BusinessMagazin

Blog

  • Ce poţi face în Bucureşti weekendul acesta: proiecţii de filme, seri de jocuri, târguri vintage sau chiar concerte cu muzică de film

    Weekendul 30 ianuarie – 1 februarie vine cu o varietate de evenimente şi activităţi din sfere diferite, special pentru cei care îşi doresc o seară relaxantă la film sau poate o experienţă muzicală atipică, dar şi pentru cei care preferă o seară de jocuri cu prietenii sau târgurile vintage pentru colecţionari. Iată o selecţie de cinci recomandări pe care să le iei în calcul, dacă încă nu ai niciun plan pentru acest weekend.

    1. Seară de proiecţii de filme – Ziua UNATC

    Dacă îţi e dor să vezi proiecţii bune în timp ce petreci timp de calitate cu prietenii tăi, ai prilejul pe 30 ianuarie, începând cu ora 18, să vezi scurtmetraje remarcate la festivaluri internaţionale în 2025, realizate de studenţii de la Facultatea de Film. Scurtmetrajele vor fi difuzate la Sala Cinema, unde intrarea este liberă, iar câteva dintre titlurile care vor fi difuzate sunt: Marinică, băiatul meu – regia: Mihnea Toma, Flori, fete şi băieţi – regia: Simona Borcea, Sunny – regia: Andreea Parfenov.

    1. Concert cu Muzică de Film

    Unele melodii cinematografice îţi rămân în minte perioade lungi de timp, dar duminica aceasta, 1 februarie, ai ocazia să asculţi piesele preferate din cele mai cunoscute filme, de la „Interstellar” la „Pirates of the Caribbean”, la Ateneul Român, de la ora 17.

    Biletele pentru a asculta orchesta New Hope, încep de la 230 lei şi pot ajunge până la 550 lei, vestea bună este că încă mai ai timp să îţi cumperi bilet şi să te bucuri de o seară ca în filme.

    1. Board Games & VR Night

    Ţi-e dor de o seară de jocuri de societate alături de amicii tăi? Astăzi, 30 ianuarie, la Gateway VR Studio, un spaţiu perfect pentru gaming night, socializare şi un cocktail cu prietenii, poţi petrece o seară cu jocuri precum Dungeons & Dragons sau Catan care întâlnesc realitatea virtuală.

    Un bilet costă 90 de lei şi ai acces începând cu ora 18 la o serie de jocuri de grup, console Xbox One X, simulatoare de curse pentru cei care îndrăgesc F1 şi Assetto Corsa, dar şi experienţa VR.

    1. TârgO5 @ Evenimento5

    De sâmbătă până duminică, dacă eşti pasionat de modă, te interesează sustenabilitatea şi vrei să experimentezi ceva diferit  într‑un spaţiu cu o atmosferă relaxantă şi creativă,  poţi merge la o nouă ediţie TârgO5, pe strada Constantin Mille nr. 18. Vei găsi piese vintage potrivite pentru tine, sacoşe casual sau chiar creaţii locale, la 30 de standuri diferite.

    Intrarea este liberă pentru toată lumea şi este un spaţiu potrivit pentru a te întâlni cu pasionaţi de modă ca şi tine, dar şi a te bucura de piese vestimentare care spun o poveste.

    1. Târg de viniluri Paradis Paradis

    Pentru cei care se bucură de muzica analog şi sunt colecţionari nostalgici de viniluri, de sâmbătă, începând cu ora 12, până duminică la ora 15, la Club Control, târgul de viniluri Paradis Paradis vine cu o selecţie variată de genuri muzicale, de la hip-hop, la rock alternativ şi până la muzică electronică, standuri cu discuri de colecţie de la expozanţi precum Fonoteca Paradis, Cutia De Rezonanţă, Ţaca Placa.

    Participarea este gratuită şi te aşteaptă o selecţie de piese potrivite pentru toate gusturile, unde descoperi albume de care nu ştiai că ai nevoie.

  • Grupul LACTALIS îl numeşte pe Erekle Gamkrelidze la conducerea companiei din România

    Grupul LACTALIS anunţă că, începând cu 1 februarie 2026, îl desemnează pe Erekle Gamkrelidze în funcţia de director general LACTALIS ROMÂNIA. El preia mandatul de la Onur Barim, care a fost numit la conducerea altei divizii cu potenţial important în cadrul grupului LACTALIS. Erekle Gamkrelidze va administra toate afacerile LACTALIS ROMÂNIA, cu brandurile sale locale şi internaţionale – Zuzu, Albalact, Covalact de Ţară, LaDorna, Fulga, Rarăul, President, Galbani, Leerdammeer, Santal.

    Erekle Gamkrelidze vine cu o vastă experienţă în sectorul lactatelor şi al FMCG, acumulată pe parcursul celor zece ani petrecuţi în cadrul grupului LACTALIS. Şi-a început parcursul profesional în 2015 ca director general al companiei SANTE din Georgia, care ulterior a fost achiziţionată de LACTALIS. În 2016, odată cu fuziunea companiilor Sante şi Lactalis Georgia, Erekle a preluat conducerea operaţională a LACTALIS GEORGIA, contribuind semnificativ la dezvoltarea comercială, industrială şi organizaţională a companiei. Erekle GAMKRELIDZE este licenţiat în Managementul Afacerilor Aplicate la Imperial College London şi este absolvent al programului de studii manageriale al ESCP Business School Europe.

    “Sunt încântat să preiau ştafeta într-una dintre cele mai importante ţări ale Grupului în Europa şi să duc mai departe misiunea complexă de creştere responsabilă a companiei, păstrând amprenta locală şi buna reputaţie a brandurilor şi produselor româneşti şi contribuind la dezvoltarea industriei locale a lactatelor. Sunt provocări noi pe care abia aştept să le transform în rezultate extraordinare“, declară Erekle GAMKRELIDZE, Directorul General Lactalis România. Licenţiat în Economie şi Ştiinţe Sociale şi având o vastă experienţă în industria FMCG, ONUR BARIM s-a alăturat grupului LACTALIS în 2011, ca Director de Marketing în cadrul AK GIDA/LACTALIS TURCIA. Între 2018 şi 2021, Onur a administrat afacerile LACTALIS în ARABIA SAUDITĂ, înainte să se alăture echipei LACTALIS ROMÂNIA în 2022. Managementul lui Onur BARIM a adus o contribuţie decisivă la dezvoltarea strategică a Lactalis România şi la consolidarea poziţiei sale de lider în industria lactatelor. Sub conducerea lui Onur, Lactalis România a parcurs cea mai importantă şi complexă etapă de transformare organizaţională, prin integrarea completă a tuturor echipelor şi brandurilor locale ale grupului, a proceselor de lucru şi a activităţii operaţionale. În timpul mandatului lui Onur Barim, Lactalis România a continuat să aducă inovaţii importante cu produsele şi brandurile sale româneşti, a finalizat ample proiecte de investiţii care au vizat atât facilităţile de producţie şi ambalare în toate cele patru fabrici ale grupului cât şi activitatea logistică şi a pus bazele unui hub local de producţie pentru export, multiplicând vânzările de peste cinci ori în peste 20 de pieţe externe, în doar câţiva ani. „A trăi şi a lucra în România în ultimii trei ani şi ceva a fost un adevărat privilegiu pentru mine, am întâlnit aici oameni talentaţi, devotaţi, curajoşi, cu adevărat buni profesionişti. Părăsesc ţara cu mândrie, cu recunoştinţă şi cu profund respect, dar şi cu bucurie ştiind că las în urmă o companie mai puternică şi o echipă experimentată care cred că poate depăşi orice provocare”, spune Onur Barim.

    Lactalis este şi cel mai mare producător de lactate din România, cu o cifră de afaceri de peste 350 de milioane de euro anul trecut. Lactalis România reuneşte patru companii cu o istorie veche în industria locală – Albalact, Dorna Lactate, Covalact şi Rarăul, o divizie activă în industria sucurilor – Parmalat România şi o divizie de logistică – Lactalis Logistic. Lactalis România deţine un portofoliu impresionant de branduri şi produse locale şi internaţionale recunoscute, care sunt, de zeci de ani, parte din obiceiurile de consum ale românilor: Zuzu, Albalact, Covalact De Ţară, LaDorna, Fulga, Rarăul, Bardezzi, Horeca Top, President, Galbani, Leerdammer, Santal. Peste 1900 de angajaţi lucrează pentru Lactalis România, în 4 fabrici, precum şi în structuri administrative, de colectare de lapte şi vânzare care acoperă toată ţara. 

  • Ce fonduri administrează Raiffeisen Bank România pentru clienţii cu bani: Activele administrate de divizia Private Banking & Premium Invest au atins 4 mld.euro în 2025, în creştere cu 17,7%

    Activele totale administrate de Raiffeisen Bank România în cadrul diviziei de Private Banking & Premium Invest au atins cumulat nivelul de 4 miliarde de euro în 2025, marcând o creştere de 17,7%, susţinută într-o proporţie de aproximativ două treimi de către segmentul de clienţi Private Banking.

    Totodată, activele clienţilor din cele două segmente, deţinute în produse de investiţii, au crescut până la 1,7 miliarde de euro (+19,2%), segmentul de clienţi Premium Invest, cu active personale în administrare de minim 60.000 euro, având o contribuţie majoritară, ca urmare a accelerării procesului de diversificare a portofoliului de investiţii.

    Investiţiile sustenabile au fost în continuare susţinute prin includerea în oferta investiţională a două noi fonduri de investiţii internaţionale, axate pe sustenabilitate, complementar celor 11 fonduri ESG deja disponibile.

    Totodată, anul trecut au fost finalizate nouă oferte de certificate, cu o valoare totală de 57 milioane de euro. Aceste emisiuni au inclus certificate cu capital protejat, precum şi certificate expres denominate în RON, EUR şi USD.

    Serviciile Raiffeisen Private Banking au primit şi in 2025 reconfirmarea statutului Romania’s Best International Private Bank la evenimentul Euromoney Global Private Banking Awards.

    Activele totale ale băncii au depăşit 88,6 miliarde lei, în creştere cu 8% , iar profitul net s-a majorat cu 4% faţă de anul anterior, până la 1,75 miliarde lei. În total, Raiffeisen Bank are 2,3 milioane de clienţi. 

  • OPINIE Nicodim Hagău, Master Francizor TAB România: Cum să transformi provocările în oportunităţi cu ajutorul unei comunităţi de lideri

    De peste 35 de ani, TAB – The Alternative Board – ajută antreprenorii din întreaga lume să ia decizii mai bune, mai rapide şi mai ancorate în realitate. Este un concept, o solutie numai buna pentru antreprenorii romani care inca invata din mers capitalismul, mi-am spus cand m-am intalnit prima oara cu acest concept. Lucrez de peste 10 de ani în zona de dezvoltare a managementului si echipelor din antreprenoriat, cu programe de leadership şi management strategic iar proiectele in care am fost implicat mi-au aratat ce functioneaza si ce functioneaza mai putin in Romania astfel ca subscriu pe deplin concluziei pe care se bazează modelul american TAB: antreprenoriatul înseamnă mai mult decât cifre, profit sau strategii bine gândite, acesta este, în primul rând, despre oameni. Despre modul în care liderii se raportează la echipa lor, la clienţi şi la propriile valori. Exact această perspectivă este esenţa TAB: un sistem construit nu în jurul proceselor sau al indicatorilor financiari, ci al oamenilor care fac businessul să meargă înainte. De aceea, acum 4 ani, am decis sa conving TAB sa intre in Romania si mi-am asumat rolul de master francizor pe o piata inca in formare.

    Antreprenorii nu au doar responsabilităţi financiare, ci şi grija echipelor, presiunea deciziilor zilnice, ritmul vieţii de familie şi nevoia permanentă de echilibru într-un context poate mai volatil acum decât în trecut. La TAB lucrăm direct cu cei care conduc organizaţiile. Pentru că dacă te concentrezi exclusiv pe business, obţii rezultate pe termen scurt: îmbunătăţeşti profitul trimestrial, de exemplu sau cresti rapid vanzarile, etc. . Dar atunci când lucrezi cu antreprenorul, transformi felul în care acesta gândeşte, prioritizează şi conduce, ceea ce se va reflecta natural în performanţa companiei, în dinamica echipei şi în calitatea vieţii lui.

    Antreprenorii români sunt direcţi, orientaţi spre rezultat, obişnuiţi să ducă greul singuri, dar contextul în care funcţionăm nu este unul simplu. Mediul antreprenorial evoluează într-un ritm accelerat şi este marcat de presiuni financiare, deficit de talente, schimbări legislative şi inovaţie constantă. Vestea bună este că antreprenorii nu mai trebuie să se descurce singuri. Au acces la un cadru în care pot analiza fără filtre idei, pot primi perspective obiective şi pot discuta deschis despre dificultăţi, fără teama de a fi judecaţi.

    Toate acestea se întâmplă lunar la un board TAB: aducem la un loc 6-8 antreprenori din industrii complet diferite, care formează un board real, un consiliu consultativ, în care fiecare membru devine parte din soluţia celorlalţi. Fără agende ascunse. Fără ego-uri inutile. Doar experienţe, decizii, responsabilitate şi încredere. TAB este mai mult decât un sistem de business – este un spaţiu real de leadership colectiv, susţinut de peste 500 de boarduri active la nivel global.

    Adevăratul beneficiu al unui board TAB este combinaţia dintre claritate şi sprijin. Discuţiile cu alţi lideri aduc feedback direct, obiectiv şi relevant, care accelerează deciziile şi direcţia strategică. În acelaşi timp, sentimentul de comunitate devine o ancoră reală: ai alături oameni care înţeleg exact prin ce treci şi care pot oferi soluţii din experienţa proprie. În plus, fiecare membru beneficiază de sesiuni individuale de lucru şi de instrumente strategice dedicate, care ajută echipele să-şi clarifice viziunea şi să-şi alinieze obiectivele.

    Valoarea adăugată a TAB faţă de alte sisteme de pe piaţa românească este chiar această combinaţie între comunitate, coaching individual şi instrumente strategice validate la nivel internaţional. Nu oferim doar networking sau evenimente de business; oferim un cadru de leadership colectiv, unde fiecare antreprenor îşi poate testa ideile şi poate primi soluţii concrete pentru problemele reale din compania lui. În plus, prin platforma digitală TAB şi prin programele internaţionale de training, membrii beneficiază de metode şi know-how folosite cu succes în 27 de ţări.

    Antreprenorii TAB cresc mai rapid decât media pieţei la nivel global. În România, cifrele confirmă aceeaşi tendinţă. Avem antreprenori care sunt cu noi de la început şi care, pe lângă sprijinul comunităţii şi dezvoltarea personală, au înregistrat o creştere anuală a businessului cu 40-50%. Acesta este impactul unui board care te provoacă, te ascultă şi te responsabilizează. Alţii au descoperit soluţii pentru echipele lor, au învăţat să prioritizeze obiectivele şi să-şi dezvolte leadershipul personal.

    Succesul pe care l-am avut lucrând cu antreprenori din Cluj şi apoi din Bucureşti ne-a încurajat să facem următorul pas: să ne extindem la nivel naţional în sistem de franciză, cu accent pe oraşele cu un ecosistem antreprenorial matur – Braşov, Timişoara, Iaşi, Constanţa, Oradea. Ne dorim parteneri care vor să schimbe modul în care antreprenorii români iau decizii şi îşi construiesc dezvoltarea, care să facă parte dintr-o comunitate bazată pe valori clare – colaborare, responsabilitate, învăţare continuă, inovaţie, încredere, excelenţă şi respect.

    Într-o economie instabilă, combinaţia dintre boarduri consultative, coaching individual şi o comunitate globală nu mai este un „nice to have”. Este cheia unui leadership sănătos şi a unei creşteri reale. TAB este spaţiul în care deciziile devin mai clare, dezvoltarea se accelerează, iar antreprenorii se sprijină pe o reţea validată internaţional. Pentru business. Pentru viaţă. Pentru tot ce îşi propun ca lideri.

     

  • ANAF scoate tunurile grele: Încep controalele masive la persoanele fizice. Cine sunt cei vizaţi de aceste controale

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală îşi va concentra, în 2026, controalele pe persoanele care afişează averi sau cheltuieli mari fără venituri declarate, folosind inclusiv analize digitale şi date centralizate.

    Anunţul a fost făcut de preşedintele ANAF, Adrian Nica, în cadrul Conferinţei Anuale de Fiscalitate EY. Şeful Fiscului a explicat că instituţia nu va face verificări „la întâmplare” şi nici controale pe criterii de rudenie, ci va urmări diferenţele evidente dintre averea deţinută şi veniturile declarate oficial.

    „O persoană care îşi cumpără o casă de 500.000 de euro, ceasuri de 130.000 de euro, face publice aceste achiziţii şi, în acelaşi timp, declară venituri zero, va fi vizată de ANAF”, a spus Adrian Nica, citat de Ziarul Financiar.
    Preşedintele ANAF a respins ideea vehiculată în spaţiul public potrivit căreia Fiscul ar verifica rudele contribuabililor. „ANAF nu controlează pe nimeni pentru că este rudă cu cineva. Avem treabă doar cu persoanele care au proprietăţi şi cheltuieli nejustificate. Dacă cineva invocă donaţii sau împrumuturi fictive, aceste situaţii vor fi analizate”, a declarat acesta.

    El a dat exemple concrete de practici frecvente identificate de Fisc: achiziţii de bunuri de valoare pe numele unor persoane fără venituri sau pe numele unor rude în vârstă, urmate de revânzări rapide, pentru a masca provenienţa banilor.
    Adrian Nica a atras atenţia că ANAF a identificat şi zone cu venituri importante nedeclarate, inclusiv în mediul online, unde unele persoane obţin sume consistente fără a plăti taxe. „Avem situaţii în care se obţin zeci de milioane de lei într-un an şi nu se declară nimic. Aceste cazuri sunt deja în analiză şi vor fi tratate diferit”, a precizat şeful ANAF.

    Potrivit acestuia, digitalizarea instituţiei permite acum identificarea mai rapidă a acestor situaţii, prin corelarea informaţiilor fiscale, bancare şi a datelor raportate electronic.

    Şeful ANAF a subliniat că obiectivul nu este creşterea numărului de controale, ci controale mai bine ţintite, bazate pe analiză de risc, pentru a reduce evaziunea şi a creşte colectarea fără a pune presiune pe contribuabilii corecţi.
    Potrivit lui Adrian Nica, ANAF nu derulează o campanie generală, ci îşi selectează ţintele exclusiv pe baza analizei de risc: „Nu ne propunem să hărţuim contribuabilii de bună credinţă. Ne interesează acele cazuri unde există diferenţe evidente între ce se declară şi ce se vede în realitate”.

  • Cât mai poate rezista Viktor Orban? Economia Ungariei e la un pas de stagnare, industria în declin, iar opoziţia câştigă teren cu doar câteva luni înainte de una dintre cele mai importante curse electorale din istoria recentă a Ungariei

    Viktor Orban se află într-un moment delicat cu mai puţin de trei luni înainte de alegerile parlamentare din aprilie. Datele economice recente arată o creştere modestă a PIB-ului de 0,2% faţă de trimestrul anterior, sub estimările analiştilor, în timp ce în 2025 economia a avansat cu doar 0,4%. Industria, cu excepţia unei singure luni în 2024, a înregistrat scăderi aproape constante în ultimii trei ani, ceea ce indică o evoluţie lentă şi problematică pentru guvern, scrie Bloomberg.

    Cheltuielile pre-electorale au pus presiune asupra bugetului, determinând autorităţile să majoreze ţintele de deficit, iar pieţele şi investitorii să urmărească atent aceste evoluţii.

    Forintul a reacţionat cu o depreciere uşoară faţă de euro, deşi rămâne aproape de cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani.

    Opoziţia, condusă de Peter Magyar şi partidul Tisza, profită de această situaţie. Partidul promite creşterea nivelului de trai, reforme fiscale responsabile şi aderarea rapidă la zona euro, dar şi soluţii pentru problemele de stat de drept şi corupţie, care au dus la blocarea unor fonduri europene de peste 20 de miliarde de dolari.

    Aceste mesaje au rezonat în rândul electoratului urban şi al investitorilor internaţionali.

    Alegerile din aprilie nu sunt doar un vot obişnuit: ele reprezintă unul dintre cele mai importante momente din istoria recentă a Ungariei, putând decide direcţia politică a ţării după 16 ani de guvernare Orban.

    În acest context, premierul trebuie să demonstreze că economia poate fi redresată şi să contracareze strategia opoziţiei. Stagnarea economică şi evoluţia lentă a industriei reprezintă provocări importante, dar nu indică un colaps imediat. Totuşi, aceste dificultăţi economice vor cântări cu siguranţă în campania electorală şi în percepţia publicului.

  • Război total cu statul: Donald Trump dă în judecată ANAF-ul şi american Trezoreria pentru 10 mld. dolari după ce rapoartele privind taxele plătite de preşedintele american s-au scurs în presă. Documentele arată că preşedintele a fentat taxele timp de zece ani sau a plătit sume simbolice

    Donald Trump şi familia sa au dat în judecată Internal Revenue Service (IRS) şi Departamentul de Trezorerie pentru cel puţin 10 miliarde de dolari, după ce declaraţiile lor fiscale au fost dezvăluite publicului, scrie Financial Times.

    Procesul, depus joi la tribunalul federal din Miami, îi implică pe Trump, pe cei doi fii ai săi mai mari, Donald Jr. şi Eric, precum şi pe Trump Organization.

    Aceştia susţin că scurgerea documentelor fiscale către New York Times, ProPublica şi alte publicaţii, realizată în 2019 şi 2020 de fostul contractor al IRS Charles Littlejohn, angajat al firmei de consultanţă Booz Allen Hamilton, le-a cauzat „daune reputaţionale şi financiare, afectarea reputaţiei lor de business şi le-a prezentat într-o lumină falsă”.

    Trump susţine că IRS şi Departamentul de Trezorerie nu au instituit măsuri de securitate adecvate pentru protejarea confidenţialităţii declaraţiilor fiscale ale preşedintelui şi familiei sale.

    Departamentul de Trezorerie a anunţat, la începutul acestei săptămâni, că îşi va întrerupe contractele cu Booz Allen, ca sancţiune pentru scurgerea de informaţii fiscale confidenţiale aparţinând nu doar lui Trump, ci şi altor persoane cu averi semnificative.

     În ianuarie 2024, Littlejohn a fost condamnat la cinci ani de închisoare, într-un proces descris de judecător drept „cel mai mare jaf din istoria IRS”.

    Siturile de presă au publicat zeci de articole bazate pe aceste scurgeri, evidenţiind strategiile fiscale folosite de miliardari precum Elon Musk, Jeff Bezos, Warren Buffett sau Michael Bloomberg.

    Trump însuşi a refuzat, atât ca candidat, cât şi ca preşedinte, să-şi publice declaraţiile fiscale, încălcând tradiţia de zeci de ani şi alimentând speculaţiile privind situaţia sa financiară. Conform New York Times, în 2016, anul alegerii sale, Trump a plătit doar 750 de dolari impozit federal şi nu a achitat deloc impozit în 10 din cei 15 ani anteriori, raportând pierderi mai mari decât câştigurile.

     

  • Nadella apasă acceleraţia pe AI, dar Wall Street calcă frâna: Microsoft raportează venituri de peste 81 miliarde dolari, însă investiţiile masive în centre de date prăbuşesc acţiunile cu 5% după raportare

    Microsoft, unul dintre principalii beneficiari ai boomului din inteligenţa artificială, a raportat rezultate financiare peste aşteptările pieţei pentru al doilea trimestru fiscal, potrivit The Wall Street Journal.

    Totuşi, reacţia investitorilor a fost negativă, pe fondul creşterii accelerate a cheltuielilor pentru infrastructura de tip data center.

    Compania a înregistrat venituri de 81,3 miliarde dolari în primul trimestru fiscal, peste estimările analiştilor. Divizia de cloud Azure, un indicator cheie urmărit de piaţă, a consemnat o creştere de 39%, în linie cu aşteptările Wall Street, dar uşor sub ritmul din trimestrul anterior.

    Microsoft a raportat un profit net de 38,5 miliarde dolari, echivalentul a 5,16 dolari pe acţiune diluată, peste nivelurile anticipate de analişti. Venitul operaţional a crescut cu 21%, la 38,3 miliarde dolari, de asemenea peste prognoze.

    Acţiunile companiei au scăzut cu 11% în tranzacţiile de joi dimineaţă, fiind pe cale să înregistreze cea mai mare scădere procentuală într-o singură zi din 2020.

    Performanţa peste aşteptări a fost susţinută de noul acord cu OpenAI, încheiat în octombrie, în contextul restructurării companiei de inteligenţă artificială pentru crearea unei entităţi orientate spre profit. Microsoft deţine aproximativ 27% din această entitate.

    Microsoft a anunţat anterior că îşi va dubla capacitatea centrelor de date în următorii doi ani şi că va cheltui peste nivelurile proiectate iniţial pentru infrastructura AI, inclusiv data centere.

    După publicarea rezultatelor, acţiunile gigantului tech au scăzut cu aproximativ 5%. La finalul şedinţei de tranzacţionare, Microsoft se poziţiona la 433 dolari/acţiune..

     

  • Franţa sfidează criza politică: Economia franceză a bifat o creştere economică modestă de 0,2% în T4/2025, în ciuda turbulenţelor şi a tensiunilor fiscale

    Economia Franţei a continuat să crească la finalul anului trecut, în pofida instabilităţii politice şi a riscurilor legate de măsuri de austeritate, pe fondul unei evoluţii mai bune a consumului populaţiei şi a investiţiilor, potrivit Bloomberg.

    Produsul intern brut al Franţei a crescut cu 0,2% în trimestrul al patrulea, potrivit datelor publicate de institutul de statistică Insee. Ritmul de creştere este mai redus faţă de trimestrul anterior, dar se aliniază estimărilor realizate de analiştii economici.

    Datele vin înaintea publicării rezultatelor pentru alte mari economii europene, Spania, Germania şi Italia urmând să anunţe evoluţia economică tot vineri. Ulterior, Eurostat va publica datele pentru zona euro, unde economiştii estimează o creştere de 0,2% a PIB-ului în trimestrul patru, uşor sub ritmul din trimestrul precedent.

    La nivel european, economia a rezistat după introducerea tarifelor comerciale de către administraţia Trump anul trecut, însă rămâne în alertă în contextul noilor ameninţări privind impunerea unor taxe suplimentare. În acelaşi timp, inflaţia s-a stabilizat în jurul ţintei Băncii Centrale Europene, ceea ce a permis menţinerea dobânzilor la 2%.

    În Franţa, a doua jumătate a anului a fost marcată de o nouă prăbuşire a guvernului şi de dispute legate de majorări de taxe şi reduceri de cheltuieli necesare pentru reducerea deficitului bugetar. Cu toate acestea, consumul populaţiei a accelerat, înregistrând o creştere de 0,3% în trimestrul al patrulea. Un raport separat arată însă că, în luna decembrie, cheltuielile au scăzut faţă de luna precedentă, în special pe fondul reducerii achiziţiilor de bunuri manufacturate şi alimente.

    Investiţiile companiilor au scăzut uşor în trimestrul al patrulea, în timp ce investiţiile gospodăriilor au crescut cu 1,1%.

    La nivelul întregului an, economia Franţei a înregistrat o creştere de 0,9%, în linie cu ipotezele guvernului utilizate în construcţia bugetului.

    Perspectivele politice şi fiscale s-au îmbunătăţit recent, după ce premierul Sébastien Lecornu a reuşit să avanseze în Parlament un buget de compromis, care include măsuri de ajustare fiscală mai moderate şi mai puţine majorări de taxe decât cele propuse iniţial.

  • Donald Trump îl numeşte pe bărbatul împuşcat la Minneapolis „agitator” şi „posibil insurgent”

    Preşedintele se referă la un videoclip în care Alex Pretti, cu unsprezece zile înainte de moartea sa, se revoltă în timpul unei arestări a poliţiei, tot în Minneapolis, un oraş din nordul Statelor Unite zguduit de la începutul lunii de proteste împotriva raidurilor poliţiei de imigrare, scrie Le Figaro.

    „Agitator şi, poate, insurgent, popularitatea lui Alex Pretti a scăzut drastic odată cu publicarea videoclipului în care este văzut ţipând şi scuipând în faţa unui agent ICE (poliţia de imigrare) foarte calm şi stăpân pe sine”, a scris Trump.

    Alex Pretti dă „lovituri frenetice cu picioarele într-un vehicul guvernamental nou şi foarte scump, cu atâta forţă şi violenţă încât stopul spate s-a spart în bucăţi”, a spus Trump.

    „A fost o adevărată demonstraţie de violenţă şi furie, vizibilă pentru toţi, dezlănţuită şi scăpată de sub control. Agentul ICE a rămas calm şi impasibil, ceea ce nu este uşor în astfel de circumstanţe”, a adăugat preşedintele.

    Videoclipul semnalat de Donald Trump a fost difuzat miercuri de un canal media online, înainte de a deveni viral. Alex Pretti a insultat agenţii federali de imigrare pe o stradă din Minneapolis, pe 13 ianuarie.

    Asistentul medical în vârstă de 37 de ani scuipă pe unul dintre SUV-urile care transportă agenţii. Apoi loveşte cu piciorul partea din spate a vehiculului, apoi un al doilea, care sparge farul din spate dreapta al maşinii.

    Poliţiştii mascaţi pleacă imediat să-l aresteze. Pretti este imobilizat de cel puţin patru agenţi. Poliţia trimite, de asemenea, gaze lacrimogene pentru a respinge activiştii care strigă şi fluieră mai tare.