Blog

  • Adrian Codirlaşu, CFA România: Economia va creşte sub potenţial în 2026, cu un avans sub 1%, iar inflaţia va rămâne ridicată

    Economia românească va continua să evolueze sub potenţial şi în 2026, cu o rată de creştere economică anticipată la 0,9%, în timp ce inflaţia va rămâne la un nivel ridicat, în condiţiile în care ieşirea din episodul de stagflaţie este estimată a fi lentă, potrivit anticipaţiilor participanţilor la sondajul din noiembrie realizat de CFA România.

    “Economia României va continua să evolueze sub potenţial, rata anticipată de creştere economică pentru anul viitor fiind în continuare sub 1%, iar, în acelaşi timp, deşi procesul dezinflaţionist se va relua în 2026, acesta va fi lent, iar rata inflaţiei va rămâne ridicată în anul următor.”, spune Adrian Codirlaşu, CFA – Preşedinte al Asociaţiei CFA România.

    Potrivit sondajului, rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (decembrie 2026) a atins nivelul de 6,13%.

    În ceea ce priveşte cursul de schimb euro/leu, aproximativ 77% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni. Astfel, valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,1313 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului euro/leu anticipat este de 5,1733 lei pentru un euro.

    În luna noiembrie, Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a înregistrat o creştere de 6,8 puncte. Ambele componente ale indicatorului au avut evoluţii pozitive: componenta de anticipaţii a avansat cu 5,1 puncte, până la 34,2 puncte, iar componenta de condiţii curente a crescut cu 10,1 puncte, până la 42,4 puncte, evoluţie susţinută în principal de îmbunătăţirea percepţiei asupra angajărilor curente.

    Datele sondajului mai arată că deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2025 a înregistrat valoarea medie a anticipaţiilor de 8,4% din PIB. Pentru anul 2026, defictul bugetar anticipat este de 6,7%.

    Anticipaţiile de creştere economică pentru anul 2025 se situează la valoarea medie de 0,8%. Pentru anul 2026 economia este anticipată să crească cu 0,9%.

    Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 61% în următoarele 12 luni.

    Referitor la evoluţia preţurilor proprietăţilor rezidenţiale în oraşe, 55% dintre participanţi, anticipează o stagnare în următoarele 12 luni. De asemenea 50% dintre participanţi consideră că preţurile actuale sunt supra-evaluate, iar 46% că sunt corect evaluate. 

    Aproximativ 96% dintre participanţi anticipează menţinerea, în următoarele 12 luni, a României în categoria de rating recomandată investiţiilor.


     

     

  • Năsui (USR): Guvernul Bolojan a ratat momentul reformelor şi a ales calea uşoară a creşterii taxelor

    Deputatul USR Claudiu Năsui critică dur Guvernul condus de Ilie Bolojan, acuzându-l că a ratat „fereastra de oportunitate” pentru reforme reale şi a preferat să crească taxele în loc să taie cheltuielile şi privilegiile grupurilor de interese.

    Reacţia vine după ce Ionuţ Dumitru, consilier economic al premierului, a declarat că „reformele s-au blocat în zona în care sunt afectate interesele partidelor”. Năsui susţine însă că acest blocaj era previzibil şi ar fi trebuit anticipat înainte de majorarea taxelor.

    „La începutul guvernării, cuţitul era la os financiar şi puterea politică a guvernului era la maxim. Atunci se puteau tăia cheltuieli de la grupurile de interese. Nu s-a făcut. S-a ales calea uşoară a creşterii taxelor, cu promisiunea că reducerile de cheltuieli vor veni mai târziu. Evident că nu s-a mai întâmplat”, afirmă deputatul USR.

    Potrivit lui Năsui, momentul favorabil reformelor a trecut, iar presiunea financiară asupra statului a scăzut, ceea ce face şi mai puţin probabilă tăierea privilegiilor. „Chiar şi dacă ar vrea acum, puterea politică a guvernului Bolojan s-a erodat considerabil faţă de momentul preluării guvernării. De ce ar mai accepta cineva tăierea de privilegii?”, întreabă acesta.

    Deputatul USR consideră că „cel mai mare rău” făcut de actualul guvern a fost majorarea taxelor într-un moment în care se puteau reduce cheltuielile. „Creşterile de TVA şi accize au dus la scumpiri şi la scăderea puterii de cumpărare. Pe scurt, au accelerat sărăcirea românilor”, spune Năsui.

    În final, acesta respinge ideea că partidele ar fi principalii vinovaţi pentru lipsa reformelor.

    „Nu poţi să te vaiţi că lupul mănâncă oi, când tu l-ai primit în stână. E normal ca cei care au privilegii, subvenţii, scheme, contracte cu statul, să nu vrea să le piardă. Nimeni nu vrea să-şi piardă vreodată vreun privilegiu. Ce nu e normal e că guvernul Bolojan, care a promis în campanie reforme, nu doar că nu le-a făcut când a avut oportunitatea să o facă, dar a făcut fix invers. Iar pentru asta nu e PSD de vină. De vină este chiar guvernul Bolojan”, conchide Claudiu Năsui.

  • Preţul aurului, la un nou record istoric. A depăşit pragul de 4.400 de dolari pe uncie

    Luni dimineaţă, aurul a depăşit pentru prima dată pragul de 4.400 de dolari pe uncie, pe fondul aşteptărilor privind noi reduceri ale ratei dobânzii în SUA şi al cererii puternice de active refugiu. Şi argintul a atins un maxim istoric, scrie Reuters.

    Preţul spot al aurului a crescut cu 1,4%, la 4.397,16 dolari pe uncie, la ora 05:02 GMT, după ce a depăşit bariera de 4.400 de dolari. La momentul redactării acestei ştiri, preţul este de 4.404,45 de dolari pe uncie. Şi preţul spot al argintului a urcat cu 3,3%, atingând un maxim istoric de 69,44 dolari.

    Lingourile de aur au câştigat 67% în acest an, fiind depăşite, pentru prima dată, şi pragurile de 3.000 şi 4.000 de dolari pe uncie.

    De la începutul acestui an, argintul a crescut cu 138%, depăşind cu mult aurul, susţinut de fluxuri robuste de investiţii şi constrângeri persistente ale ofertei.

    „Având în vedere că luna decembrie produce de obicei randamente pozitive pentru aur şi argint, sezonalitatea este de partea lor”, a declarat Matt Simpson, analist senior la StoneX, potrivit Reuters.

    „Având în vedere că aurul a crescut deja cu 4% în această lună şi ne apropiem de sfârşitul anului, investitorii ar trebui să fie prudenţi, deoarece volumele sunt pe cale să se epuizeze, iar şansele de realizare a profiturilor sunt, de asemenea, în creştere”, a mai spus expertul.

    Considerat în mod tradiţional un activ refugiu, aurul a fost susţinut de tensiunile geopolitice şi comerciale accentuate, dar şi de achiziţiile constante ale băncilor centrale.

  • Cutremur de suprafaţă în România, luni dimineaţa, într-o zonă mai puţin obişnuită

    Cutremurul s-a produs luni dimineaţa, la ora 05:21, în Moldova, la Iaşi.

    A fost un seism slab, cu magnitudinea ml 2.0.

    Acesta a avut loc la adâncimea de 1.0 km.

    Cutremurul s-a produs în apropierea oraşelor Iaşi, Botoşani, Bălţi, Roman, Suceava, Piatra Neamţ, Vaslui

     

  • 120 de ani de inovaţie în România şi o viziune pe termen lung

    Tehnologia redefineşte economia şi viaţa de zi cu zi, iar Daniel Barciuc, CEO Siemens România, vorbeşte despre ambiţia companiei de a accelera dezvoltarea industriilor digitale şi a infrastructurilor inteligente din România. Cu aproape 2.800 de experţi în huburi regionale, centre de cercetare-dezvoltare şi entităţi de producţie, Siemens îşi propune să continue transformarea sustenabilă a României. Compania se implică şi în formarea noilor generaţii de ingineri, prin programe şi investiţii consistente în educaţie.

     

    Care este ţelul dvs. în ce priveşte mandatul pe care îl aveţi în prezent?

    Ţelul Siemens România este de a aduce o contribuţie semnificativă la dezvoltarea tehnologică şi sustenabilă a ţării. Compania noastră a realizat proiecte majore, care au modernizat şi digitalizat infrastructura energetică, industrială, de clădiri şi de transporturi a României şi va continua să dezvolte soluţii de succes. De altfel, impactul Siemens în ţara noastră nu înseamnă doar realizări şi echipe bine pregătite, ci include şi oferirea de know-how şi tehnologie, pregătirea profesională a specialiştilor proprii şi a reţelei de parteneri, soluţiile şi echipamentele de ultimă oră, alături de investiţii, implicarea în comunitate şi colaborarea pe termen lung cu universităţile tehnice.

    Care este parcursul dvs. profesional? Care au fost momentele cheie?

    De 20 de ani am contribuit la succesul Siemens România, alături de echipe de profesionişti de care sunt mândru. Din 2022 sunt CEO-ul acestei organizaţii solide, pregătite cu soluţii tehnologice inovatoare pentru transformările digitale şi de sustenabilitate care ne impactează la nivel mondial. Conduc în acelaşi timp şi divizia locală  Digital Industries, formată din profesionişti în vânzări, inginerie şi proiecte de automatizări. Anterior, am activat în domeniul petrolului şi gazelor, în cadrul unor proiecte de impact.

    Care credeţi că sunt cele mai importante atribute ale unui lider?

    Mai ales în contextul schimbărilor continue generate de tehnologie şi inteligenţa artificială, este importantă capacitatea de a fi flexibil în faţa schimbărilor. De asemenea, cred în învăţare continuă, şi nu doar din perspectiva cunoştinţelor tehnice. Şi nu în ultimul rând aş menţiona capacitatea de a uni şi motiva echipele, pentru performanţă în business şi impact în comunitate.

    Ce stil de leadership aveţi? Există momente sau persoane care au influenţat, de-a lungul timpului, acest stil de leadership?

    Proiectele pe care le-am realizat şi echipele valoroase pe care le-am încurajat să se dezvolte sunt o mărturie a implicării mele, ca lider. Apreciez şi susţin participarea activă şi responsabilitatea, deschiderea şi capacitatea de adaptare la desele schimbări din mediul extern. De-a lungul vieţii m-au inspirat mai mulţi mentori, care au avut în comun pasiunea pentru oameni şi tehnologie.

    Care sunt reperele esenţiale ale afacerii Simens pe plan local în prezent?

    În 2025, Siemens România marchează 120 de ani de inovaţie continuă pe piaţa locală, un parcurs început în 1905, când erau înfiinţate în Bucureşti Societatea Română de Electricitate – Siemens Schuckert Societate Anonimă şi un atelier de producţie. La doar un an de la deschiderea primei companii Siemens în ţara noastră, în 1906, au fost oferite primele echipamente Siemens Universităţii Politehnica din Bucureşti, ceea ce sublinia încă de pe atunci orientarea companiei către formarea unor noi generaţii de specialişti.

    Cu o prezenţă solidă la nivel naţional, Siemens se mândreşte în România cu aproape 2.800 de specialişti care activează în huburi regionale, unităţi de producţie sau centre de cercetare-dezvoltare.

    În România suntem specializaţi în furnizarea de soluţii şi produse de ultimă oră pentru sectoare variate precum industria, infrastructura sau transporturile.

    De exemplu, tehnologiile de digitalizare Siemens pentru tratarea apelor uzate au condus la îmbunătăţirea calităţii serviciilor oferite de diferiţi operatori pentru 7,5 milioane de români.


    Terminalul de cereale Comvex, Constanţa


    De asemenea, în contextul extinderii terminalului de cereale Comvex şi creşterii capacităţii de operare a cerealelor din portul Constanţa, echipele Siemens au oferit sisteme eficiente de automatizare şi digitalizare.

    Totodată, soluţiile inteligente Siemens pentru modernizarea substaţiilor electrice au fost alese de Chimcomplex S.A. Borzeşti. Flexibilitatea şi stabilitatea sistemului SCADA oferit şi robusteţea celulelor de medie tensiune reduc semnificativ riscul cu întreruperea alimentării.

    Nu în ultimul rând, am avut şansa să contribuim la protecţia pacienţilor şi a personalului medical din Centrul de Mari Arşi din Timişoara, prin intermediul unei platforme care integrează automatizarea şi controlul sistemelor de tratare a aerului.

    Cum promovaţi inovaţia şi drumul spre excelenţă al profesioniştilor din cadrul organizaţiei?

    Inovaţia este deja parte integrantă a tuturor proiectelor noastre şi constituie baza relaţiei cu clienţii şi partenerii noştri. În egală măsură, investim continuu în echipele noastre de profesionişti, care au un nivel ridicat de expertiză tehnică şi de management de proiect.

    Doresc să evidenţiez activitatea de cercetare-dezvoltare din organizaţia noastră, desfăşurată de specialişti în centrele din Braşov, Bucureşti şi Cluj-Napoca. Echipele noastre dezvoltă soluţii hardware, software şi de automatizări pentru energie, industrie, mobilitate, sănătate şi e-business, la nivel mondial. Cercetăm şi inovăm în proiectări de circuite digitale, AI, analiză de date şi securitate cibernetică, susţinând transformarea digitală.

    Cum se traduce impactul Siemens pe plan local?

    Siemens a susţinut constant inovaţia şi dezvoltarea talentelor locale, iar organizaţia noastră a investit continuu în educaţie şi consolidarea capitalului uman, acordând burse în valoare de aproape 1.900.000 euro în ultimii 10 ani. De asemenea, compania noastră a oferit echipamente esenţiale studenţilor şi a realizat, alături de cadre didactice de specialitate, laboratoare cu tehnologie de ultimă oră pentru universităţi tehnice din principalele oraşe universitare ale ţării, alături de două laboratoare tehnice în Republica Moldova. Am dezvoltat un parteneriat pe termen lung cu Universitatea Naţională de Ştiinţe şi Tehnologie Bucureşti, care a acordat organizaţiei noastre o Diplomă de Excelenţă cu ocazia împlinirii celor 120 de ani de inovaţie Siemens în ţara noastră.

    De asemenea, în centrele de cercetare-dezvoltare Siemens România de la Braşov şi Cluj – Napoca se derulează programul Siemens Talents Hub. Acesta facilitează pregătirea practică a studenţilor şi colaborarea strânsă cu universităţi tehnice din România. Siemens Talents Hub oferă acces la tehnologii de ultimă generaţie, mentorat şi stagii de practică. În prezent 25% dintre angajaţii Siemens din centrele de cercetare-dezvoltare provin din acest program, iar 45% dintre mentorii şi trainerii din cadrul Siemens Talents Hub şi-au început cariera ca interni.

    Aceste cifre demonstrează impactul pe termen lung al investiţiilor Siemens în educaţie şi dezvoltarea tinerelor talente.

    Ce sfaturi aveţi pentru tineri la început de carieră?

    Cred în rolul esenţial al tehnologiei pentru accelerarea inovaţiei. De aceea mi se pare important ca noua generaţie să fie curioasă şi să asimileze temeinic cunoştinţe noi. Fără efort, rezultatele întârzie să apară. La fel de importantă este şi experienţa practică, participarea la proiecte care au o finalitate utilă pentru clienţi, sau în sens mai larg, pentru comunitate, pentru societate. Tinerii pot să-şi modeleze viitorul prin forţe proprii, iar atitudinea şi valorile pe care şi le asumă – punctualitatea, respectul, perseverenţa –  sunt extrem de importante.

    Apreciez în mod deosebit implicarea profesorilor din mediul universitar tehnic, faptul că încurajează pasiunea tinerilor de a deveni specialişti pasionaţi, mai ales în domeniul electric, al automatizărilor şi IT&C.


    Chimcomplex Borzeşti


     

  • Averi fără precedent. Cele mai bogate familii din lume au depăşit jumătate de trilion de dolari

    Clasamentul evidenţiază modul în care dinastiile vechi, dar şi imperiile de afaceri mai recente, continuă să controleze sectoare-cheie precum retailul, energia, moda de lux, tehnologia şi mass-media. Lista include zece nume dominante, dintre care doar o singură familie provine din India – familia Ambani, scrie India Today.

    Pe primul loc în topul celor mai bogate familii din lume se află familia Walton, cu o avere estimată la 513,4 miliarde de dolari. Majoritari în gigantul Walmart, cea mai mare companie de retail din lume, membrii familiei au depăşit pentru prima dată pragul de jumătate de trilion de dolari, consolidându-şi poziţia de lider global al averilor private.

    Familia Al Nahyan din Abu Dhabi ocupă locul al doilea, cu o avere de aproximativ 335,9 miliarde de dolari. Controlând o parte semnificativă din rezervele de petrol ale Emiratelor Arabe Unite, dinastia şi-a extins influenţa şi în domenii precum inteligenţa artificială, tehnologia şi activele digitale, sub conducerea preşedintelui Sheikh Mohamed bin Zayed Al Nahyan.

    Familia regală Al Saud din Arabia Saudită îşi bazează averea în principal pe compania petrolieră de stat Saudi Aramco, o mare parte a bogăţiei fiind concentrată în mâinile membrilor seniori, inclusiv ale prinţului moştenitor Mohammed bin Salman. În acelaşi registru al averilor regale se află şi familia Al Thani, una dintre cele mai bogate din lume, cu o avere estimată la peste 200 de miliarde de dolari.

    Familia Hermès, cu o avere de 184,5 miliarde de dolari, reprezintă un exemplu de succes multigeneraţional. Brandul francez este celebru pentru produsele sale ultra-lux, precum celebra geantă Birkin, menţinând o strategie de exclusivitate şi control strict al producţiei.

    În Statele Unite, familiile Koch şi Mars controlează conglomerate uriaşe din energie, industrie chimică, agricultură şi bunuri de larg consum, inclusiv branduri iconice precum M&M’s şi Snickers.

    Familia Ambani este singura reprezentantă a Indiei în clasamentul celor mai bogate familii din lume, cu o avere de 105,6 miliarde de dolari. Sub conducerea lui Mukesh Ambani, Reliance Industries activează în rafinare de petrol, telecomunicaţii, retail şi energie, continuând moştenirea fondatorului Dhirubhai Ambani.

    Topul este completat de familiile Wertheimer (Chanel) şi Thomson (Thomson Reuters), exemple de discreţie, control familial şi expansiune globală susţinută.

  • Imaginea lui Trump, printre documentele republicate în dosarele Epstein, după ce a fost eliminată

    Printre documentele retrase se numără o fotografie care prezintă două imagini ale lui Trump într-un birou: una în care este înconjurat de femei în costume de baie şi alta în care apare alături de soţia sa, Melania Trump, Ghislaine Maxwell şi Epstein, scrie Sky News.

    Retragerea temporară a fost confirmată după ce un grup de democraţi din Comitetul de Supraveghere al Camerei Reprezentanţilor a atras atenţia asupra lipsei din fişierele publicate. DOJ a precizat ulterior că nu există dovezi că vreuna dintre victimele lui Epstein apare în fotografii şi că imaginile au fost republicate fără nicio modificare sau redare.

    În contextul publicării, peste 1.200 de victime şi-au văzut identitatea protejată prin redactări parţiale sau totale, însă supravieţuitorii şi experţi juridici au criticat modul de prezentare. Avocata Gloria Allred a declarat că unele fotografii compromiţătoare ale victimelor nu au fost complet redactate, provocând un traumatism suplimentar.

    Ashley Rubright, o victimă a lui Epstein, a declarat că paginile complet redactate ridică întrebări privind motivele reale ale ascunderii unor informaţii. De asemenea, Jay Clayton, procuror al Districtului de Sud din New York, a recunoscut că procesul de revizuire „este vulnerabil erorilor umane sau automate” şi că DOJ a optat să acopere feţele femeilor din fotografii pentru a proteja identitatea victimelor, chiar dacă nu toate erau victime cunoscute.

    Printre celelalte imagini retrase se numără nuduri şi picturi ale femeilor din reşedinţa lui Epstein. Publicarea incompletă a documentelor a stârnit critici din partea ambelor partide politice, precum şi ale avocaţilor victimelor, care consideră că procesul de transparenţă nu respectă pe deplin legea.

    DOJ a promis că vor urma noi actualizări şi publicări ale documentelor, iar administraţia Trump susţine că a fost cea mai transparentă în istorie, deşi publicarea a avut loc ca urmare a legii Epstein Files Transparency Act.

  • Cât cheltuie tinerii pe cadourile de Crăciun pentru cei dragi şi ce fel de cadouri aleg să facă?

    Găsirea cadoului perfect poate să fie un fel de misiune imposibilă, mai ales atunci când eşti în pană de idei, nu vrei să mai cumperi încă o cană cu motive de Crăciun sau o altă pereche de şosete călduroase, iar bugetul tău nu e unul nelimitat.

    Totuşi, dorinţa de a le oferi un cadou frumos, cât mai original şi util persoanelor dragi rămâne una cât se poate de pregnantă.

    Sărbătorile de iarnă continuă să stimuleze consumul, în pofida presiunilor economice asupra veniturilor. Aproape două treimi (63%) dintre români spun că îşi cresc cheltuielile de Crăciun şi Revelion, procentul ajungând la 80% în rândul Generaţiei Z, potrivit Barometrului Sezoanelor Financiare, realizat de Asociaţia CFA România.

    Datele studiului arată că sezonul festiv depăşeşte alte momente tradiţionale de cumpărături, precum Black Friday sau Paştele, atât ca volum de achiziţii, cât şi ca presiune resimţită asupra bugetelor. Dincolo de dorinţa de a oferi cadouri, românii se confruntă cu un flux constant de stimuli comerciali – de la promoţii cu termen limitat şi reclame personalizate, până la newslettere care promit „ultimele reduceri” înainte de sărbători.

    Diferenţele dintre generaţii sunt vizibile în modul în care aceste mesaje sunt recepţionate. Tinerii sunt mai expuşi şi mai receptivi la ofertele personalizate: 64% dintre respondenţii din Generaţia Z spun că se lasă influenţaţi de astfel de mesaje cel puţin uneori, faţă de 57% în rândul Millennials şi 49% în cazul Generaţiei X.

    Dar cum arată „coşul” cu daruri al unui gen Z în preajma Crăciunului şi ce bugete alocă tinerii pentru cadourile persoanelor dragi din viaţa lor?

    @ Maria, 21 de ani: Am cumpărat cadouri pentru părinţii mei, pentru iubitul meu şi pentru un coleg de la job pentru vestitul „Secret Santa”. Cel mai scump cadou, cel pentru mama, a fost un air fryer, pe care am dat aproape 600 de lei.

    @ Ilinca, 22 de ani: Nu sunt o persoană care îşi doreşte cadouri scumpe şi nici apropiaţii mei nu pun preţ pe chestii materiale. Toate cadourile de Crăciun pe care le-am cumpărat pentru familie şi prieteni au ajuns la aproximativ 400 de lei. Am ales bijuterii handmade, accesorii pentru casă, lucruri mărunte, dar practice şi frumoase.

    @ David, 28 de ani: Cred că cel mai bun cadou pe care i-l poţi face cuiva este ceva de care chiar are nevoie. De exemplu, pentru partenera mea, am cumpărat anul acesta de Crăciun o pereche de clăpari pentru schi.

    @ Daria, 26 de ani: Când trebuie să fac un cadou, mi se pare că nu e niciodată suficient şi că mai trebuie să mai adaug ceva. Încerc să fac cadouri care includ mai multe articole, mă gândesc ce ar vrea persoana respectivă şi de ce ar avea nevoie. Nu cumpăr neapărat lucruri scumpe, dar caut să aibă o utilitate.

    @ Alina, 28 de ani: Sunt mare fană caoduri experienţă. Pentru cadoul părinţilor mei am ales anul acesta un voucher pentru o vacanţă, care a costat 800 de lei şi a fost şi cel mai scump de pe listă.

     

     

     

     

  • În 2025, România a trăit dintr-un maxim în maxim istoric: PIB-ul va atinge cea mai mare valoare din istorie, salariul mediu net va fi cel mai ridicat din istorie, exporturile vor atinge un maxim istoric, iar statul va avea cele mai mari încasări la buget din istorie, dar vom consemna maxime istorice şi pentru deficitul bugetar, datoria publică şi datoria externă

    2025 va fi un an al maximelor economice din punct de vedere statistic.

    ♦ PIB-ul, care măsoară valoarea adaugată în economie şi care este cel mai folosit indicator la nivel mondial pentru a evalua o ţară, va înregistra în anul 2025 cel mai ridicat nivel din istorie, 1.912-1.950 de miliarde de lei, adică 375-380 de miliarde de euro. Deşi percepţia este că anul a fost prost din punct de vedere economic, creşterile de preţuri, adică inflaţia, majorările de taxe şi stabilitatea destul de bună a cursului valutar leu-euro, faţă de evenimentele consemnate, fac ca acest PIB să atingă cea mai mare valoare nominală în lei şi dacă împărţim la cursul leu/euro de acum rezultă un PIB în euro de 375-380 de miliarde de euro, ceea ce va figura în toate raportările statistice când va fi vorba de România.

    Pentru foarte multă lume acest PIB nu înseamnă nimic, pentru că nu dă de mâncare cum se spune, dar el măsoară valoarea adăugată înregistrată într-o ţară într-un an, iar cu acest PIB România iese în lume şi în toate rapoartele economice.

    ♦ Salariul mediu net va consemna cel puţin 5.500 de lei net, adică peste 1.100 de euro, cel mai ridicat nivel din istorie. (În octombrie salariul mediu net a fost de 5.492 de lei). Atâta timp cât salariul va creşte în valoare nominală, în lei, iar cursul leu/euro va fi stabil, vom bate record după record din punct de vedere statistic al salariului în euro.

    ♦ Exporturile de bunuri vor depăşi 95 de miliarde de euro, cel mai ridicat nivel din istorie, este doar o chestiune de o lună până când vom depăşi 100 de miliarde de euro exporturi anuale în euro. Pentru cei care sunt pasionaţi de istorie şi de trecut, cât exporta România într-un an pe vremea lui Ceauşescu, acum exportă într-o lună.

    ♦ La polul opus şi importurile de bunuri se vor duce spre 130-135 de miliarde de euro, de asemenea un nivel istoric.

    ♦ Exporturile de servicii, care reprezintă o componentă importantă din balanţa externă a României, adică exporturile de servicii IT, serviciile de transport extern (autocarele românesti sunt în topul Europei din punct de vedere al transportului), vor depăşi 35 de miliarde de euro. Serviciile de video-chat, de care ANAF începe să fie extrem de interesat, intră în serviciile de IT.

     Datoria publică – adică cea făcută şi administrată de stat prin guvern/ministerul Finanţelor, va depăsi 1.100 de miliarde de lei (în luna august era de 1.084 de miliarde de lei), adică 216 miliarde de euro, peste 60% din PIB. Datoria publică care este în lei, euro şi dolari va creşte an de an, inevitabil, atâta timp cât guvenul va avea deficit bugetar şi nu va reduce din soldul datoriei existente.

    România a intrat pe o pantă extrem de complicată, încă nu este periculosă, dar va fi, pentru că va înregistra o creştere accelerată a datoriei publice, atât ca urmare a deficitelor bugetare anuale mari, cât şi a reinnoirii datoriei care ajunge la scadenţă şi pentru care nu prea sunt bani de a fi plătită, ci trebuie refinanţată. Ca să nu mai vorbim de dobânzile mari pe care guvernul le plăteşte pentru a se împrumuta, dobânzi mari care se adună lună de lună la soldul datoriei publice interne.

    Singura şansă de a reduce datoria publică, care inevitabil va creşte în valoare nominala, este ca statul să nu mai facă deficit bugetar, ceea ce este imposibil, fie ca guvernul să vândă ceva din activele deţinute şi să mai plătească din datoriile care ajung la scadenţă. Controlul datoriei publice poate fi făcut doar dacă PIB-ul are o creştere în valoare nominală care să depăşească creşterea soldului datoriei publice. Şi nu suntem în această situaţie. Sau, veniturile din gazele din Marea Neagră să fie folosite expres pentru plata unei părţi a datoriei.

    ♦ Datoria externă a României, care este atât datoria statului în valută, cât şi datoria sectorului privat în valută (bănci, companii de stat şi private, persoane fizice), va depăşi 230 de miliarde de euro (la finalul lunii octombrie era deja de 225 de miliarde de euro, din care datoria statului în valută era de 125 de miliarde de euro).

    Şi datoria externă a României va creşte la niveluri istorice atâta timp cât statul se va împrumuta în valută sau sectorul privat se va împrumuta în valută. Este puţin probabil să existe rambursări ale datoriilor în valută în condiţiile actuale. Ar trebui să existe nişte evenimente excepţionale de unde guvernul sau companiile private să obţină venituri în valută care diminueze soldul.

    ♦ Veniturile bugetului de stat consolidat vor consemna maxime istorice în valoare nominală, în lei – 672 miliarde de lei, asta datorită creşterii taxelor şi încasării mai multor bani la buget.

    ♦ Dar şi cheltuielile bugetului de stat consolidat vor ajunge la un maxim istoric de 832 de miliarde de lei.

    ♦ Deficitul bugetar va consemna peste 160 de miliarde de lei, faţă de 152 de miliarde de lei în 2024. Deficitul bugetar ar trebui să se reducă şi în valoare nominală dacă guvernul ar reuşi să reducă deficitul bugetar, aşa cum este prognozat pentru 2026, de la 8,4% din PIB la 6,4% din PIB în 2026. Deficitul bugetar ca procent din PIB şi-a atins maximul istoric în 2024 şi este prognozat să scadă ca procent din PIB în următorii ani.

    ♦ Cursul valutar a atins în 2025 cel mai ridicat nivel din istorie, 5,09 lei-5,1 lei pentru un euro. Dar faţă de evenimentele economice şi nu în ultimul rând politice din prima parte a anului, creşterea cursului valutar la numai 5,09-5,1 lei pentru un euro faţă de 4,97 de lei în 2024, adică o creştere de numai 2,6% este extrem de redusă.

    ♦ Activele bancare vor consemna în 2025 maxime istorice în valoare nominală. Individual şi principalele bănci din piaţă vor consemna creşterea activelor bancare în valoare nominală, în lei, la maxime istorice. Ca procent din PIB, care arată gradul de intermediere financiară, mai vedem.

    ♦ Rezerva internaţională a României, administrată de BNR, va consemna de asemenea maxime istorice, atât rezerva valutară în valută, cât mai ales cea în aur – la finalul lunii noiembrie rezerva internaţională a României, formatâ din valută şi aur, era de 77,4 miliarde de euro, cea mai mare valoare înregistrată vreodată, din care rezerva în valută era de 65,4 miliarde de euro, iar rezerva în aur urcase la 12 miliarde de euro. 

     Bursa de la Bucureşti va consemna un maxim istoric în acest an, fie deja a fost atins, fie va fi din nou atins în urmatoarele şedinţe, ceea ce înseamna că multe companii care compun indicele BET, vor înregistra maxime istorice, fie că este vorba de Petrom, Romgaz, Banca Transilvania, Transgaz. Hidroelectrica, care în momentul listării la Bursă ajunsese la un maxim al valorii, acum este puţin în jos.

    Mai putem consemna foarte multe maxime din acest an, şi pozitive şi negative din punct de vedere al indicatorilor macroeconomici şi de business.

    Dar lumea va ţine minte 2025 ca fiind un an de criză, cu o inflaţie mare, cu majorări de taxe şi impozite, cu o încetinire economică şi cu o reducere a puterii de cumpărare pentru că inflaţia de aprope 10% a fost dublă faţă de creşterea nominală a salariului de 4%.

    Sa vedem cum va fi 2026!

     

  • Angelica (Barbu) Răducanu, Chief Administration Officer, Distribuţie Oltenia: „Rezultatele ne arată că acolo unde creşti cunoaşterea, creşti şi încrederea”

    Distribuţie Oltenia a traversat în ultimii ani un parcurs complex, în care a trecut printr-o schimbare de acţionariat, rebranding, dar şi printr-un val de transformări tehnologice care rescriu modul în care funcţionează reţelele de distribuţie. În acest context, leadershipul intern a devenit un factor decisiv pentru continuitate şi claritate. Angelica (Barbu) Răducanu explică modul în care compania a reuşit să rămână predictibilă într-o industrie aflată într-o tranziţie accelerată.

     

    Aţi traversat mai multe etape de transformare majoră – de la CEZ la Macquarie Asset Management (MAM)şi apoi la Evryo. Ce a însemnat acest parcurs din perspectiva leadershipului intern şi a stabilităţii oamenilor din organizaţie?

    Fiecare etapă de transformare a venit cu provocări noi, dar şi cu şansa de a ne consolida echipele şi încrederea în ceea ce construim împreună. În momentele de schimbare, oamenii au nevoie să înţeleagă exact care va fi impactul concret asupra activităţii şi a stabilităţii lor profesionale. Iar cele mai clare explicaţii în situaţii de acest fel trebuie să vină de la liderii organizaţiei. Practic, noi am menţinut o comunicare transparentă cu oamenii şi le-am oferit argumente şi căi prin care să rămânem o companie stabilă şi performantă care navigheaza schimbările cu rezilienţă.

    Într-o industrie percepută istoric ca fiind tehnică şi rigidă, cum aţi lucrat concret la transformarea culturii organizaţionale spre colaborare, deschidere şi asumare?

    La Distribuţie Oltenia, dialogul este instrumentul principal, atât în cadrul echipelor operaţionale, cât şi între membrii echipelor şi leadership. Într-adevăr, operăm într-o industrie extrem de tehnică, motiv pentru care dimensiunea umană a colaborării dintre noi este foarte importantă. De aceea, practicile noastre curente includ feedback constant, sesiuni de explorare a posibilelor soluţii, programe de up/reskilling, de planificare a carierei şi programe cu accent pe starea de bine a angajaţilor. De exemplu, programul nostru intern de wellbeing „Grija de Sine” este conceput să promoveze preocuparea angajaţilor pentru propria sănătate fizică, dar şi să provoace conştientizarea importanţei sănătăţiia financiare şi digitale. Iniţiativa de engagement intern „Joi cu Noi”, pe de altă parte, este cadrul informal în care angajaţi din diferite departamente schimbă idei vizavi de teme actuale, iar în felul acesta se cunosc mai bine şi se conectează la un scop comun.

    Criza de talente este o realitate în energie. Ce competenţe consideraţi critice pentru următorii 5–10 ani şi unde este cel mai mare decalaj între cerere şi ofertă pe piaţa muncii?

    Competenţele critice pentru următorii 5-10 ani sunt cele care vor putea răspunde modului în care evoluează sectorul energiei. Din acest punct de vedere, direcţiile sunt destul de clare: digitalizare, automatizare, integrarea instrumentelor AI, precum şi înţelegerea şi adaptarea la noul flux în care funcţionează sistemul energetic. Astăzi, utilizatorii devin actori activi în sistem, pot fi atât consumatori, cât şi producători, iar sursele de energie regenerabilă trebuie integrate în reţea în mod eficient. Aceste schimbări necesită noi competenţe, iar adaptarea completă a sistemului la aceste realităţi este un proces de durată, motiv pentru care va fi nevoie de specialişti care să gestioneze şi să pună în practică tot acest proces.

    Cum reuşeşte Distribuţie Oltenia să se poziţioneze ca angajator atractiv pentru tineri într-un context în care IT-ul şi tehnologia „pură” par mult mai seducătoare?

    Cred că tinerii caută astăzi mai mult decât un job „cool”. Vor sens, libertate să exploreze şi oameni de la care să fure meserie. În realitate, energia este una dintre cele mai tehnologizate industrii – poate nu mereu la fel de vizibil ca IT-ul, dar cu impact direct în viaţa tuturor. În Distribuţie Oltenia, folosim automatizarea în procese şi infrastructură, date complexe şi instrumente inteligente. Şi le explicăm asta tinerilor foarte transparent: energia nu este industria „învechită”, ci industria care permite tuturor celorlalte să existe – de la tehnologie până la sănătate sau educaţie. Dincolo de partea tehnică, cred că ne diferenţiază modul în care ne raportăm la oameni. Le oferim programe de formare reale (precum Ucenic Electrician), mentorship, oportunităţi de creştere şi un mediu în care pot greşi, pot întreba şi pot experimenta.

    Programul Ucenic Electrician este adesea citat ca model de bune practici. Ce rezultate concrete a produs şi ce spune el despre modul în care compania investeşte pe termen lung în oameni?

    „Ucenic Electrician” este modul nostru de a crea noua generaţie de profesionişti din energie. Nu este vorba doar despre o investiţie într-un domeniu. Energia este motorul care asigură funcţionarea multor industrii, iar începerea pregătirii noilor specialişti încă de când aceştia sunt elevi este, practic, o investiţie în viitorul întregii societăţi, precum şi în siguranţa noastră, a tuturor. Programul a fost lansat în 2016, cu obiectivul de a pregăti viitoarele generaţii de electricieni din sudul României — judeţele Argeş, Dolj, Gorj, Teleorman, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea — prin formare practică, mentorat şi acces la profesionişti din companie. Iar rezultatele se văd. Doar în 2025, elevii din program au câştigat patru premii la Trofeul Electricianului, la proba Electrician Junior. În plus, tot mai mulţi absolvenţi ai programului ni se alătură ca angajaţi sau ajung să lucreze pentru partenerii noştri — 19 doar anul acesta. Este, cred, cea mai sigură confirmare că investiţia făcută în pregătirea lor îşi atinge scopul.

    Ce îi face pe angajaţii existenţi să rămână într-o companie de infrastructură critică şi cum funcţionează, în practică, programe precum Joi cu Noi sau Grija de sine?

    Există mai mulţi factori care îi fac pe angajaţi să rămână într-o companie de infrastructură critică, precum Distribuţie Oltenia. Unul dintre aceştia este ideea de a avea o misiune esenţială. Mulţi dintre angajaţii noştri găsesc un sens profund în munca lor, fiind conştienţi că activitatea lor are un impact direct asupra comunităţilor şi a economiei. Un alt aspect important este stabilitatea pe care o oferă o companie de infrastructură critică. Sectorul energetic este unul strategic, iar angajaţii care lucrează în astfel de domenii au parte de o stabilitate profesională rar întâlnită în alte industrii. La acestea se adaugă şi cultura pe care am construit-o în ultimii ani — una în care relaţiile contează, iar oamenii se simt sprijiniţi. Programe precum „Joi cu Noi” sau „Grija de Sine” fac această cultură vizibilă. Primul creează conexiuni reale între colegi, într-un spaţiu informal în care se cunosc şi se apropie. Al doilea îi ajută să aibă grijă de ei — fizic, emoţional, la nivel financiar şi digital. Practic, le oferim contexte în care se simt parte dintr-o comunitate care îi pune pe oameni pe primul loc.

    Cum conectaţi obiectivele de sustenabilitate şi ESG cu dezvoltarea capitalului uman, astfel încât acestea să nu rămână doar teme de raportare, ci realităţi trăite în organizaţie?

    Pentru a conecta obiectivele de sustenabilitate şi ESG cu dezvoltarea capitalului uman, este esenţial ca acestea să fie parte din viziunea şi valorile companiei. În cazul Distribuţie Oltenia, această aliniere se traduce în proiecte concrete şi dezvoltate pe termen lung. Printre pilonii ESG ai companiei se numără grija pentru angajaţi şi comunităţi şi preocuparea pentru sănătatea şi securitatea în muncă. Avem un obiectiv clar: zero accidente de muncă. Iar pentru asta, ne-am angajat să lucrăm continuu pentru o mentalitate a prevenţiei şi a atenţiei date permanent siguranţei proprii şi a celor din jurul nostru, în toate instanţele vieţii profesionale şi personale. Pachetul de beneficii adresat angajaţilor ţine cont de nevoile lor reale, aflate din consultări continue cu ei şi cu partenerii de dialog social, în timp ce programele noastre de dezvoltare profesională şi personală se adresează tuturor oamenilor organizaţiei în mod specific obiectivelor lor.

    Programele precum Proactiv cu Energia, Maratonul Olteniei sau Fluent în sustenabilitate construiesc reputaţie, dar au şi impact real. Cum măsuraţi succesul acestor iniţiative?

    Pentru noi, succesul trebuie să înceapă cu un răspuns afirmativ la întrebarea: au oamenii mai multă claritate, mai multă siguranţă şi mai multă încredere în viitorul energetic datorită acestor programe? Rezultatele ne arată că acolo unde creşti cunoaşterea, creşti şi încrederea. Iar atunci când vezi comunităţi mai bine informate şi mai bine pregătite, ştii că programul şi-a atins cu adevărat scopul. În fapt, construim un parteneriat între noi şi comunităţile pe care le deservim, iar calitatea acestui parteneriat este indicatorul cel mai important al succesului acestor demersuri.

    AI schimbă deja industria energetică. Ce joburi vor fi cel mai puternic afectate şi ce tip de competenţe – hard şi soft – credeţi că vor face diferenţa între relevanţă şi irelevanţă profesională în următorul deceniu?

    AI accelerează transformarea întregului ecosistem energetic, dar nu o poate susţine fără oamenii care îl înţeleg. Într-o industrie aflată în plină tranziţie, unde reţelele devin tot mai inteligente, iar numărul prosumatorilor creşte într-un ritm fără precedent, tehnologia ne ajută să lucrăm mai sigur, mai eficient şi mai anticipativ. Dar ceea ce hrăneşte rezilienţa este expertiza acumulată în teren: electricienii, inginerii şi specialiştii care cunosc infrastructura, citesc realitatea din spatele datelor şi iau decizii esenţiale pentru stabilitatea reţelei. Hard skills precum competenţele tehnice în electricitate, înţelegerea sistemelor digitale din reţea şi operarea tehnologiilor AI vor fi esenţiale. Dar la fel de importante vor fi abilităţile soft care ne-au ghidat deja cultura: colaborarea, curiozitatea, deschiderea spre inovaţie, responsabilitatea şi capacitatea de a vedea dincolo de rolul electricianului de astăzi. În linie cu misiunea noastră, privim AI-ul nu ca pe un instrument de substituţie, ci ca pe un catalizator al unei noi generaţii de profesionişti.

    Distribuţie Oltenia deserveşte peste 1,5 milioane de consumatori şi administrează una dintre cele mai complexe reţele din România. Ce înseamnă această dimensiune, dincolo de cifre, în termeni de responsabilitate strategică şi presiune decizională asupra leadershipului?

    Faptul că deservim peste 1,5 milioane de consumatori înseamnă pentru noi o responsabilitate majoră faţă de fiecare dintre ei şi faţă de comunităţile lor. Cu toţii se bazează pe serviciile noastre pentru a avea acces constant şi sigur la energie electrică. De aceea, misiunea noastră este în fiecare decizie  strategică pe care o luăm  e să susţinem funcţionarea eficientă a reţelei de distribuţie, mai ales în contextul tranziţiei energetice.

    Fiind operatorul cu cea mai mare reţea de prosumatori din România, cum se schimbă ADN-ul unei companii de distribuţie când reţeaua devine bidirecţională şi mult mai sofisticată tehnologic?

    În acest nou context, în ADN-ul companiei trebuie să intre adaptabilitatea pentru că altfel, treptat, organizaţia îşi va pierde relevanţa în piaţă. Trecerea de la un model unidirecţional, unde energia pleca exclusiv de la furnizor la consumator, la un sistem în care fluxul este bidirecţional presupune un întreg set de schimbări tehnologice, precum şi o transformare fundamentală a interacţiunii cu clienţii. Ei nu mai sunt acum doar consumatori pasivi, ci trebuie priviţi ca parteneri activi. Concret, trebuie să regândim modul în care ne raportăm la consumatori şi, în acelaşi timp, să integrăm tehnologiile care ne permit să avem acest nou tip de colaborare cu ei.

    Cum definiţi leadershipul într-o companie care trebuie, simultan, să fie predictibilă operaţional şi extrem de agilă în faţa schimbărilor tehnologice?

    Într-un astfel de context, leadershipul unei companii trebuie să aibă o viziune clară, să înţeleagă profund contextul economic în care activează şi să aibă o orientare strategică. Toate aceste atuuri îi oferă capacitatea de a crea un cadru stabil, dar flexibil în organizaţie. Este important, de asemenea, ca liderii de business să încurajeze inovaţia şi dezvoltarea profesională continuă a angajaţilor, nu doar pentru a face faţă schimbărilor tehnologice, ci şi pentru a-şi consolida poziţia în industrie. Etapa pe care o traversăm face tranziţia nu doar spre o nouă eră tehnologică, ci şi spre o nouă generaţie de profesionişti şi, mai ales, de lideri. În Distribuţie Oltenia, dezvoltăm programe care dezvoltă abilităţile necesare, bazate pe co-creare, design thinking, coaching şi mentorat, încât oamenii noştri să poată conduce transformarea.

    Care sunt valorile non-negociabile pe care le-aţi apărat în momentele-cheie de schimbare de acţionariat şi de rebranding?

    Valorile non-negociabile pe care le-am apărat întotdeauna sunt cele care au legătură cu oamenii. Indiferent de evoluţiile tehnologiei, de dezvoltarea accelerată a AI şi a altor instrumente care pot creşte performanţele unei companii, nimic nu poate funcţiona complet fără implicarea oamenilor. Iar în sectorul energiei, aceştia sunt expuşi deseori riscurilor asociate cu lucrul la înălţime, manipularea echipamentelor electrice, condiţiile de mediu dificile sau posibilitatea de a interacţiona cu reţele sub tensiune. Prin urmare, nimic nu este mai important pentru noi decât siguranţa oamenilor. Alături de aceasta, o altă valoare non-negociabilă este integritatea profesională.