BusinessMagazin

Blog

  • Ciolacu: Vrem să oferim produselor româneşti şanse egale pe piaţă cu produsele de import

    Prim-ministrul Marcel Ciolacu a discutat, marţi, la Palatul Victoria, cu reprezentanţi ai lanţurilor de magazine autohtone şi ai distribuţiei din comerţul cu bunuri alimentare despre soluţiile prin care Guvernul poate sprijini deopotrivă producătorii, distribuitorii şi retalierii români, informează Guvernul.

    „Mi-am dorit să am această discuţie, pentru a vedea ce poate face statul român pentru producătorii autohtoni, dintre care mulţi au şi propriul flux de desfacere, având în vedere anumite probleme pe care ni le semnalează. Vrem să le oferim produselor româneşti şanse egale pe piaţă cu produsele de import şi chiar să încurajăm comercializarea lor şi în alte ţări”, a declarat prim-ministrul.

    La întâlnire au participat, de asemenea, vicepremierul Marian Neacşu, şeful Cancelariei Prim-Ministrului, Alexandru-Mihai Ghigiu, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Florin Barbu, şi ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, Adrian Câciu.

    Ciolacu a apreciat drept „foarte utilă” discuţia pe temele abordate de către cei direct implicaţi în producţia şi distribuţia produselor alimentare autohtone.

    Printre acestea s-au numărat impactul unor măsuri precum impozitul de 1% pe cifra de afaceri sau plafonarea adaosurilor comerciale la unele categorii de produse, debirocratizarea interacţiunii cu instituţiile statului, implementarea sistemului de Garanţie-Returnare RetuRO, accesarea de fonduri europene pentru comerţ şi distribuţie, precum şi reglementările aplicabile în domeniul forţei de muncă.

     

  • Prima ştire a lumii financiare: După decenii întregi de dobânzi negative, Banca Japoniei a crescut costurile de împrumut între 0 şi 0,1%

    Banca Japoniei a pus capăt unei perioade de dobânzi negative, crescând costurile de împrumut pentru prima dată din 2007, într-o schimbare istorică, în contextul în care ţara a lăsat în urmă decenii de deflaţie, scrie FT. 

    Kazuo Ueda, guvernatorul BoJ, a pus capăt la mai mult de un deceniu de politică monetară ultra-elastică, abandonând o serie de măsuri de relaxare care au fost puse în aplicare pentru a stimula cea mai avansată economie din Asia.

    În urma unui vot cu majoritate de 7-2, BoJ a declarat că va ghida rata dobânzii overnight pentru a rămâne într-un interval cuprins între aproximativ zero şi 0,1%, devenind astfel ultima bancă centrală care a pus capăt utilizării ratelor negative ca instrument de politică monetară. Rata sa de referinţă a fost anterior de minus 0,1%.

    BoJ a apelat la ratele negative ale dobânzii în 2016, încercând să încurajeze băncile să acorde mai multe împrumuturi pentru a genera cheltuieli şi pentru a limita riscurile unei încetiniri economice globale.

    Alte bănci centrale – din zona euro, din ţările nordice şi din Elveţia – au redus, de asemenea, ratele sub zero, supărând uneori economiştii şi rupând cu sute de ani de politică stabilită.

    Ratele negative au ajutat la evitarea ameninţărilor deflaţioniste, dar au crescut costurile pentru sistemul bancar şi au permis companiilor zombi să supravieţuiască, dar nu să prospere – ceea ce a făcut ca băncile centrale să dorească să evite repetarea experimentului.

    Schimbarea politicii de marţi a BoJ va declanşa probabil, în timp, schimbări în fluxurile de investiţii la nivel mondial şi vine în timp ce apar semne de schimbare mai amplă în economia japoneză.

  • Ce spune Marcel Boloş despre creşterea de impozite şi taxe în 2024

    Ministrul de Finanţe, Marcel Boloş, a dezminţit zvonurile privind o posibilă creştere a TVA. Nu creştem impozite şi taxe în 2024, nu încape în discuţie creşterea TVA, a explicat ministrul pe Facebook.

    Explicaţiile au fost prezentate pe Facebook.

    „Pe principiul -nu lăsa adevărul să strice o ştire bună-, după o discuţie foarte corectă despre perspectivele macroeconomice ale României prin prisma scenariilor potenţiale prezentate de organismele internaţionale, au apărut şi titlurile: Boloş vrea să crească TVA-ul. Iată ce am spus eu: Aceste reajustări în ceea ce priveşte cota standard de TVA şi o singură cotă, aşa cum cere Comisia Europeană, sunt o alternativă de luat în calcul, pentru ca să avem celălalt obiectiv de dus la bun sfârşit, acela de reducere a impozitării muncii. Este prematur însă de precizat care va fi soluţia”, a transmis Marcel Boloş.

    Ministrul de Finanţe a mai spus că anul acesta nu va creşte nicio taxă.

    „Reiau cât se poate de ferm: Nu creştem impozite şi taxe în 2024, nu încape în discuţie creşterea TVA. Am spus-o încă de la aprobarea legii bugetului, obiectivul este să menţinem un echilibru între nevoile românilor şi evitarea unor impozite suplimentare care pot afecta bugetul gospodăriilor”, a adăugat Boloş.

    Echilibrarea deficitului nu trebuie realizată prin modificarea sistemului fiscal, a mai explicat Boloş.

    „Cota unică de impozitare a contribuit semnificativ la stimularea investiţiilor private, la creşterea numărului de locuri de muncă şi la consolidarea capitalului autohton. Este un pilon al stabilităţii fiscale şi a predictibilităţii pentru întregul sector economic. Totodată, echilibrarea deficitului trebuie realizată prin optimizarea cheltuielilor, printr-o colectare mai eficientă şi prin combaterea evaziunii fiscale, Nu prin modificarea sistemului fiscal. Aici avem parte şi de o veste bună despre care voi vorbi ulterior: Curtea Constituţională a respins astăzi sesizarea cu privire la legea pentru consolidarea capacităţii de combatere a evaziunii fiscale”, a precizat Marcel Boloş.

  • UBS a atins o capitalizare de piaţă de peste 100 de miliarde de dolari la un an după preluarea fostului său rival Credit Suisse

    La un an de la preluarea istorică de către UBS Group AG a fostului său rival Credit Suisse, avantajele acordului au devenit cât se poate de clare pentru gigantul evenţian. Afacerea a împins capitalizarea de piaţă a UBS peste pragul de 100 de miliarde, consolidându-i rolul de lider în gestionarea averii la nivel mondial, raportează Bloomberg.

    Efectul cel mai evident pentru creditorul elveţian este reprezentat de o creştere fulimantă a fondurilor gestionate, fenomen care ar fi necesitat mulţi ani de muncă minuţioasă pentru a construi relaţii organice cu clineţii. Peste noapte, fondurile clienţilor gestionate de unitatea sa de administrare a averii au crescut cu aproximativ o cincime în urma preluării Credit Suisse, ajungând la 3.400 de miliarde de dolari la acel moment.

    Stimularea preţului acţiunilor UBS nu era un fenomen la care analiştii să se aştepte în urmă cu un an de zile, când a fost anunţată preluarea de urgenţă intermediată de guvernul elveţian. Iniţial, acţiunile băncii cu sediul la Zurich s-au prăbuşit cu până la 16% în ziua următoare anunţului, pe fondul incertitudinilor legate de viitorul UBS în urma afacerii în cauză, împingând evaluarea băncii elveţiene sub 60 de miliarde de dolari.

    Starea de tensiune nu avea să dureze mult, deoarece investitorii au analizat preţul avantajos, prezenţa unei garanţii guvernamentale şi creşterea imediată a volumului de clienţi ai Credit Suisse. Unii observatori au numit-o afacerea secolului.

    În ultimele 12 luni care au succedat preluării Credit Suisse, conducerea UBS a returnat garanţia, a eliminat o mare parte din activele fostului său rival pe care nu le dorea şi a început să se gândească la modul în care fuziunea îi poate amplifica ambiţiile.

    UBS se ocupă în principal de gestionarea averilor la nivel mondial, America reprezentând aproximativ jumătate din numărul total de clienţi, în timp operaţiunile din Elveţia, Asia şi regiunea EMEA, care include Europa şi Africa, sunt împărţite, procentual, în mod aproximativ egal.

  • Care sunt cele trei ţări din Asia ce au avut în 2023 cea mai proastă calitate a aerului

    Trei ţări din Asia au avut anul trecut cea mai proastă calitate a aerului. Este vorba despre Bangladesh, Pakistan şi India. Particulele din aer depăşesc de aproximativ 15 ori limita recomandată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

    Pakistanul a rămas una dintre cele trei ţări cu cel mai mult smog din lume în 2023. În schimb, Bangladesh şi India au înlocuit Ciad şi Iran, având particule de aproximativ 15 ori mai multe decât cele recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, potrivit dateleor publicate marţi.

    Concentraţiile medii de PM2,5, particule mici din aer care dăunează plămânilor, au atins 79,9 micrograme pe metrul cub în Bangladesh şi 73,7 micrograme în Pakistan, potrivit Reuters. OMS recomandă nu mai mult de 5 micrograme.

    În 2022, Bangladesh a fost pe locul cinci, iar India pe locul opt. Condiţiilor climatice şi geografice, practicile agricole, industria şi densitatea populaţiei au făcut din Asia de Sud cea mai poluată zonă a lumii, susţin specialiştii.

    Aproximativ 20% din decesele premature din Bangladesh sunt atribuite poluării aerului, iar costurile aferente asistenţei medicale se ridică la 4%-5% din PIB-ul ţării, a explicat Firoz Khan, expert în poluarea aerului la Universitatea North South din Dhaka.

    Poluarea din India a crescut anul trecut, cu niveluri de aproximativ 11 ori mai mari decât standardul OMS. New Delhi a fost capitala cu cele mai proaste performanţe. De asemenea, China a înregistrat în 2023 o creştere cu 6,3%, după cinci ani de scăderi consecutive. Doar Australia, Estonia, Finlanda, Grenada, Islanda, Mauritius şi Noua Zeelandă au îndeplinit standardele OMS în 2023.

    Raportul IQAir s-a bazat pe date de la peste 30.000 de staţii de monitorizare din 134 de ţări şi regiuni. Ciad, cea mai poluată ţară din lume în 2022, a fost exclusă din listele din 2023 din cauza problemelor privind colectarea datelor. Iranul şi Sudanul au fost şi ele scoase de pe lista din 2023.

  • O mare companie renunţă la afacerea cu îngheţată şi la mii de locuri de muncă

    Compania Unilever va renunţa la afacerea cu îngheţată şi va reduce 7.500 de locuri de muncă pentru a face economii. Investitorii au apreciat planul, iar acţiunile companiei au crescut. Modificările ar urma să se finalizeze anul viitor.

    Compania a anunţat marţi că îşi va desfiinţa unitatea de îngheţată, care găzduieşte mărci populare precum Magnum şi Ben & Jerry’s, potrivit Reuters. Astfel, va renunţa la 7.500 de locuri de muncă într-un nou program de reducere a costurilor.

    Piaţa a reacţionat, iar acţiunile Unilever au crescut rapid cu peste 5%. Reorganizarea va începe imediat şi este de aşteptat să se finalizeze până la sfârşitul anului 2025, a anunţat Unilever.

    Afacerea cu îngheţată este „în proces de mutare la un sediu separat din Amsterdam”. Aceasta reprezintă aproximativ 16% din vânzările globale ale Unilever, iar în unele ţări contribuie cu o treime sau chiar 40%. Unitatea de îngheţată va fi transformată într-o companie independentă.

  • Cine este tânărul din România care a preluat conducerea imperiului de sute de milioane de euro construit de tatăl său

    100 Cei mai admiraţi CEO din România – 067. Radu Timiş Junior, CEO, Cris-Tim

    De mai bine de patru ani a preluat conducerea Cris-Tim, dar implicarea sa în activitatea companiei fondate de tatăl său, Radu Timiş, a început în urmă cu mai mult de opt ani, după absolvirea cursurilor ASE Bucureşti. Iniţial, a ocupat funcţia de business development manager, iar ulterior, de comercial director, până să preia conducerea grupului. Cris-Tim activează pe mai multe pieţe – de la mezeluri, lactate şi până la turism şi vin, însă cel mai important business pentru grup îl reprezintă producţia de mezeluri, care realizează cea mai mare parte din cifra de afaceri, fiind urmată de ready-meal-uri şi lactate.

    Radu Timiş Junior este optimist în privinţa mediului de afaceri din România, în principal datorită surselor variate de finanţare care pot sprijini dezvoltarea firmelor.

  • Cel mai nou pariu din lumea criptomonedelor: Milionarii memecoin, investitori în monede digitale construite pe o glumă, s-au întors şi pun bani grei pe masă pentru a vedea cine mai sare în hora unor investiţii extrem de riscante pentru buzunar

    Milionarii memecoin, investitori în monede digitale construite mai mult sub formă de glumă, s-au întors şi au luat WallStreetul prin surprindere. Nimeni nu ştie cum şi de ce, dar un lucru e cert, ei au început să investească serios în criptomonede mai puţin cunoscute şi importante, pentru a le ridica preţul semnificativ şi pentru a atrage şi alţi investitori într-un pariu cu risc ridicat, scrie Bloomberg.

    Un investitor a adunat peste două miliarde de PepeCoin, altul este milionar în Dogwhifhat, iar alţii s-au orientat către vechiul Dodgecoin, una dintre primele memecoin-uri din lume. Acestea sunt monede mult mai volatile şi riscante decât arhicunoscutul Bitcoin, care resimt din plin prăbuşirile pieţei atunci când acestea se întâmplă. Memecoins au apărut între 2020-2021, atunci când piaţa era blocată, iar investitorii îşi pariau banii pe orice în speranţa de a face profit.

    Rezerva Federală a majorat ratele dobânzilor în cel mai rapid ritm din ultimii zeci de ani, companiile reduc numărul de locuri de muncă şi cer ca angajaţii să se întoarcă la birou, iar cei care au accesat infamele „student loans” sunt forţaţi să plătească din nou dobânzile. Altfel spus, nu este momentul pentru pariuri ultrariscante, mai ales pe investiţii care au o istorie de prăbuşiure totală.

    Cu toate acestea, acest lucru nu l-a oprit pe Adam Wren, un analist de risc din industria de apărare, să parieze 2.250 de dolari pentru două miliarde de PepeCoins în urmă cu o lună.

    Teza sa de investiţie: Donald Trump a obţinut nominalizarea republicană la preşedinţie. Trump este asociat cu meme-ul Pepe, care prezintă o broască antropomorfă verde. Prin urmare, tokenul se va bucura probabil “de o mare doză de atenţie şi oamenii vor cumpăra”, potrivit lui Wren.

    El a rezistat în timpul cursei incredibile a monedei din ultima lună. Miliardele sale de jetoane valorează acum aproape 20.000 de dolari – un profit de aproape 800%.

    Memecoins precum Dogwifhat’s WIF, Pepe şi Bonk au crescut vertiginos de la sfârşitul lunii februarie, împingând valoarea stocului lor total în circulaţie la câteva miliarde de dolari, potrivit datelor de la CoinGecko. Investitorii retail sunt atraşi de preţurile lor microscopice în raport cu Bitcoin, care a trecut luna aceasta de 70.000 de dolari pentru prima dată în istorie.

    Aceste criptomonede reprezintă un punct de intrare uşor în cripto, dar şi foarte riscant. În timp ce Bitcoin a fost adoptat din ce în ce mai mult de finanţele tradiţionale – contracte futures şi acum fonduri tranzacţionate la bursă – token-urile mai mici îşi trag valoarea în mare parte de la vâlva care se creează în jurul lor, iar cei care fac profit, ies rapid din piaţă şi deobicei aceeastă ieşire duce la prăbuşirea monedei.

    Investitorii din lumea cripto – chiar şi cei care au profitat de pe urma creşterii memecoin-urilor – au sentimente amestecate în legătură cu revenirea în cele mai speculative colţuri ale pieţei. Mai ales având în vedere că ultima dată când volumele de tranzacţionare a memecoin-urilor au fost atât de mari, piaţa criptog s-a prăbuşit rapid.

  • O avere de dat: O moştenitoare austriacă lasă 50 de străini să decidă soarta celor 25 de milioane de dolari primiţi de la bunica sa. ”Consiliul cetăţenilor” va decide unde ar trebui să ajungă banii

    Marlene Engelhorn, moştenitoarea austriacă a imperiului lui Friedrich Engelhorn, fondatorul din secolul al XIX-lea al gigantului chimic german BASF SE, are o perspectiva diferită asupra averii sale, faţă de alţi milionari. Ea nu s-a gândit niciodată ca banii îi aparţin, ci că mai degrabă sunt ai familiei sale. Acum, ea plănuieşte să-şi doneze averea către comunitatea austriacă, şi vrea ca 50 de oameni să-şi spună cuvântul în această chestiune, scrie Bloomberg.

    Marlene a adunat un grup de 50 de străini, toţi austrieci, care vor decide ce se va întâmpla cu banii săi. Ea a moştenit de la bunica sa peste 25 de milioane de euro şi de atunci a plănuit redistribuirea averii sale. „Consiliul Cetăţenilor”, format din cei 50 de austrieci a fost ales printr-un proces statistic derulat de grupul de cercetare Foresight şi variază în funcţie de locaţie, vârstă, mediu socio-economic şi alţi factori demografici aleşi în încercarea de a fi reprezentativi pentru întreaga populaţie austriacă.

    Scopul lui Engelhorn nu este doar de a dona 25 de milioane de euro, ci şi de a stârni discuţii despre inegalitatea imensă dintre bogaţi şi săraci. Ea este frustrată de faptul că averea sa nu a fost impozitată – Austria a eliminat impozitul pe moştenire în 2008 – şi nu consideră că filantropia tradiţională este o soluţie bună, deoarece aceasta îi oferă încă prea multă putere.

    „Sunt doar o singură persoană, aşa că pentru mine este o uşurare imensă să ştiu că procesul de redistribuire este mult mai legitim, mai temeinic şi mai democratic decât aş putea să îl fac eu vreodată. Nu avem nevoie de fundaţii”, a declarat moştenitoarea.

    Abordarea lui Engelhorn este un exemplu dramatic al modurilor în care moştenitorii averilor dinastice aleg o cale diferită faţă de generaţiile anterioare. Strămoşul ei, Friedrich Engelhorn, a părăsit BASF la sfârşitul secolului al XIX-lea şi şi-a investit averea în predecesorul Boehringer Mannheim, care a fost cumpărat de gigantul farmaceutic elveţian Roche Holdings AG pentru 11 miliarde de dolari în 1998.

     O parte din dorinţa sa de a-şi dona averea provine de la lacunele fiscale de care familia sa a profitat în timpul acelei vânzări, a spus ea.

    „Cunoaşterea modului în care a fost acumulată averea în aceste companii şi, prin intermediul lor, în familia mea, mi-a întărit convingerea că averea extremă ca putere trebuie reglementată”, a spus Marlene.

    Engelhorn a învăţat şcoli private şi apoi la Universitatea din Viena, unde a studiat literatura şi limba germană. Ideea de a crea Consiliul Cetăţenilor i-a venit după ce a citit despre adunările cetăţenilor, un instrument democratic care câştigă popularitate în Europa. În absenţa impozitării, i s-a părut cea mai echitabilă modalitate de a-şi împărţi averea.

    „Nu pot aştepta ca guvernul meu să mă impoziteze. Nu vor face asta prea curând. Dar avem nevoie ca această bogăţie să fie redistribuită în societate”, a declarat Marlene Engelhorn.

    Proiectul a fost anunţat în ianuarie, când echipa Consiliului, cu ajutorul Foresight, a trimis invitaţii la 10.000 de persoane selectate aleatoriu în toată Austria. Engelhorn a ţinut o conferinţă de presă în care a anunţat acest demers pentru ca oamenii să nu creadă că este o înşelătorie.

    Răspunsul a fost imediat: În primele două zile au primit 700 de e-mailuri de la persoane care au auzit de plan, multe dintre ele împărtăşindu-şi propriile idei despre cum să cheltuiască banii, a declarat Alexandra Wang, care conduce proiectul. (Wang şi Engelhorn s-au întâlnit când prima era fundraiser pentru un think tank austriac progresist la care cel de-al doilea era donator).

    Din cele 10.000 de persoane cărora le-a fost trimisă invitaţia, 1.424 s-au înregistrat pentru a participa, ceea ce reprezintă o rată de răspuns neobişnuit de mare, a declarat Martin Haselmayer, cercetător la Foresight. O rată de 5% până la 7% este normală pentru adunările cetăţenilor, a spus el.

    Cele 50 de persoane care au fost selectate în cele din urmă se vor întâlni în total de şase ori până în iunie. Primele două întâlniri vor fi în primul rând educaţionale: Week-endurile care urmează vor implica o conversaţie filozofică mai amplă despre cum arată o societate echitabilă, a declarat Wang, care speră că proiectul va crea un model de urmat pentru alţii.

    „Acesta este un proiect far care sper că va inspira câţiva oameni de acolo să îşi regândească valorile”, spus ea.

    Începând cu al treilea weekend, participanţii vor săpa cu adevărat în soarta banilor lui Engelhorn şi îşi propun să decidă ce să facă cu cele 25 de milioane de euro până în vară. Dacă toţi cei 50 de membri nu se pot pune de acord asupra destinaţiei banilor, aceştia îi vor fi returnaţi, însă Engelhorn şi Wang nu se aşteaptă ca acest lucru să se întâmple.

    În afară de faptul că este imaginea proiectului, Engelhorn nu mai este implicată în proces, dar va ţine un scurt discurs pentru a le mulţumi participanţilor în acest prim weekend.

    „Nu sunt atât de fixată pe rezultat. Cel mai important lucru pentru mine este discuţia publică despre bogăţie şi egalitate”, a spus ea

     

     

     

  • Se înrăutăţeşte vremea! Ploaia şi ninsoarea pun stăpânire pe România

    Meteorologii anunţă ninsori şi lapoviţă în cea mai mare parte a ţării, până joi seara. În Capitală vine o răcire bruscă a vremii, urmată de o uşoară creştere a temperaturilor.

    Confor unei informări emise de ANM, în intervalul marţi ora 10.00 – joi, ora 20.00, temporar vor fi precipitaţii slabe, sub formă de ninsoare în nordul şi centrul Moldovei şi mixte în sudul Moldovei, Dobrogea, cea mai mare parte a Munteniei şi în sudul şi estul Transilvaniei.

    În Carpaţii Orientali şi Meridionali va ninge local moderat cantitativ (10…15 l/mp) şi se va depune strat nou de zăpadă.

    Vor fi intensificări ale vântului cu rafale în general de 40…50 km/h în estul, sud-estul ţării şi la munte, iar încursul zilei de marţi şi în vest.

    În Bucureşti, de marţi până miercuri dimineaţă, vremea se va răci semnificativ, astfel că valorile termice diurne se vor situa sub normele perioadei. Cerul va avea înnorări mai ales ziua, când trecător va ploua slab. Vântul va sufla slab şi moderat, cu uşoare intensificări în prima parte a intervalului. Temperatura maximă se va situa în jurul a 6 grade, iar cea minimă va fi de 1…2 grade.

    De miercuri până joi, valorile termice vor fi în creştere faţă de ziua anterioară şi se vor situa în jurul celor normale pentru această perioadă. Cerul va fi temporar noros şi vor fi posibile ploi de scurtă durată mai ales în a doua parte a zilei. Vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă va fi de 11…12 grade, iar cea minimă de 1…2 grade.

    Joi, valorile de temperatură se vor menţine apropiate de cele specifice în ultima decadă a lunii martie, cu o maximă de 11…12 grade. Cerul va avea înnorări şi temporar va ploua slab. Vântul va sufla slab şi moderat