un purtător de cuvânt al E.ON, la solicitarea MEDIAFAX.

    Grupul MVM a declarat public, pentru Economica, dar a adus şi detalii ca răspuns la solicitarea Mediafax, la jumătatea lunii septembrie, că suspendă pentru moment o procedură privind investiţiile străine în relaţie cu Comisia Europeană, dar este interesat în continuare să finalizeze tranzacţia notificată. Este vorba de mecanismul FSR (Foreign Subsidies Regulation) al Comisiei Europene (Regulamentul privind subvenţiile străine). Grupul nu a clarificat dacă a anunţat oficialii CSAT în legătură cu acestă procedură şi dacă acest demers echivalează şi cu suspendarea analizei efectuate de CSAT în acest caz. CSAT a confirmat ulterior pentru MEDIAFAX, că are în continuare cazul în analiză.

    „E.ON se va concentra pe dezvoltarea în continuare a afacerilor respective” a transmis purtătorul de cuvânt al E.ON, la întrebarea MEDIAFAX privind planurile E.ON în România.

  • Europa intră în era declinului demografic: Populaţia îmbătrâneşte, economia încetineşte, iar guvernele sunt împinse spre reforme explozive care riscă să dezbine societatea

    Schimbările demografice profunde vor eroda nivelul de trai în mari părţi ale Europei şi din alte regiuni ale lumii, avertizează un nou raport, pe fondul presiunilor tot mai mari asupra guvernelor de a adopta politici sensibile politic, precum majorarea vârstei de pensionare, scrie Financial Times.

    Potrivit unui studiu publicat marţi de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), scăderea fertilităţii şi diminuarea populaţiei de vârstă activă vor reduce creşterea anuală a PIB-ului pe cap de locuitor cu aproape 0,4 puncte procentuale, în medie, între 2024 şi 2050 în Europa de Est şi Caucaz.

    Analiza se concentrează în principal pe economiile europene „emergente” în care BERD investeşte (precum Polonia, Bulgaria sau Slovenia) dar extinde concluziile şi asupra unor economii avansate, unde efectele îmbătrânirii populaţiei se vor resimţi chiar mai acut.

    Reducerea ponderii populaţiei apte de muncă este estimată să taie din creşterea PIB-ului pe cap de locuitor cu 1,1 puncte procentuale în Coreea de Sud, cu peste 0,7 puncte în Italia şi Spania, cu 0,5–0,6 puncte în China şi Japonia şi cu aproximativ 0,4 puncte procentuale în Germania, pe acelaşi interval de timp.

    „Europa emergentă îmbătrâneşte rapid. Natalitatea scăzută şi forţa de muncă în contracţie vor apăsa tot mai greu asupra perspectivelor de creştere economică”, a declarat Beata Javorcik, economist-şef al BERD.

    Majorarea vârstei de pensionare, stimularea migraţiei, precum şi investiţiile în inovaţie şi tehnologie ar putea compensa parţial acest declin, însă influenţa politică tot mai mare a alegătorilor vârstnici riscă să blocheze reformele necesare, avertizează raportul.

    Franţa este un exemplu recent: autorităţile au fost nevoite să suspende reforma care prevedea creşterea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani, în urma unei opoziţii sociale vehemente. Şi alte guverne europene se confruntă cu rezistenţă similară faţă de politicile menite să răspundă crizei demografice.

    Studiul BERD confirmă avertismentele lansate anterior de OCDE, care estima că presiunea demografică va reduce ritmul de creştere a PIB-ului pe cap de locuitor în cele 38 de state membre de la 1% anual în anii 2010 la doar 0,6% pe an, în medie, în perioada 2024–2060.

    În plus, datele BERD arată că 42% dintre persoanele de peste 65 de ani, în special din regiunile analizate, doresc ca guvernele să prioritizeze cheltuielile pentru sănătate, 25% pentru pensii, în timp ce doar 18% menţionează educaţia. Totodată, alegătorii mai în vârstă manifestă o atitudine mai pronunţată împotriva imigraţiei, atât în economiile emergente europene, cât şi în statele dezvoltate ale Europei.

  • Procurorii din CSM, reacţie după solicitarea de referendum pentru validarea membrilor Consiliului

    Procurorii CSM atrag, astfel, atenţia că, începând cu luna mai 2025, în mod repetat, a adresat invitaţii preşedintelui României să participe la şedinţele plenului Consiliului, „existând convingerea că un eventual dialog ar fi lămurit multe dintre neclarităţile la care s-a făcut referire în ultima perioadă”.

    „Raportat la exprimarea potrivit căreia Consiliul Superior al Magistraturii are rolul de a proteja interesul naţional sau „interesele de breaslă”, trebuie precizat că rolul constituţional fundamental al acestuia este de a fi garantul independenţei justiţiei”, transmite CSM.

    Separat de bunele intenţii care ar putea sta la temelia ideii de referendum pentru demiterea sau, după caz, menţinerea actualei componenţe a Consiliului Superior al Magistraturii, procurorii din cadrul Secţiei spun că nu vor putea fi de acord cu eludarea Constituţiei şi a legilor care guvernează justiţia, potrivit principiului că nu poţi remedia pretinse încălcări ale legii prin alte încălcări ale legii.

    „Legea actuală prevede modalităţi clare de demitere a membrilor Consiliului, referendumul nefiind printre acestea. De altfel, membrii Secţiei pentru procurori nu ar avea nicio problemă în a-şi depune mandatele dacă majoritatea alegătorilor ar cere-o”, se arată în comunicatul CSM.

    În plus, potrivit documentului, calificarea justiţiei ca fiind „a treia putere în stat” „şi nu una dintre autorităţile statului” este indicativ pentru maniera în care politicul se raportează astăzi la justiţie.

    „Un clasament al autorităţilor statului nu foloseşte ideii de democraţie şi nici nu se subsumează principiilor europene de echilibru şi control reciproc între autorităţi”, mai spune CSM.

    „Aşa cum preciza în comunicatele anterioare, Secţia pentru procurori insistă asupra faptului că modificările succesive ale legilor justiţiei au creat bulversări ale activităţii instanţelor şi parchetelor, atât în zona de urmărire penală şi de judecată, cât şi în zonele de management şi administraţie. De asemenea, în cei 3 ani de mandat, procurorii din cadrul Secţiei au comunicat, în mod repetat, că sunt necesare remedieri ale legilor justiţiei, unele dintre ele fiind de natura celor solicitate astăzi de mulţi dintre cei care se exprimă, prin diferite modalităţi, în spaţiul public”, mai spun cei de la CSM.

    În final, procurorii din cadrul Secţiei îşi exprimă susţinerea mecanismelor democratice care guvernează societatea românească. „(Secţia – n.r.) este adepta dialogului şi a cooperării loiale între autorităţi, dar nu va susţine niciodată demersuri care să implice încălcări ale legilor, ci doar modificări ale acestora, în sensul nevoilor exprimate de sistem”.

    Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat că va organiza un referendum în rândul magistraţilor pentru a afla dacă CSM acţionează în interes public sau al unui bresle. „Dacă magistraţii consideră că CSM nu acţionează în interes public, CSM va pleca de urgenţă”, a spus preşedintele României.

  • Fostul premier Florin Cîţu consideră că România a făcut în perioada 2022-2026 un viraj brutal de la drumul spre liberalism la un intervenţionism agresiv, printr-o succesiune de ajustări fiscale şi de reglementare

    Fostul premier Florin Cîţu consideră că România a făcut în perioada 2022-2026 un viraj brutal de la drumul spre liberalism la un intervenţionism agresiv, printr-o succesiune de ajustări fiscale şi de reglementare care, cumulate, schimbă structura iniţială a cadrului economic.
     
    ”În 2020 – a fost oprita mişcarea către “socialism cu faţă umană” în care fusese împinsă România în perioada 2017–2019. În 2021, România făcea paşi rapizi spre o economie cu adevărat liberală, bazată pe stimulente, disciplină fiscală, reducerea presiunii pe capital şi pe muncă şi pe un rol mai limitat al statului în economie. Începând cu 2022, această orientare începe să se modifice gradual. Nu printr-o decizie singulară, ci printr-o succesiune de ajustări fiscale şi de reglementare care, cumulate, schimbă structura iniţială a cadrului economic”, a scris Florin Cîţu pe pagina lui de Facebook.
     
    În opinia lui, principalele modificări din perioada 2022-2026 care au produs schimbarea cadrului economic sunt:
    • TVA: 19% → 21%
    • TVA redus: 5% şi 9% → 11%
    • Impozit pe dividende: 5% → 8% → 10% → 16%
    • SupraTaxă pe sectorul bancar: 0% → 4% din cifra de afaceri
    • Accize: majorări succesive (combustibili, alcool, tutun)
     
    În plus, CASS rămâne formal la 10%, dar îşi schimbă substanţial impactul prin: 
    • extinderea abuzivă a bazei la dividende, chirii, dobânzi
    • aplicarea CASS pe pensii peste 3.000 lei
    • aplicarea CASS pe concedii medicale
    • creşterea plafonului de la 10 salarii la 72 salarii în 2026
     
    De asemenea, spune Florin Cîţu, pe piaţa muncii, contractele part-time sunt suprataxate la nivelul salariului minim, indiferent de numărul de ore lucrate.
     
    ”Privite cumulativ, aceste schimbări descriu un viraj de la un model orientat spre liberalizare şi stimulente către un model intervenţionist, bazat pe extinderea continuă a bazelor de impozitare şi contribuţii pentru susţinerea unui stat mai mare şi mai prezent în economie â adică un sector privat mai mic si mai abuzat.”, spune fostul premier.
     
    Florin Cîţu a fost prim-ministru  în perioada decembrie 2020 –noiembrie 2021 şi ministru al Finanţelor Publice, în guverne conduse de Ludovic Orban , noiembrie 2019 – decembrie 2020, respectiv iulie 2021 – 18 august 2021. Anterior, în 2006-2011, el a lucrat la ING Bank, ca economist-şef şi Director Pieţe Financiare.

     

  • Ciprian Ciucu, Noul primar general al Capitalei, a descoperit că situaţia financiară a primăriei este proastă: Să vă dau două cifre pentru a înţelege amploarea dezastrului: cifra de afaceri a STB este cam cât bugetul Braşovului, undeva la 1,6 miliarde de lei, iar datoria STB la ANAF este spre 1,4 miliarde de lei. Mi se pare incredibil

    Ciprian Ciucu, noul primar general al Bucureştiului, anunţă că Bucureştiul are o gravă problemă structurală de finanţare. 

    ”O spun din capul locului: domnul Preşedinte (pe atunci Primar General) Nicuşor Dan a avut şi are dreptate! În acest moment, datoriile (şi nu am luat în calcul luna decembrie a anului 2025) sunt de peste 2,1 miliarde de lei!”, a spus Ciucu. 

    Necesarul de finanţare calculat pentru 2026, pentru a plăti datoriile scadente şi pentru funcţionarea PMB şi a instituţiilor subordonate, este de aproximativ 8,5 miliarde de lei.

    ”Dacă vom primi ca până acum, raportat la bugetul anului curent, doar 50% din cotele guvernamentale, vom avea un buget de circa 5,1 miliarde de lei. Pe scurt, în anul 2026, dacă nu facem ceva rapid (schimbări în legea bugetului), ne vor lipsi circa 3,5 miliarde de lei. Suma este fabuloasă! Nu vreau să închid primăria la jumătatea anului!”. 

    În planurile anunţate de Ciucu se numără şi reconfigurarea cotelor care trebuie să revină anul viitor PMB, eficientizarea şi restructurarea a aparatului PMB şi a instituţiilor din subordinea Consiliului General, închiderea administraţiilor şi companiilor neperformante. 

    ”Voi veni cu un proiect de reaşezare a competenţelor PMB în raport cu competenţele Sectoarelor (cine ce face şi cât costă fiecare serviciu public în parte) pentru a pune în aplicare, într-o formulă predictibilă, referendumul iniţiat de domnul Nicuşor Dan şi votat de către bucureşteni. Mă voi asigura de creşterea veniturilor, valorificând principalele active: parcările şi spaţiile imobiliare”.  

    Ce a mai spus Ciprian Ciucu: 

    În ultimii 3 ani, Primăriei Capitalei i-au fost luate peste 2 miliarde de lei prin:

    (1) reducerea, în anii 2024 şi 2025, a cuantumului sumelor colectate din impozitul pe venit ce poate fi redistribuit către autorităţile locale, prin eliminarea unor categorii de venituri din formula de alocare (ex. impozitul pe venit din pensii). Acest bani NU au mai ajuns in Bucureşti, Guvernul i-a folosit pentru altceva.

    (2) alocarea unor cote inferioare Primăriei Capitalei în raport cu primăriile sectoarelor, în timp ce PMB are responsabilitatea operării serviciilor mari de utilitate publică (termoficare şi transport public).

    Pe termen foarte scurt, pentru ca Termoenergetica să nu intre în incapacitate de plată de plată în luna ianuare, Guvernul va crea un spaţiu suplimentar pentru un împrumut modic.

    Am discutat şi de un mecanism prin care PMB să preia Elcen pe parcursul anului viitor, dar cât mai repede.

    Să vă dau două cifre pentru a înţelege amploarea dezastrului: cifra de afaceri a STB este cam cât bugetul Braşovului, undeva la 1,6 miliarde de lei, iar datoria STB la ANAF este spre 1,4 miliarde de lei. Mi se pare incredibil!

    Am spus ieri ca datoria curentă a PMB este de peste 2,1 miliarde de lei (a PMB doar către aceste societăţi plus altele, nu am mai adăugat şi datoriile lor către furnizorii lor). Este, cu aproximaţie, suma lipsă care nu a mai ajuns la PMB din cauza unor decizii politice luate în ultimii trei ani de guvernele care s-au perindat.

    Evident, nu voi aştepta doar soluţii de la Guvern! Vor urma reforme în Bucureşti, aici să nu aveţi nicio îndoială! Acum, primul meu obiectiv este să fac ordine!

  • Producătorii şi importatorii de băuturi spirtoase cer Guvernului îngheţarea accizelor la băuturi spirtoase la nivelul actual şi spun că o nouă majorare de la 1 ianuarie 2026 ar duce la pierderi de locuri de muncă, creşterea vânzărilor de produse contrafăcute şi ar afecta grav industria locală de profil

    Principalii producători şi importatori de băuturi spirtoase, membri ai Spirits România, cer Guvernului îngheţarea accizelor la băuturi spirtoase la nivelul actual şi spun că o  nouă majorare de la 1 ianuarie 2026 ar duce la pierderi de locuri de muncă şi ar afecta grav industria locală de profil.

    În acelaşi timp, companiile solicită reforma sistemului de accize pentru băuturile alcoolice.

    Conform HG 141/2025, accizele la băuturi ar urma să crească cu 10% în 2026, după alte două creşteri în acest an – de 4,4% la 1 ianuarie 2025 şi 10% la 1 august 2025.

    ”Această creştere cumulată de peste 26% în doar 12 luni va avea consecinţe catastrofale pentru economia românească, va duce la pierderi de locuri de muncă şi va afecta grav industria locală de băuturi spirtoase”, se arată în mesajul transmis premierului Ilie Bolojan şi ministrul de Finanţe, Alexandru Nazare.

    Producătorii şi distribuitorii de băuturi spirtoase atrag atenţia că majorarea va avea efecte sociale extrem de serioase, deoarece va duce la un interes crescut pentru băuturile contrafăcute, care pot afecta grav sănătatea.

    Un studiu de piaţă realizat de Roland Berger, citat de Spirits România, în 2024 sectorul băuturilor spirtoase a contribuit cu aproape un miliard de euro la PIB-ul României, o valoare comparabilă cu producţia industrială a unor judeţe precum Buzău sau Olt. Din această sumă, 520 de milioane de euro au fost generate direct de operatorii implicaţi în producţia, distribuţia şi vânzarea de băuturi spirtoase, în timp ce restul reflectă impactul indirect (247 de milioane de euro) şi impactul indus (199 de milioane de euro) asupra altor domenii ale economiei.

    Sectorul băuturilor spirtoase susţine aproximativ 23.400 de locuri de muncă, dintre care 9.200 sunt directe în producţie şi vânzări, 9.800 indirecte în agricultură, logistică, marketing şi construcţii, şi 4.400 induse în sectoare conexe.

    ”Şocul unei noi creşteri semnificative a accizelor va duce la pierderea mai multor mii de locuri de muncă şi va avea un impact catastrofal nu doar asupra producătorilor locali de băuturi spirtoase, ci şi asupra întregului lanţ valoric al industriilor conectate„.

    Sectorul băuturilor spirtoase reprezintă 60% din încasările anuale din accizele la alcool (faţă de doar 40% acum 10 ani), deşi reprezintă numai 25% din consum.

    Veniturile colectate de stat din accizele aplicabile băuturilor spirtoase au înregistrat deja o scădere de 4% (aproximativ 44,28 milioane RON) în primele zece luni ale anului 2025 comparativ cu perioada similară din 2024, în ciuda creşterii nivelului accizelor cu 14,84% în acest an.

    În opinia companiilor din domeniu, această tendinţă va continua şi se va intensifica în 2026 dacă programul actual de creştere a accizelor nu va fi îngheţat.

    ”Va fi o repetare a situaţiei din 2013, când creşterea cu 34% a accizelor la băuturile spirtoase a dus la o prăbuşire de 20% a consumului taxat de băuturi spirtoase şi o creştere de 10% a consumului netaxat, ca urmare a migraţiei către piaţa ilicită”.

    În mod similar, chiar şi atunci, veniturile din accize au crescut cu doar 9% în 2014 comparativ cu 2013. Spre deosebire de alte sectoare ale industriei noastre, cum ar fi berea, băuturile spirtoase sunt afectate major de piaţa neagră, care creşte odată cu orice creştere de preţ a băuturilor accesibile.

    Conform cercetării Roland Berger, 30–40% din consumul de băuturi spirtoase din România rămâne netaxat, fiind legat de producţia ilicită, contrabandă sau produse contrafăcute.

  • Cea mai strălucitoare investiţie a anului 2025: Aurul sparge toate recordurile şi urcă peste 4.380 de dolari pe uncie, în drum spre cea mai bună performanţă anuală din ultimii 40 de ani, pe fondul tensiunilor geopolitice şi al presiunilor politice asupra Fed

    Aurul a urcat la un nou maxim istoric, depăşind pragul de 4.380 de dolari pe uncie, într-un context marcat de escaladarea tensiunilor geopolitice şi de aşteptările tot mai ferme ale investitorilor privind reduceri suplimentare ale dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA. Evoluţia consolidează cea mai bună performanţă anuală a metalului preţios din ultimii 40 de ani, scrie Bloomberg.

    Preţul aurului a crescut cu peste 1%, depăşind recordul anterior stabilit în octombrie, pe fondul pariurilor că Fed va reduce dobânda de politică monetară de două ori în 2026. Datele economice recente din SUA nu au oferit semnale clare privind direcţia economiei, în timp ce preşedintele american Donald Trump a reiterat apelurile pentru relaxarea agresivă a politicii monetare. Dobânzile mai mici sunt, în mod tradiţional, favorabile aurului şi argintului, active care nu generează randament.

    În paralel, tensiunile geopolitice au sporit atractivitatea activelor de refugiu. Statele Unite au intensificat blocada petrolieră împotriva Venezuelei, crescând presiunea asupra regimului condus de Nicolás Maduro, iar Ucraina a atacat pentru prima dată un petrolier aparţinând „flotei fantomă” a Rusiei, în Marea Mediterană.

    Aurul şi argintul se îndreaptă astfel către cele mai puternice creşteri anuale din 1979. Aurul s-a apreciat cu aproximativ două treimi de la începutul anului, susţinut de achiziţiile masive ale băncilor centrale şi de intrările consistente în fondurile tranzacţionate la bursă (ETF-uri) garantate cu aur. Potrivit datelor Bloomberg, ETF-urile pe aur au înregistrat intrări timp de cinci săptămâni consecutive, iar Consiliul Mondial al Aurului arată că deţinerile totale au crescut în toate lunile din acest an, cu excepţia lunii mai.

    După o corecţie temporară în octombrie, aurul a revenit rapid pe creştere. Goldman Sachs se numără printre băncile care anticipează continuarea aprecierii în 2026, cu un scenariu de bază de 4.900 de dolari pe uncie, şi riscuri în creştere. Potrivit băncii, investitorii în ETF-uri încep să concureze cu băncile centrale pentru o ofertă fizică limitată.

    „Achiziţiile băncilor centrale, cererea fizică şi rolul de hedging geopolitic rămân ancore pe termen mediu şi lung, în timp ce politica Fed şi dobânzile reale determină fluctuaţiile ciclice. Noi jucători, precum emitenţi de stablecoin-uri sau anumite trezorerii corporative, încep să aloce capital către aur, lărgind baza de cerere.” a declarat Dilin Wu, strateg la Pepperstone Group

    Argintul a avansat cu până la 2,7%, atingând un record de aproape 69 de dolari pe uncie, susţinut de intrări speculative şi de disfuncţionalităţi persistente ale ofertei, după un short squeeze istoric în octombrie. Volumele de tranzacţionare ale contractelor futures pe argint din Shanghai au revenit recent la niveluri comparabile cu cele din perioada crizei.

    Platina a crescut pentru a opta sesiune consecutivă, depăşind 2.000 de dolari pe uncie pentru prima dată din 2008. Metalul, care s-a apreciat cu circa 125% în acest an, beneficiază de semnele de înăsprire a pieţei londoneze, pe fondul repoziţionării stocurilor către SUA din cauza riscului de tarife şi al cererii robuste din China.