Cea mai bine pozitionata companie romaneasca este Petrom (locul 12). Intre primele o suta de companii se mai afla doar Mittal Steel Galati (locul 63), Electrica (67), Dacia Groupe Renault (69), Metro Cash & Carry Romania (72), Rompetrol Rafinare (73) si Petrotel Lukoil (100). Intre primele 500 de companii din zona se mai afla Orange Romania (locul 126), Vodafone Romania (134), Lukoil Romania (137), Distrigaz Sud (157), Romtelecom (163), Romgaz (165), Interbrands (199) sau Porsche Romania. Intre cele mai mari 50 de banci din regiune se regasesc si trei din Romania –
Blog
-
Fusu: Am cheltuit primul milion
Milioanele primite dupa ce a vandut o parte din Neogen ii dau lui Calin Fusu confortul de a putea cheltui mai mult pentru oameni, achizitii si promovare, fara sa stea cu ochii pe marje. Fusu a dezvaluit, intr-o discutie cu BUSINESS Magazin, ce directii de investitii are in gand.
Recent, Calin Fusu, in continuare actionarul majoritar de la compania online Neogen, a mai cumparat un site de socializare online – Impulse.bg, punctand astfel cate o achizitie, anul acesta, pentru trei din tarile unde este prezent, Romania, Republica Moldova si Bulgaria. Celelalte doua site-uri sunt Faces.md si Colegi.ro, la egalitate din punctul de vedere al pretului, dupa cum spune Fusu, iar Impulse.bg a fost cel mai ieftin: in total, cele trei au luat din contul Neogen cateva sute de mii de euro.
Tot recent, intreprinzatorul a mai cochetat cu ideea de a prelua site-ul Hotnews.ro, unul din editorii online importanti din Romania. Nu a facut-o insa, spune Fusu, intai pentru ca achizitia l-ar fi pus pe picior de razboi cu alte grupuri media cu care sugereaza ca ar vrea sa devina partener pentru viitoare planuri si doar apoi pentru ca pretul ar fi fost prea mare. Daca stau sa ma gandesc, pentru Neogen cred ca Hotnews nu ar merita nici 100.000 de euro”, spune Fusu despre un site cu o cifra de afaceri anul trecut de aproape 300.000 de euro. Bine, dar care ar fi totusi o valoare corecta pentru Hotnews? Cred ca valoarea ar ajunge undeva pe la… dar mai bine nu fac vreo estimare, se autocenzureaza Fusu, motivand cu stricarea pietei – e vorba de stirea cu care nu ar fi vrut vreodata sa faca prima pagina a ziarelor, anume ca a vandut o participatie estimata de surse ale BUSINESS Magazin la 33% din Neogen pe aproape 5 milioane de euro si despre care sustine ca strica pretul achizitiilor pe care Neogen le-ar putea face. Si pe care va trebui sa le faca, pentru ca fondurile de investitii intrate in actionariat in urma cu circa doua luni, Tiger Global Management (SUA) si Wouwer Investeringen (Olanda), chiar daca sunt investitori pasivi si nu se implica in conducerea executiva, preseaza cu cresterea cotei de piata si nu a profitabilitatii. Exista presiunea sa crestem, sa crestem si sa dominam anumite segmente. Sa le fie frica altor jucatori si sa spuna ca nu se baga unde e Neogen, comenteaza Fusu, doar pe jumatate in gluma.
BestJobs.ro, partea din business care genereaza acum mai mult de jumatate din veniturile Neogen, nu mai poate creste spectaculos, pentru ca in mare parte companiile care au nevoie de angajati noi folosesc deja aproape de capacitatea maxima serviciile de recrutare online.
Scaparea, enunta Fusu, este de a fura din cota de piata a eJobs.ro serviciul concurent, impreuna cu care domina piata de recrutare. Piedici din partea actionarului comun impotriva unei asemenea tentative nu ar trebui sa existe, Tiger Global Management fiind probabil mai interesat de dimensiunea feliei din piata de recrutare pe care o controleaza prin BestJobs si eJobs decat de raporturile dintre cele doua site-uri. BestJobs mai are mult loc de crestere, practic ar putea creste cu 100% daca am fura cota de piata de la eJobs, afirma Fusu. Acum, conform Neogen, BestJobs detine 60% din piata de recrutare, concurentul principal fiind eJobs, fondat de Liviu Dumitrascu si Daniel Tatar, unde Tiger Global are o participatie de circa 30%.
Treptat insa, BestJobs isi va pierde din importanta pe care o are acum in generarea cifrei de afaceri. Fusu spune ca spera ca veniturile din publicitate sa le depaseasca pe cele din recrutare undeva in 2009. Publicitatea este piesa din Neogen unde mai sunt multe de rafinat. Sa ne gandim doar la faptul ca milionul de vizitatori pe saptamana ai site-urilor Neogen ar urma sa aduca anul acesta 500.000 de euro, in scenariul proprietarilor. Tinta declarata a lui Fusu, sa ajunga la incasari din reclame care sa reprezinte 25% din sumele cheltuite anual pe publicitatea online, ar putea transforma compania care acum lasa pe altii sa-i vanda o parte din spatiul publicitar propriu intr-o agentie de vanzari. Dupa mine, daca tot avem niste bani in banca, de ce sa nu-i cheltuiesc? Noi am putea plati publisherii spunand: OK, cat iti garanteaza AdEvolution (al treilea mare jucator de pe piata de publicitate online, cu o cota de peste 20% – n. red.)? Inmulteste cu 1,5 si vino la noi. Putem sa cheltuim banii astia si sa construim reteaua.
In schimb, Stefania Croitoru, noul director de vanzari de publicitate al Neogen, venita chiar de la reteaua AdEvolution, ar vrea o abordare mai putin riscanta. De ce sa luptam corp la corp cu toate regiile, cand putem sa mergem doar unde suntem noi cei mai buni, si anume targetarea demografica? Si vedem mai tarziu daca ne extindem.
Directorul de vanzari considera un atu al ofertei Neogen faptul ca traficul generat de site-urile din portofoliu poate fi usor impartit in profiluri care includ orasul, varsta si nivelul veniturilor, ca efect al faptului ca majoritatea serviciilor Neogen pot fi accesate doar de utilizatori inregistrati, persoane care deci au declarat in prealabil aceste date.
Energia potentiala a Neogen sta in numarul de utilizatori ai celor cateva servicii pe care le are (recrutare online, prietenii/matrimoniale, jocuri, anunturi de mica publicitate si serviciul de videosharing). Transformarea tuturor acestor servicii in parti ale unei retele sociale in care fiecare membru inregistrat poate comunica si emite continut, dar caruia in acelasi timp sa-i fie servit continut la pachet cu publicitatea este cea mai importanta linie de strategie a lui Fusu. Pe pagina personala a unui utilizator de Neogen, partea stanga este cea care-i asigura necesitatile de socializare si comunicare: lista de prieteni seamana cu o lista de contacte in Yahoo Messenger, mici comunitati personale grupate in colegi de birou, parteneri de afaceri, prieteni sau rude apropiate. Partea dreapta a paginii este dedicata continutului – facut chiar de utilizator, in cazul clipurilor video pe care orice membru le poate incarca pe pagina personala pentru a le arata prietenilor, sau servit de Fusu & Co. in cazul stirilor sau al altor materiale.
Aici apare nevoia unui furnizor de continut, ceea ce l-a facut pe Fusu sa se gandeasca la preluarea Hotnews. S-a razgandit insa pentru a nu derapa de la directia pe care si-a impus-o: Trebuie sa ne fie foarte clar strategic ce facem. Tot ce inseamna productie de continut nu e treaba noastra. Daca trebuie sa scriem macar un rand de ceva, ne vom abtine de la zona aceea, declara Calin Fusu.
Neogen are insa nevoie evident de un partener sau mai multi, probabil din zona trusturilor de media, care sa vina cu continut pe paginile utilizatorilor si cu care sa imparta veniturile din publicitatea ce va insoti continutul. De aici si ideea de extindere catre zona regiilor de publicitate.
In total, Fusu spune ca nu a cheltuit inca un milion de euro din banii virati de fondul Tiger Global Management pana acum: mai exact, a fost vorba doar de cele cateva sute de mii pe achizitia celor trei site-uri si cateva sute de mii pe promovarea serviciilor. Daca, in virtutea mentinerii departe de zona productiei de continut, costurile cu angajatii sunt inca relativ reduse (mare parte din cei 80 de angajati sunt concentrati in Targu-Mures), Fusu se gandeste insa la extinderea echipei de vanzari, care acum numara doar trei persoane. Avem bani sa platim cele mai bune salarii din industrie, asa ca daca o sa gasim oameni buni la alte regii, probabil ca o sa-i luam, sustine Fusu. -
Banci in franciza, in curand si in Ucraina
Pentru ING s-a dovedit o idee buna extinderea retelei de retail prin francize, aplicata in Romania. Acum, sistemul urmeaza sa fie exportat si pe piata ucraineana.
In vuietul infernal al motoarelor de la Formula 1, spectatorii n-au prea multe sanse sa-si recunoasca pilotii preferati pe pista. Ce se vede insa clar si de la distanta sunt siglele sponsorilor de pe caroseriile bolizilor. In cursa de la Hungaroring, echipajele ce au alergat, mai toata cursa, pe pozitiile 9 si 11 au fost ale echipei ING-Renault. ING-Renault pentru ca, din acest sezon, grupul financiar olandez a batut palma cu producatorul francez de automobile, pentru un parteneriat menit sa creasca notorietatea grupului ca furnizor de servicii financiare (asigurari, banca, asset management), declara pentru BUSINESS Magazin William Connelly, executive board member of ING wholesale banking, head of clients.
Evitand sa dea o cifra exacta, reprezentantul grupului a indicat totusi ca ING si-a bugetat pentru acest proiect o suma ce se plaseaza, in 2007, intre 50 si 100 de milioane de euro. Ca ordin de marime – o echipa de Formula 1 are nevoie de un buget ce nu poate fi mai mic de 200 de milioane de euro pe sezon, iar zvonurile indica cifre chiar de trei ori mai mari pentru echipa Ferrari.
Ce legatura are insa un grup financiar cu bolizii de Formula 1? Pentru cresterea notorietatii brandului, proiectul a adunat cel mai mare punctaj, explica Isabelle M. Corner, ING Renault F1 programme managing director. Argumentul e legat de acoperirea larga pe care o asigura acest sport – 17 circuite in intreaga lume si 185 de tari in care sunt vizionate cursele. Or, tocmai de mai multa faima in cat mai multe tari are nevoie grupul olandez acum, cand isi indreapta atentia catre extindere. ING vrea sa inceapa in piata ruseasca si in Bulgaria afacerile cu asigurari de viata si sa exporte pe piata ucraineana modelul francizelor bancare, dupa reteta aplicata pe piata romaneasca. Ca banca de wholesale e bine sa ai francize, ca sa ai statut de asociat, altfel, fara sistemul de francize e greu sa faci business, afirma Connelly, referindu-se la costurile de extindere a unei retele bancare.
Cu toate acestea, Connelly nu exclude posibilitatea ca ING sa recurga la preluarea unei banci pe piata romaneasca, fara a nominaliza insa o posibila tinta: Ne uitam foarte atent si analizam daca are sens sa ne extindem si in continuare pe cont propriu. In Romania, argumenteaza el, ritmul de crestere a pietei poate sustine in continuare o extindere prin forte proprii, pe cand alte piete din Europa Centrala si de Est sunt mult mai structurate, iar cota de piata mai poate fi sporita semnificativ doar prin achizitii. Pe piata romaneasca, principalul tel al ING Bank este cresterea cotei de piata pe retail si IMM, in conditiile in care retailul creste acum cu o viteza mult mai mare. In prezent, in businessul bancar al grupului, serviciile pentru clienti companii mari detin 70%, iar cele de retail si IMM – 30%.
In Romania insa, lansarea sistemului de pensii private creeaza o noua sfera de interes, tinta declarata fiind de a atrage 1 milion de clienti din cei 2,5-3 milioane de angajati eligibili pentru pilonul pensiilor obligatorii.Acum, divizia de asigurari a ING are in cele noua tari din Europa Centrala si de Est 6 milioane de clienti, din care 4,1 milioane de clienti sunt contributori la sistemele de pensii, iar restul detin polite de asigurare. Din aproape 2 milioane de clienti asigurati la nivelul regiunii, 262.000 sunt romani, ceea ce confera ING, conform reprezentantilor grupului, locul unu pe acest segment in piata romaneasca. La finalul anului insa, numarul clientilor romani ar urma sa creasca substantial de pe urma adeziunilor pentru sistemul de pensii obligatorii.
Daca pe segmentul de pensii compania isi pregateste intrarea prin ING Fond de Pensii, cu divizia bancara olandezii sunt prezenti inca din 1994 pe piata romaneasca. Connelly spune ca la inceput, pe corporate banking ne-am concentrat pe companii foarte mari, dar in ultima perioada am inceput sa ne uitam si la firme de dimensiuni mai putin mari, pentru ca au un ritm de crestere mult mai rapid. Insa grupul vrea sa pluseze si pe partea de investitii imobiliare, cu ING Real Estate Investment Management (ING-REIM), care a intrat pe piata la sfarsitul anului trecut. Pana la finalul anului vrem sa crestem fondul in functie de posibilitatile de pe piata, afirma Connelly. ING-REIM a achizitionat de curand primul sau proiect pe piata romaneasca – galeria comerciala a proiectului de retail Felicia Shopping Center din Iasi. Tranzactia, estimata de surse din piata imobiliara la 40 mil. euro, este insa doar primul pas al ING-REIM pe piata romaneasca. Fondul, intrat in Romania la sfarsitul anului trecut, anunta la acea vreme investitii intre 200 si 300 mil. euro, in trei ani, in preluarea de cladiri de birouri in Capitala, dar si pentru proiecte comerciale si industriale in provincie. Divizia de investitii imobiliare a ING Real Estate este una dintre cele mai mari companii de profil din lume, cu un portofoliu de afaceri de 75 mld. euro.
De pe piata romaneasca lipseste deocamdata a treia mare divizie a grupului, ING Investment Management, prezenta in alte cinci tari din regiune – Polonia, Cehia, Slovacia, Grecia si Ungaria. Odata facute insa cartile pe piata de pensii, olandezii isi vor putea gasi un nou filon de business in Romania. -
INTERNET: Blogul va fi de nisa sau nu va mai fi deloc?
Pe masura ce tot mai multi navigatori pe Internet descopera blogul si in calitate de autori, bloggerii cunoscuti remarca o descrestere a numarului de vizitatori. Sunt prea multi scriitori si prea putini cititori?
Toate luminile sunt pe site-urile cu cele mai mari audiente, fruntasele topului dat de serviciul de monitorizare Trafic.ro. Dar e interesant de vazut ce se intampla si mult mai jos in topul in care niciun antreprenor online nu ar vrea sa se regaseasca: cele mai putin vizitate site-uri. Nu vorbim aici de pagini web unde apar razlet cativa zeci de vizitatori pe luna, ci de cele la care cinci vizitatori in plus inseamna o crestere de sase ori a traficului.
Unul dintre campioni este Clement, care a reusit sa atraga pe blogul sau smarthome.weblog.ro un singur vizitator, conform datelor publice de pe Trafic.ro. Blogul este unul tematic, avand in atentie echipamentele necesare pentru dotarea unei case inteligente. Un exemplu pur de blog specializat care inca nu s-a intalnit cu publicul. Perceptia a ramas ca blogul e un jurnal personal si aceasta creeaza cea mai mare atractie, dar astfel de bloguri nu sunt atat de valoaroase ca acelea specializate, este de parere Carmen Holotescu de la compania timisoreana Timsoft, care exact acum un an a realizat RoBloggers Survey, singurul studiu cantitativ despre blogurile din Romania.
Recensamantul RoBloggers Survey din 2006 a conchis ca in Romania exista intre 12.000 si 14.000 de bloguri, dar ca doar 1.000 dintre acestea sunt active, adica au o vechime mai mare de sase luni si autorii au publicat acolo de mai multe ori pe saptamana. Numarul celor active poate trece totusi de 4.000 daca se are in vedere o definitie mai laxa. Cate sunt acum? Carmen Holotescu spune ca se va apuca in curand de repetarea studiului, dar ca din primele impresii numarul blogurilor s-a dublat intre timp, spre 28.000.
Datele extrase de Trafic.ro vin sa confirme cresterea numarului de bloguri. Fata de aprilie 2007, cand existau 864 de bloguri inscrise, la 22 iulie 2007 numarul lor ajunsese deja la 1.334 – o medie de 36 de bloguri noi inscrise de Trafic.ro saptamanal. In aceeasi perioada, numarul site-urilor din categoria mass-media a evoluat mai putin abrupt din punct de vedere numeric, de la 790 la 819. Avem deci o crestere mai mare a numarului de bloguri decat a site-urilor de media obisnuite. Teoretic, publicul ar fi trebuit sa urmeze acelasi traseu. Practic insa, numarul cititorilor a scazut chiar, la ambele categorii. Pentru bloguri, caderea a fost de la 28,4 milioane lunar in aprilie la 25,8 milioane in iunie, in vreme ce traficul pe site-urile de stiri a scazut cu 40 de milioane de vizitatori, pana la 408 milioane. Trebuie facuta mentiunea ca serviciul Trafic.ro considera drept vizitator un calculator care face o vizita intr-o zi. Daca a doua zi el va reveni pe acelasi site, inseamna ca site-ul a avut in doua zile doi vizitatori, desi e vorba de aceeasi persoana. Astfel se explica cifrele mari din tabelul generat de Trafic.ro.
Cat este insa de relevant acest serviciu de monitorizare pentru blogosfera romaneasca? Tot Carmen Holotescu de la Timsoft precizeaza ca pe Trafic.ro pot fi inscrise doar o parte a blogurilor din Romania. Argumentul tine de platforma web folosita, adica serverele si formatul pe care sunt gazduite blogurile, din care cele mai utilizate la nivel mondial sunt Blogger si WordPress. Primul poate fi inscris in Trafic.ro, dar al doilea nu. Statistic vorbind, o medie de 5% din numarul total de bloguri inscrise pe Trafic.ro, daca e sa luam estimarea Timsoft a numarului total de bloggeri, constituie o masa critica suficient de mare pentru a estima ce se intampla cu celelalte 95%.
Vorbind de cifre mari, cel mai vizitat blog al momentului, Zoso.ro, il punea prin vara pe autorul lui in fata unei intrebari, postata de altfel acolo: A trecut era blogurilor? Sau e doar vara si lumea sta mai putin online si mai mult pe afara?. Cei care raspund dilemei comentand acest articol pe blog se impart in ambele tabere. Autorul blogului isi da singur raspunsul. Eu cred in continuare ca n-am vazut nimic si blogurile isi vor vedea de treaba si in viitor, muscand cu pofta din audienta ziarelor, spune Zoso.
Alte pareri, pentru ca doar opinia empirica a celor care fac parte din blogosfera poate sa dea indicii despre evolutia blogurilor in lipsa unor mecanisme mai exacte, sustin ca resorturile sunt mai complexe. Exista in continuare multa valva in jurul notiunii de blog si asta se va risipi intr-un an-doi, odata cu diverse experimente pornite din ideea «hai sa ne facem si noi, ca e gratis», insa blogul nu va disparea ca instrument de comunicare si mini-vehicul media, este de parere Ionut Oprea, un specialist in comunicare cu un blog personal. Pe langa moda blogului, mai e si cea a retelelor sociale. Insa vor rezista doar instrumentele care si-au dovedit utilitatea, si le vor folosi doar cei care inteleg, apreciaza si exploateaza aceasta utilitate, continua autorul blogului Clickio.ro. Oprea se refera aici la faptul ca retelele de social networking care grupeaza comunitati de persoane cu interese comune s-ar putea substitui unei categorii a blogurilor.
Intr-adevar, pentru o parte a bloggerilor, acest tip de interactiune nu este deloc o transpunere in mediul online a propriei persoane, ci reprezinta o unealta pentru sustinerea unei afaceri sau pentru a grupa persoane in jurul unui domeniu comun. GradinitaLittleOne.ro, de pilda, este pagina web a unei gradinite particulare din Bucuresti care combina o platforma de blogging, WordPress, cu formatul unui site obisnuit. Pagina de Internet a aparut imediat dupa infiintarea gradinitei, acum doi ani, cu o structura foarte simpla ce includea date de contact, fotografii si informatii de baza. Acum, pagina e folosita pentru a publica articole, ca intr-un blog, despre activitatile desfasurate pentru educarea copiilor. Blogul nu a fost facut pentru a atrage audiente mari, pentru ca publicul tinta e limitat. Blogul ne ajuta in atragerea parintilor care cauta o gradinita. E un punct de atractie si informare. Avem parinti care ne marturisesc ca ne-au gasit prin intermediul paginii, spune Mihaela Roman, directoarea gradinitei Little One. Publicul este, asadar, format din parintii aflati in cautarea unei gradinite si cei ai caror copii frecventeaza deja Little One.
Ca si acest blog, apar altele, de nisa. Ro-Chris.eu abordeaza discutii despre sah, pasiunea autorului; pe TeatrulDeAzi.blogspot.com, Cristina Modreanu, sefa departamentului de cultura al cotidianului Gandul, vorbeste in calitate de critic de teatru, iar pe Rnzzz.blogspot.com sunt publicate insemnari despre tuning-ul auto. Niciunul dintre aceste bloguri nu se poate lauda cu audiente mari – mai important este sa capteze audienta potrivita. Cazurile blogurilor de masa sunt exceptii, spune Ionut Oprea. Scaderea traficului, pe de alta parte, nu inseamna o diluare a audientei, cata vreme audienta respectiva este definita doar cantitativ si nu calitativ. Atat timp cat nu stii foarte clar cui te adresezi cu un blog, nu iti poti da seama daca o cifra de audienta, oricat ar reprezenta ea, e mult sau putin. Putin trafic deturnat unui blog cu audienta generalista se poate transforma intr-o comunitate profesionala langa un blog cu un scop mai strict. Daca fenomenul a inceput intr-adevar sa se manifeste in cifre absolute, vom putea vedea de-acum incolo, daca vedetele blogosferei nu-si vor fi recuperat publicul pierdut inca prin concedii.
-
GHID DE PENSII: Paza buna si primejdia rea
Procedura prin care cei care doresc sa isi faca, incepand de saptamana viitoare, un contract de pensie privata e relativ simpla, iar cadrul legal in care ia startul aceasta piata este suficient de strict cat sa nu lase loc de greseli majore. Totusi, fiecare dintre cei ce decid (sau sunt obligati) sa intre in sistem trebuie sa fie atenti la cateva lucruri inainte de a semna orice contract.
Mai sunt doar cateva zile pana la data la care, in mod oficial, va incepe campania de subscriere pentru pilonul II al pensiilor private, respectiv al pensiilor obligatorii administrate privat. Din 17 septembrie si pana pe 17 ianuarie toti angajatii cu varsta de maxim 35 de ani sunt obligati sa incheie un astfel de contract; cei care nu isi vor exercita optiunea vor fi automat redistribuiti spre companiile cu cota de piata cea mai mare. Legislatia – cel putin cea care reglementeaza prima etapa din crearea acestui sistem, cea de subscriere – exista si este suficient de acoperitoare incat clientii sa nu fie prejudiciati in niciun fel. Totusi exista cateva lucruri la care fiecare dintre cei ce vor intra in sistem trebuie sa fie atenti inainte de a semna un astfel de contract.
VANZATORII DE PENSII. Pe lista celor ce pot incheia contracte de pensii se inscriu: agentii de marketing ai companiilor, brokerii de pensii (companii ce au ca obiect de activitate exclusiv intermedierea de pensii private), bancile, brokerii de asigurare si societatile de brokeraj de pe Bursa. Fara exceptie, pentru a putea incheia contracte toti trebuie sa fie in prealabil autorizati de catre CSSPP, iar verificarea lor se poate face pe site-ul Comisiei, www.csspp.ro, la sectiunea registru”. Agentii de marketing pot lucra doar pentru o companie, in timp ce brokerii de pensii pot lucra pentru oricat de multi administratori. Bancile, brokerii de asigurare si societatile de brokeraj pot desfasura activitatea de marketing pentru un singur administrator sau, dupa caz, pentru un singur broker de pensii private. Regula de baza: oricine vinde pensii private trebuie sa aiba, in prealabil, autorizarea CSSPP.
LOCATIA. Contractul de adeziune la un fond de pensii se poate incheia oriunde, legislatia neimpunand o locatie anume.
ADERAREA. Fiecare contributor incheie un singur contract pentru pensie obligatorie, aderand la un singur fond. Participarea la mai multe fonduri este permisa in cazul pensiilor facultative, dar nu si in cazul celor obligatorii. Actul individual de aderare semnat de catre contribuabil este ulterior validat de catre Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale (CNPAS), iar participarea la mai multe fonduri este anulata in cazul in care a avut loc. Persoanele care la finalizarea procesului de aderare initiala figureaza la CNPAS cu mai mult de un act individual de aderare semnat vor fi repartizate aleatoriu, la fel ca si cei care nu au subscris deloc. Aderarea la un fond de pensii administrat privat este o optiune individuala a participantului – nimeni nu il poate constrange pentru a opta pentru un fond anume sau pentru a-si exercita optiunea. In cazul angajatilor cu varsta de pana la 35 de ani, participarea este totusi obligatorie – in sensul in care toti cei care nu vor alege singuri un fond vor fi distribuiti automat in ianuarie. Pe de alta parte, angajatii cu varsta de pana la 45 de ani – pentru care aderarea la un fond de pensii nu este obligatorie – pot subscrie in orice moment in urmatorii ani, cu conditia sa nu depaseasca varsta de 45 de ani. Pe de alta parte, niciun administrator nu poate refuza acceptarea unui membru care are dreptul de a participa la fondul de pensii.
CONTRACTUL. Se redacteaza in doua exemplare (ambele semnate in original), dintre care unul este pastrat de catre administratorul fondului de pensii si celalalt de catre contributor. Contractul trebuie sa includa, in mod obligatoriu, cateva elemente: o serie si un numar unic alocate de catre CSSPP, logoul administratorului, datele de contact ale administratorului. Introducerea altor elemente de catre administratori in acest act este interzisa. Semnarea contractului echivaleaza cu acceptarea participarii la fondul respectiv si a conditiilor din prospectul schemei de pensii private – asadar, inainte de a semna contractul este absolut necesara citirea cu atentie a prospectului. Prospectul fondului de pensii trebuie pus la dispozitia viitorului contribuabil de catre administrator in mod gratuit.
La momentul semnarii actului individual de aderare, agentul de marketing are obligatia sa solicite viitorilor participanti la fond o copie a actului de identitate, cu semnatura olografa a persoanei – prin care, ulterior, se va certifica autenticitatea alegerii. Delegarea, imputernicirea sau reprezentarea participantului in relatie cu agentul de marketing nu este permisa.
PROSPECTUL. Este sursa cea mai importanta de informatii pentru viitorii contribuabili. Cele patru luni in care se poate adera la un fond de pensii sunt suficiente pentru a permite oricarui contribuabil sa intre in posesia a (macar) cateva prospecte de la fonduri diferite. Chiar daca in esenta fondurile sunt destul de asemanatoare, diferente pot exista – iar unii dintre administratori au anuntat deja mici variatii la nivel de comisioane sau strategie de investitii. Ca principiu, in prospect sunt disponibile toate informatiile despre: politica de investitii a fondului respectiv; procedura de calcul al valorii activului net si al valorii unitatii de fond, nivelul maxim si structura cheltuielilor, respectiv comisioanele si taxele suportate din contributii si din activul fondului de pensii, modalitatile de transfer la un alt fond de pensii si valoarea penalitatilor etc. Sunt informatii care merita citite cu atentie, mai ales ca investitia intr-un fond de pensii este una pe termen lung si foarte lung si, cel putin pentru primii doi ani, transferul de la un administrator la altul costa. Si, dupa cum se vad lucrurile chiar dinainte de startul efectiv al sistemului, interesul companiilor pentru a administra banii de pensie ai romanilor e mare. -
Puncte cheie
OFERTA. Pana in prezent au fost autorizate 12 fonduri de pensii private obligatorii, respectiv cele administrate de AIG, Allianz-Tiriac Pensii Private, Aviva, BCR, BRD, BT Aegon, Generali, ING, Interamerican, Omniasig, OTP si Prima Pensie. Bancpost a fost, saptamana trecuta, autorizat ca administrator al unui fond de pensii (al carui prospect a fost si el autorizat), urmand sa parcurga etapa de autorizare a fondului in sine. In faza de asteptare pentru licenta se mai afla AG2R, KD Life, Marfin-Egnatia si Romexterra-Delta. Din informatiile disponibile pana in prezent, majoritatea companiilor vor oferi fonduri de pensii obligatorii cu risc moderat, respectiv fonduri care aloca aproximativ 20%-30% din active in actiuni listate si restul in instrumente mai sigure (titluri de stat, obligatiuni, instrumente de piata monetara). Generali a anuntat, in mod singular, ca va administra un fond cu risc ridicat. Pentru a putea vinde pensii obligatorii, agentii de marketing ai companiilor trebuie sa fie autorizati de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).
START. La inceputul saptamanii viitoare, pe 17 septembrie, incepe perioada de subscriere pentru pensiile private obligatorii, ce va dura pana pe 17 ianuarie. In decursul a patru luni toti angajatii cu varsta de maxim 35 de ani sunt obligati sa isi aleaga o companie spre care sa fie redirectionata o parte din contributia pentru pensie (CAS), care va fi administrata privat. In 2008, contributia care merge spre fondul de pensii privat va fi de 2% din salariul brut, procent ce va creste progresiv cu 0,5% in fiecare an si va ajunge in 2013 la 6%. Sistemul pensiilor private obligatorii nu presupune niciun cost suplimentar pentru angajati.
CONTRACTUL. Aderarea la un fond de pensii administrat privat este o optiune individuala a participantului si se face din propria initiativa sau in urma repartizarii sale aleatorii de catre Casa Nationala de Pensii si alte Drepturi de Asigurari Sociale (CNPAS). Procedura e simpla: o persoana care indeplineste conditiile necesare dobandeste calitatea de participant la un fond de pensii administrat privat daca a semnat un act individual de aderare (sau a fost repartizat aleatoriu de catre CNPAS), actul individual de aderare a fost validat de catre CNPAS si a fost efectuata plata unei contributii la fondul de pensii administrat privat ales. Actul individual de aderare trebuie sa includa obligatoriu o serie si un numar unic alocat de catre CSSPP, sigla, logo-ul si datele de contact ale administratorului. In momentul semnarii contractului agentul de marketing are obligatia sa solicite contributorului o copie a actului de identitate, cu semnatura lui olografa.
-
STUDIU DE CAZ: Cum a prins sistemul anglo-saxon la Bostina si Asociatii
CONTEXTUL: In ultimii ani, piata avocaturii de afaceri s-a dezvoltat foarte mult. Doru Bostina, fondatorul societatii de avocatura Bostina si Asociatii, a simtit o intensificare a presiunii din partea pietei si a clientilor.
DECIZIA: Bostina a pornit, de la inceputul lui 2005, un sistem nou de organizare a cabinetului de avocatura dupa modelul anglo-saxon – o structura de tip corporatist.
EFECTELE: Cresterea in progresie geometrica a cifrei de afaceri (care a depasit in 2006 zece milioane de euro, fata de 6,4 milioane de euro in 2005) si o eficienta sporita a avocatilor.
Sa conduci 100 de oameni ce profeseaza o meserie eminamente liberala poate fi extrem de dificil. Sa ii organizezi intr-un sistem corporatist, care se poate dovedi prea restrictiv pentru gusturile unor avocati, poate fi inceputul unui esec rasunator. Ca nu este asa o demonstreaza evolutia afacerilor casei de avocatura Bostina si Asociatii.
Inca de acum trei ani, Doru Bostina, coordonatorul cabinetului de avocatura Bostina si Asociatii, s-a gandit ca are nevoie de o organizare a structurii firmei. Era si este in continuare o presiune foarte mare din partea pietei, spune el, aratand spre numarul din ce in ce mai mare de investitii si tranzactii ce au loc in Romania. Acum se petrec lucruri care acum 4-5 ani nu se intamplau, au venit clienti la care nu visam atunci. In acelasi timp, piata avocaturii de afaceri nu s-a schimbat prea mult in aceasta perioada. Sunt in mare aceleasi nume pe piata, chiar daca a crescut putin numarul avocatilor, dar ne confruntam cu o piata de 10, poate de 20 de ori mai mare decat acum 4-5 ani, explica Doru Bostina.
Lucrand cu firme de la Londra, el s-a gandit sa introduca in firma pe care o conducea un sistem de organizare imprumutat din cultura anglo-saxona, mai apropiat de structura unei corporatii, diferit de practica unei profesii liberale. Spre sfarsitul lui 2004, sistemul a fost definitivat, dar implementarea continua, spune Doru Bostina. In esenta, avocatii au fost impartiti pe departamente specializate – acum in numar de 13 -, iar sefii de departamente sunt implicati activ in management, nu numai in probleme juridice. Ei au urmat cursuri de project management. Am constatat ca intram in proiecte tot mai mari care nu implicau numai chestiuni profesionale, ci si abilitati organizatorice, isi justifica Doru Bostina decizia.
Una dintre cele mai interesante optiuni pe care a avut-o coordonatorul casei de avocatura a fost angajarea unui cost controller, adus de la McDonalds, care analizeaza activitatea fiecarui avocat. El ne spune: departamentul acela are potential, celalalt si-a atins limitele, clientul X este nerentabil, spune Doru Bostina. Cu alte cuvinte, ai aceeasi senzatie ca atunci cand privesti plansa cu litere fara ochelari si apoi prin lentile, descrie el situatia.
Acestea nu sunt insa singurele schimbari produse in ultima perioada in casa de avocatura. Acum exista un sistem de management al clientilor, al dosarelor, sisteme de arhivare electronica. Nu m-am gandit niciodata ca voi angaja doi oameni de IT, spune zambind Bostina.
El este de parere ca, odata cu numarul mai mare de lucrari pe care le au de rezolvat toti avocatii romani, in conditiile unor resurse – in special resurse umane – limitate, firmele de avocatura sunt fortate sa se schimbe, sa inoveze, sa gaseasca noutati, dar si solutii de crestere a eficientei. Ca sa castigi mai mult, trebuie sa investesti mai mult. Ca sa investesti mai mult, trebuie sa ai mai mult. E un cerc vicios pe care inca nu l-a rupt nimeni, apreciaza Bostina.
Toate firmele de avocatura sunt in cautare de avocati, dat fiind numarul mare de proiecte, dar si complexitatea acestora. Acest lucru a dus la cresterea onorariilor, dar au creat si probleme – deoarece, cu putine exceptii, nu apar multi avocati noi. Piata isi va gasi un drum, dar nu se stie inca pe unde, spune Bostina: Suntem prinsi in ritmul Ciuleandra – mergem din ce in ce mai repede -, dar nu stim ce se va intampla in final.
Schimbarile au fost adoptate uneori cu reticenta, dar fara mari perturbari ale activitatii. Nucleul dur al firmei este aproape acelasi cu cel care functiona in 2000. Iar efectele au fost, crede Doru Bostina, spectaculoase: Cifra de afaceri a crescut in progresie geometrica.
Anul trecut, Bostina si Asociatii a avut venituri de peste zece milioane de euro, cu circa 50% mai mult decat in 2005. In plus, cost controllerul a aratat ca si eficienta avocatilor s-a imbunatatit, spune Bostina. Pentru acest an, societatea de avocatura si-a propus o crestere de aproximativ 20%. Prima jumatate a anului a mers foarte bine, avem o crestere in parametrii pe care ni i-am propus la sfarsitul anului trecut.
Lucrurile arata bine in lumina prezentata de Doru Bostina, dar este multumit de rezultate? De cele financiare este cu siguranta incantat, dar pe plan profesional ar fi loc de mai bine. Pentru ca, urmand modelul corporatist, Doru Bostina s-a transformat din avocat intr-un soi de CEO. Spune, cu o parere de rau in glas, ca nu a mai lucrat la un dosar de mai bine de un an de zile: Incerc, dar nu reusesc sa scap de partea de administrare a resurselor.
-
CONDUCTE SI INTERESE
Kazahstanul este liderul economic al Asiei Centrale, cu un PIB mai mare decat al celorlalte republici din zona la un loc (145 de miliarde de dolari – peste 106 mld. euro – estimat pentru 2007).
Presedintele Nursultan Nazarbaev concentreaza in mod autoritar puterea de decizie in stat, inclusiv in plan economic, cea mai recenta actiune fiind demiterea ginerelui sau Timur Kulibaev din functia de vicepresedinte al holdingului Samruk, din care face parte compania petroliera KazMunaiGaz.
Localizarea geografica face ca in jur de 85% din exportul kazah de petrol sa treaca prin Rusia. Alternativele KazMunaiGaz pentru rutele de export sunt China (exista deja din 2005 conducta Atasu-Alashankou si va mai fi construita inca una, care va fi operata de firma chineza CNPC, care a cumparat PetroKazahstan in 2005), respectiv Iranul, cu ajutorul barjelor sau al petrolierelor, sau poate printr-o conducta a carei fezabilitate urmeaza a fi analizata. Kazahstanul ar mai putea folosi conducta Baku-Ceyhan pentru transportul petrolului din Marea Caspica la Marea Mediterana; interconectarea cu actuala conducta s-ar putea imbunatati cu ajutorul vapoarelor sau prin oleoducte suplimentare. Ramane de vazut cum vor evolua proiectele conductelor din zona Marii Negre, dupa preluarea Rompetrol; aici proiectele Odessa-Brody-Gdansk si Burgas-Alexandroupolis n-au luat in calcul o participare romaneasca.
-
VANZATORUL: ROMPETROL
– Evaluata la 3,6 miliarde de dolari (2,63 miliarde de euro), Rompetrol este una dintre primele 25 de companii multinationale petroliere din Uniunea Europeana. Patriciu spunea ca are nevoie de doi ani pentru a duce Rompetrol in top 10.
– Grupul Rompetrol este format din circa 40 de companii, cu activitati in 13 tari.
– Rompetrol a realizat anul trecut o cifra de afaceri de circa 5,65 miliarde de dolari (peste 4,1 mld. euro). Pentru 2007, compania asteapta o cifra de afaceri de 7,4 miliarde de dolari (5,4 mld. euro) si un profit operational (EBITDA) de 270 de milioane de dolari (198 mil. euro).
– Dinu Patriciu a afirmat ca planurile strategice ale Rompetrol nu vor fi modificate in urma tranzactiei cu KazMunaiGaz.
-
SECRETELE BOGATIEI LUI PATRICIU
Secretul cel mare pentru gramada de bani pe care KazMunaiGaz i-a platit-o lui Dinu Patriciu pentru 75% din Rompetrol este simplu: din punct de vedere geopolitic, marele proprietar de hidrocarburi Kazahstan se situeaza pe malul gresit al Marii Caspice. Si a avut nevoie de un pod, ca sa-si poata trece marfa pe malul cel bun, spre Europa de Est si de aici mai departe, spre Occident.
La 11 mai 2007 incepea in Polonia un summit pe teme de energie, la care au participat cinci sefi de stat, din Polonia, Georgia, Ucraina, Lituania si Azerbaidjan, alaturi de oficiali ai Uniunii Europene si sefi de mari companii din domeniul energetic. Unul din invitatii-cheie trebuia sa fie Nursultan Nazarbaev, presedintele Kazahstanului. De altfel, in luna martie Nazarbaev confirmase prezenta la summit, spre deosebire de omologul sau turkmen Gurbanguli Berdimuhammedov, care a declinat invitatia. Dar in loc sa vina la Cracovia, Nursultan Nazarbaev s-a intalnit cu Vladimir Putin, la Astana, capitala Kazahstanului, pe 10 mai, ca sa discute despre livrarile de gaze din Asia Centrala pentru Rusia, iar a doua zi l-a insotit pe presedintele rus la granita cu Turkmenistanul, pentru o intalnire cu Berdimuhammedov.
Analistii economici si politici au conchis imediat ca Nazarbaev a dat europenilor setosi de petrol caspic un semnal clar asupra desfasurarii jocului si asupra arbitrilor. Un Nazarbaev in varsta de 66 de ani, stapan peste tot ce inseamna resursa naturala in tara lui (nu numai petrol si gaze naturale, ci si uraniu, crom, zinc, magneziu, cupru, carbune, fier, aur si diamante), ca si peste companiile ce administreaza si exploateaza respectivele bogatii, curtat si de americani, si de europeni, si de rusi, si de asiatici, dupa cum comenteaza analistii institutului Stratfor. Rezervele de petrol ale Kazahstanului sunt intre 30 si 40 de miliarde de barili (adica jumatate din rezervele rusesti si locul 11 in lume) si de 3.000 de miliarde de metri cubi de gaze naturale (tot locul 11 mondial).
Si un Nazarbaev dictator cu acte in regula, pentru ca tocmai a modificat constitutia pentru a-si prelungi mandatul pe viata. Curios sau poate nu, Washingtonul s-a abtinut sa condamne in mod explicit noile prevederi constitutionale, un purtator de cuvant al Departamentului de Stat vorbind, in schimb, de o multitudine de reforme politice care duc tara intr-o directie buna. Curios sau poate nu, lista respectivelor reforme nu era disponibila si a ramas sa fie comunicata la o data ulterioara.
Marea problema a Kazahstanului si a presedintelui Nazarbaev, ca si a clientilor care-l curteaza – Rusia, SUA, China si UE – este transportul de petrol si gaze spre pietele acestora; or, daca accesul spre China si Rusia e facilitat de vecinatatea geografica, pana la ceilalti doi clienti drumul e mult mai complicat. Aici a intrat in ecuatie cumpararea Rompetrol. Uzakbai Karabalin, presedintele KazMunaiGaz, spune ca achizitia pachetului majoritar al The Rompetrol Group (TRG) le ofera o intrare pe pietele de desfacere din Europa, inclusiv Franta, România, Moldova si Bulgaria, precum si posibilitatea de a utiliza TRG ca platforma pentru expansiune in viitor. Compania isi va concentra activitatea pe pietele in crestere din zona Marii Negre, a Balcanilor si a Marii Mediterane. Prin aceasta construim, de fapt, un pod al energiei intre resursele petroliere ale Kazahstanului si cererea sporita de produse rafinate din Europa Centrala, de Est si de Vest, a spus Karabalin.
In plus, KMG isi vede dublata capacitatea de rafinare si capata acces la o retea importanta de 630 de benzinarii, in sapte tari ale lumii. Totusi, trebuie spus ca alternativa la sfera de dominatie energetica ruseasca, de care Dinu Patriciu si seful KMG au pomenit deopotriva, este in acest moment ipotetica intr-o oarecare masura, pentru ca, pentru a ajunge la Midia, titeiul kazah trece prin terminalul rusesc de la Novorossiisk.
Inseamna atunci ca au dreptate cei ce speculeaza o echivalenta intre expansiunea Kazahstanului prin Rompetrol si extinderea influentei rusesti in Europa? In ciuda mostenirii sovietice (rusa a ramas chiar a doua limba oficiala in Kazahstan), Kazahstanul nu exceleaza in simpatia fata de Rusia, asa dupa cum nu exceleaza nici in simpatia fata de UE sau China, urmarindu-si doar propriile interese, in contextul in care a devenit din ce in ce mai puternic, increzator si constient de in forta petrolului din spatele sau. Totusi, forta de generalizare a comentatorilor, cand au de-a face cu spatiul eurasiatic, e maxima. Organizatia de Cooperare de la Shanghai (OCS), mult mediatizatul pact intre Rusia, China, Kazahstan, Kirgizstan, Tadjikistan si Uzbekistan, a fost considerata pe rand clubul energetic al lui Putin si un soi de replica la NATO, tarile central-asiatice componente fiind socotite aici exclusiv niste pioni ai Rusiei – trecandu-se cu vederea, de pilda, ca unul din scopurile cele mai urgente ale organizatiei este de a neutraliza acele tendinte separatiste sau miscari de opozitie (portocalie sau nu) care pun probleme concomitent tuturor statelor din OCS.
In ceea ce il priveste, Nursultan Nazarbaev a incercat si incearca sa-si joace cartea cat mai bine posibil intre marile puteri, folosindu-se de unele spre a contrabalansa tendinta celorlalte de a-si impune influenta asupra tarii lui. A trimis trupe in Irak, ca sa-si demonstreze solidaritatea cu SUA, dar a incercat sa determine reducerea prezentei militare a SUA in Asia Centrala, justificand ca aceasta ar fi de fapt intentia colectiva a OCS. S-a dus, cum am vazut, in vizite cu Putin si i-a lasat pe europeni sa il astepte. A semnat recent o intelegere cu presedintele chinez Hu Jintao privind constructia unei a doua conducte petroliere care sa conecteze China cu zona caspica si a unui gazoduct care sa lege Turkmenistanul de China, prin Kazahstan. A obtinut un grant de 1,7 milioane de dolari din partea Departamentului de Stat american pentru studiul de fezabilitate a conductei transcaspice din Turkmenistan spre Azerbaidjan si pentru o conducta care sa lege Kazahstanul de actuala conducta dintre Baku si portul turcesc Ceyhan (ceea ce ar constitui, pentru americani, o conexiune fezabila, sigura, cu petrolul kazah).
Rusii mizeaza pe acordurile pe care le-au incheiat si in baza carora urmeaza sa cumpere 40 de miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an din Kazahstan, Turkmenistan si Uzbekistan, iar proiectul european Nabucco, de transport al gazelor central-asiatice pe ruta Azerbaidjan-Georgia-Turcia-Bulgaria-Ungaria-Romania-Austria, ar trebui sa intre in exploatare in 2011, an in care acordul rusesc de achizitie a gazelor expira. Rusia si-a oferit kazahilor infrastructura pentru exportul petrolului spre Europa, dar a gasit de cele mai multe ori si puterea de a le limita ambitiile. Demersul din mai, amintit mai sus, al lui Vladimir Putin, finalizat cu planul unei noi conducte care sa aduca si mai multe gaze naturale in Rusia din Kazahstan si Turkmenistan, este numai un exemplu.
Cum petrolul caspic a fost ultima descoperire majora a lumii (iar zona Kashagan din Kazahstan – cea mai mare descoperire din ultimii 30 de ani), a prinde o bucatica de contract, teren sau exploatare a ajuns un tel major al tuturor marilor companii petroliere occidentale; asa s-a ajuns la companii unde structura actionariatului s-a facut pe principiul bine cunoscut sa se dea cate putin ca sa ajunga la toti. Initial, statele caspice au acceptat conditiile impuse de companiile occidentale si s-au multumit cu procente destul de mici din afaceri; acum, la ceva timp de la inceperea explorarilor si a exploatarilor, lucrurile se vad diferit, iar vana nationalista s-a ingrosat puternic.
Ultima victima este chiar sus-pomenitul Kashagan, acordat pentru exploatare unui consortiu condus de italienii de la ENI si din care fac parte Shell, Exxon, Total, ConocoPhilips, Inpex si KazMunaiGaz. Activitatea acolo a fost suspendata pentru trei luni de catre autoritatile de la Astana, care au invocat o serie de probleme legate de mediu. De fapt, oficialii din Kazahstan nu se mai multumesc cu valorile din contractul initial, care le acorda numai 10% din venituri si 8,33% din actiunile companiei, acum cand pretul petrolului a explodat, iar conditiile si perceptiile de pe piata petroliera sunt cu totul altele decat in anul 2000. Luna trecuta, un demnitar kazah a avertizat asupra renegocierii contractului si asupra noului procent pe care il doresc din profituri, de 40%, iar directorul executiv al ENI, Paolo Scaroni, s-a declarat de acord cu inceperea discutiilor de renegociere. Reteta aplicata de Kazahstan a fost patentata de Rusia, care a trecut administrarea zacamantului Sahalin 2 de la Royal Dutch Shell catre Gazprom, pe motiv ca primii incalca legislatia de mediu, iar probleme asemanatoare ar putea avea, cred analistii, si compania britanica BP in Azerbaidjan.
Martha Brill Olcott, cercetatoare la Fundatia Carnegie pentru Pace Mondiala, crede ca KazMunaiGaz dispune de o strategie de dezvoltare coerenta si de o structura bine articulata, care o plaseaza pe o pozitie mai favorabila decat Socar, de exemplu, compania petroliera nationala din Azerbaidjan. Mai mult, spre deosebire de Rusia, care n-a reusit sa creeze o singura companie nationala integrata de petrol si gaze (Gazprom si Rosneft concureaza inca intre ele), Kazahstanul si-a consolidat toate activele energetice in KazMunaiGaz, pe care a transformat-o in pilonul central al strategiei de dezvoltare a tarii. Holdingul Samruk, ce detine KMG, este condus de Richard Evans, fostul presedinte al BAE Systems, misiunea acestuia fiind de a adapta transparenta si practicile de guvernare corporatista occidentala la mediul de afaceri din Kazahstan.
In plus, ambitiile lui Nazarbaev, care vrea ca tara sa sa ajunga printre primele 50 cele mai competitive state ale lumii in 2015, au creat o prima generatie de afaceristi kazahi: Kazahstanul are un program prezidential care in fiecare din ultimii sapte ani a trimis 5.000 de tineri la studii in strainatate. La studii economice, in Statele Unite si Anglia. Au inceput sa se intoarca si constituie o elita, vorbesc englezeste, stiu afaceri, au Internet, discuti cu ei exact ca la Londra, povesteste Dinu Patriciu.
Acum insa, cumpararea Rompetrol ar putea sa o contrazica pe Martha Olcott, care aprecia in studiul sau ca este greu de identificat un scenariu in care KMG va deveni un actor international major. Dar analiza lui Olcott nu lua in calcul nici perenizarea mandatului lui Nazarbaev si nici cumpararea Rompetrol, ce ofera anvergura internationala afacerilor companiei kazahe.
Daca lasam la o parte tentativele KazMunaiGaz de a cumpara rafinaria Mazeikiu din Lituania sau Unipetrol din Cehia, dintre marile companii petroliere care actioneaza in aceasta parte a Europei, Rompetrol pare sa se fi dovedit cel mai aproape de profilul ideal al unei tinte de preluare pentru Kazahstan. Nu e vorba numai de politica strict protectionista valabila in cazul unor firme controlate de stat, ca MOL din Ungaria sau OMV din Austria, proprietara Petrom, unde recentele dispute pe tema preluarii MOL de catre OMV au dovedit ca n-ar fi de conceput o achizitie din partea unei companii straine. Patriciu crede ca Rompetrol se diferentiaza de rivalele sale printr-o strategie mai flexibila: Exista doua tipuri de companii petroliere. Unele au o mentalitate de armata care merge cu trupele, cucerind teritorii si incercand sa castige cote de piata. Altele se dezvolta creandu-si puncte de sprijin unde pot obtine sinergii. O companie petroliera moderna este jumatate fizica, jumatate financiara. Aceasta iti permite integrare virtuala, iti ofera capacitate de profit.
Dinu Patriciu nu a oferit insa un raspuns clar la o intrebare importanta: de ce a vandut pachetul majoritar al unei companii cu planuri mari si care activa pe o piata a petrolului care asigura castiguri importante? A avut in schimb o teorie oarecum defensiva: Sunt convins ca ne aflam la inceput de criza globala, ca ne vom confrunta cu o lipsa de lichiditati. Americanii finanteaza mai mult decat produc, bancile centrale injecteaza bani in pietele financiare, lucrurile astea nu merg la nesfarsit. Cine are lichiditati e mare.
In plus, planurile de extindere a Rompetrol (unul din cele mai apropiate in timp este sa participe la privatizarea operatorului petrolier sarb NIS, valoarea tranzactiei fiind estimata acum cateva luni la 370 de milioane de euro) presupun surse suplimentare de bani, pe langa necesitatile curente de aprovizionare cu titei de pe o piata cu preturi in crestere. Preluarea de catre KMG asigura companiei romanesti atat necesarul de lichiditati, cat si necesarul de petrol. Aceasta ar putea fi si explicatia participatiei vandute, pentru ca in ultimul an de zile Dinu Patriciu a vorbit de posibilitatea vanzarii unei parti din grup, numai ca pachetul luat in discutie era minoritar. Compensatia ca a vandut pachetul majoritar, din punctul sau de vedere, e ca partea cu care a ramas va creste in valoare: 25% dintr-un pepene este mult mai mult decat 100% dintr-un mar. Cred ca pachetul pe care il mai am va valora mult mai mult decat am incasat pe 75% acum.
Valoarea tranzactiei, tinuta sub tacere de cei implicati, a fost subiect de disputa in media romaneasca. Dinu Patriciu a fost identificat drept cel mai bogat dintre romani, cu circa trei miliarde de dolari. Ulterior, agentia de rating Fitch a estimat valoarea tranzactiei la circa 2,15 miliarde de dolari (aproape 1,6 miliarde de euro), sub cele 2,7 miliarde de dolari care ar fi fost calculate pe baza singurei cifre exacte a anuntului, reprezentata de valoarea de piata de 3,6 miliarde de dolari (aproape 2,7 miliarde de euro); la randul lui, omul de afaceri a spus ca nu a incasat 2,7 miliarde de euro.
Deocamdata, ramas cu conducerea executiva a companiei, Dinu Patriciu are de realizat in acest an o cifra de afaceri de peste 7 miliarde de dolari. Si are de administrat mormanul de lichiditate pe care sta, indiferent daca e vorba de unul, doua miliarde de dolari ori mai mult. Pentru ca, dupa cum zice el, cine are lichiditati e mare.