BusinessMagazin

Blog

  • Prognoza pentru următoarele 4 săptămâni

    25 martie – 1 aprilie
    Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână pe întreg teritoriul României, dar mai ales în regiunile vestice, nord-vestice şi nord-estice. Regimul pluviometric va fi uşor excedentar, local, în regiunile sudice şi sud-estice, iar în rest va fi în general deficitar, mai ales în nord- estul teritoriului.

    1 – 8 aprilie
    Temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele normale pentru acest interval la nivelul întregii ţări, dar cu o abatere termică pozitivă mai accentuată în regiunile estice şi sud-estice. Cantităţile de precipitaţii vor fi excedentare în regiunile vestice, nord-vestice şi centrale, dar mai ales în zona Munţilor Apuseni şi în nordul Carpaţilor Orientali, iar în rest vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă.

    8 -15 aprilie
    Temperatura medie a aerului va avea valori mai ridicate decât cele normale pentru acest interval, în toate regiunile. Regimul pluviometric va avea o tendinţă uşor excedentară în cea mai mare parte a ţării, dar mai ales în zonele montane.

    15 – 22 aprilie
    Mediile valorilor termice se vor situa uşor peste cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Cantităţile de precipitaţii vor fi în general apropiate de cele normale pentru această perioadă, în cea mai mare parte a ţării.

  • Radu Dumitrescu, Deloitte România: De la idee, la finanţare, la vânzare sau preluare, până la integrare – o privire asupra companiilor din tehnologie din perspectivă M&A

    De mai mulţi ani, rapoartele privind piaţa de fuziuni şi achiziţii (mergers and acquisitions – M&A) indică faptul că volumul şi valoarea tranzacţiilor în domeniul tehnologiei cresc constant. Analizele Deloitte arată, de asemenea, că acesta se află în top din perspectiva numărului de tranzacţii. Companiile din tehnologie reprezintă potenţiale ţinte de achiziţie pentru diverşi investitori, inclusiv pentru jucători din cu totul alte sectoare (financiar, energie, sănătate etc.), care îşi doresc să utilizeze tehnologia dezvoltată de acele companii. Cumpărătorii, indiferent de industria şi specificul lor, îşi asigură astfel accesul la tehnologii de vârf, la angajaţi valoroşi sau la soluţii noi, adesea patentate, care îi pot ajuta să rămână competitivi sau să devină lideri pe anumite pieţe. Iar interesul pentru astfel de soluţii este uriaş, după cum ne arată şi povestea primului „unicorn” românesc, care vine tot din zona de tehnologie.

    Tranzacţiile de M&A oferă companiilor de tehnologie o cale de a-şi extinde prezenţa la nivel global, iar România se înscrie în acest trend. În ultimul timp, au fost anunţate o serie de tranzacţii importante, cu valori cumulate de sute de milioane de euro, în care jucători internaţionali au cumpărat companii dezvoltate în România de antreprenori locali.

    Potenţialul României în domeniu este evident şi produce efecte în economia naţională. Ponderea valorii adăugate brute a sectorului IT&C în PIB-ul României a avut o tendinţă ascendentă, ajungând la 8,2% în primul trimestru din 2023, semnificativ peste media zonei euro, de 4,8%, conform datelor Eurostat. Cu abordarea potrivită, ţara noastră se poate dezvolta şi mai mult în acest domeniu care va influenţa viitorul în mod semnificativ.

     

    O idee fără finanţare rămâne doar o idee

    Foarte important pentru orice companie de tehnologie, indiferent că se află la început de drum sau în faza de dezvoltare, este suportul financiar. Bineînţeles că ideea care duce la crearea unei noi soluţii tehnologice este importantă, însă, fără susţinere financiară, fără investiţiile unor business angels sau ale unor fonduri de investiţii, aceste companii nu se pot dezvolta şi nu pot avea acces la pieţe regionale sau chiar globale. Numeroasele finanţări de zeci de milioane de euro atrase de companii de profil ne indică un trend crescător în acest sens.

     

    Ce vrea să vadă un investitor?

    Pentru a atrage investitorii, un model de business solid şi o strategie clară de piaţă sunt esenţiale. Planul de business ar trebui să evidenţieze modul în care compania îşi propune să-şi monetizeze produsele sau serviciile şi să-şi extindă prezenţa pe piaţă. De asemenea, investitorii sunt interesaţi să înţeleagă riscurile asociate afacerii şi modul în care acestea sunt gestionate. În plus, un plan de business ar trebui să abordeze în mod transparent şi aspecte precum concurenţa, reglementările şi vulnerabilităţile tehnologice.

    În discuţia cu un potenţial investitor, o companie trebuie să prezinte clar modul în care urmează să utilizeze fondurile atrase pentru a sprijini creşterea şi dezvoltarea afacerii. Planurile ar trebui să evidenţieze investiţiile propuse în cercetare şi dezvoltare, extinderea pe anumite pieţe şi consolidarea capacităţii operaţionale.

     

    Viaţa posttranzacţie

    Un alt aspect crucial în tranzacţiile din domeniul tehnologiei este reprezentat de procesul de integrare în urma achiziţiei. Integrarea sistemelor şi a infrastructurii tehnologice este esenţială pentru a asigura un flux operaţional fără sincope. Acest proces poate implica migrarea datelor, consolidarea platformelor software
    şi alinierea proceselor operaţionale. De asemenea, sunt importante integrarea din punctul de vedere al culturii organizaţionale şi facilitarea colaborării între echipele provenite din companiile implicate în tranzacţie. O comunicare clară şi deschisă poate contribui la reducerea incertitudinii şi a rezistenţei la schimbare.

    Identificarea şi realizarea sinergiilor sunt cruciale pentru valorificarea beneficiilor tranzacţiei. Acestea pot include economii de costuri, îmbunătăţirea produselor sau serviciilor existente şi accelerarea inovaţiei.

    Atragerea şi retenţia angajaţilor cheie sunt esenţiale pentru succesul unui proces de integrare, iar planurile de compensare şi programele de dezvoltare a carierei pot juca un rol important în menţinerea acestor angajaţi.

    Sectorul tehnologic este în mod inerent dinamic, caracterizat de inovaţie constantă şi de transformare profundă. El rămâne atractiv pentru investitorii care caută inovaţia, care îşi doresc să se extindă pe anumite segmente de piaţă, să se poziţioneze competitiv şi să-şi atingă anumite obiective financiare. Activitatea de M&A în domeniu are aşadar toate premisele pentru a rămâne robustă. Însă este important de reţinut că succesul unei tranzacţii în acest domeniu depinde în mare măsură de alinierea strategică, de integrarea eficientă şi de capacitatea de a gestiona provocările ce derivă din reglementări şi din diferenţele de cultură organizaţională.

    Radu Dumitrescu este Partener Coordonator Consultanţă Financiară, Deloitte România

     

  • Radu Dumitrescu, Deloitte România: De la idee, la finanţare, la vânzare sau preluare, până la integrare – o privire asupra companiilor din tehnologie din perspectivă M&A

    De mai mulţi ani, rapoartele privind piaţa de fuziuni şi achiziţii (mergers and acquisitions – M&A) indică faptul că volumul şi valoarea tranzacţiilor în domeniul tehnologiei cresc constant. Analizele Deloitte arată, de asemenea, că acesta se află în top din perspectiva numărului de tranzacţii. Companiile din tehnologie reprezintă potenţiale ţinte de achiziţie pentru diverşi investitori, inclusiv pentru jucători din cu totul alte sectoare (financiar, energie, sănătate etc.), care îşi doresc să utilizeze tehnologia dezvoltată de acele companii. Cumpărătorii, indiferent de industria şi specificul lor, îşi asigură astfel accesul la tehnologii de vârf, la angajaţi valoroşi sau la soluţii noi, adesea patentate, care îi pot ajuta să rămână competitivi sau să devină lideri pe anumite pieţe. Iar interesul pentru astfel de soluţii este uriaş, după cum ne arată şi povestea primului „unicorn” românesc, care vine tot din zona de tehnologie.

    Tranzacţiile de M&A oferă companiilor de tehnologie o cale de a-şi extinde prezenţa la nivel global, iar România se înscrie în acest trend. În ultimul timp, au fost anunţate o serie de tranzacţii importante, cu valori cumulate de sute de milioane de euro, în care jucători internaţionali au cumpărat companii dezvoltate în România de antreprenori locali.

    Potenţialul României în domeniu este evident şi produce efecte în economia naţională. Ponderea valorii adăugate brute a sectorului IT&C în PIB-ul României a avut o tendinţă ascendentă, ajungând la 8,2% în primul trimestru din 2023, semnificativ peste media zonei euro, de 4,8%, conform datelor Eurostat. Cu abordarea potrivită, ţara noastră se poate dezvolta şi mai mult în acest domeniu care va influenţa viitorul în mod semnificativ.

     

    O idee fără finanţare rămâne doar o idee

    Foarte important pentru orice companie de tehnologie, indiferent că se află la început de drum sau în faza de dezvoltare, este suportul financiar. Bineînţeles că ideea care duce la crearea unei noi soluţii tehnologice este importantă, însă, fără susţinere financiară, fără investiţiile unor business angels sau ale unor fonduri de investiţii, aceste companii nu se pot dezvolta şi nu pot avea acces la pieţe regionale sau chiar globale. Numeroasele finanţări de zeci de milioane de euro atrase de companii de profil ne indică un trend crescător în acest sens.

     

    Ce vrea să vadă un investitor?

    Pentru a atrage investitorii, un model de business solid şi o strategie clară de piaţă sunt esenţiale. Planul de business ar trebui să evidenţieze modul în care compania îşi propune să-şi monetizeze produsele sau serviciile şi să-şi extindă prezenţa pe piaţă. De asemenea, investitorii sunt interesaţi să înţeleagă riscurile asociate afacerii şi modul în care acestea sunt gestionate. În plus, un plan de business ar trebui să abordeze în mod transparent şi aspecte precum concurenţa, reglementările şi vulnerabilităţile tehnologice.

    În discuţia cu un potenţial investitor, o companie trebuie să prezinte clar modul în care urmează să utilizeze fondurile atrase pentru a sprijini creşterea şi dezvoltarea afacerii. Planurile ar trebui să evidenţieze investiţiile propuse în cercetare şi dezvoltare, extinderea pe anumite pieţe şi consolidarea capacităţii operaţionale.

     

    Viaţa posttranzacţie

    Un alt aspect crucial în tranzacţiile din domeniul tehnologiei este reprezentat de procesul de integrare în urma achiziţiei. Integrarea sistemelor şi a infrastructurii tehnologice este esenţială pentru a asigura un flux operaţional fără sincope. Acest proces poate implica migrarea datelor, consolidarea platformelor software
    şi alinierea proceselor operaţionale. De asemenea, sunt importante integrarea din punctul de vedere al culturii organizaţionale şi facilitarea colaborării între echipele provenite din companiile implicate în tranzacţie. O comunicare clară şi deschisă poate contribui la reducerea incertitudinii şi a rezistenţei la schimbare.

    Identificarea şi realizarea sinergiilor sunt cruciale pentru valorificarea beneficiilor tranzacţiei. Acestea pot include economii de costuri, îmbunătăţirea produselor sau serviciilor existente şi accelerarea inovaţiei.

    Atragerea şi retenţia angajaţilor cheie sunt esenţiale pentru succesul unui proces de integrare, iar planurile de compensare şi programele de dezvoltare a carierei pot juca un rol important în menţinerea acestor angajaţi.

    Sectorul tehnologic este în mod inerent dinamic, caracterizat de inovaţie constantă şi de transformare profundă. El rămâne atractiv pentru investitorii care caută inovaţia, care îşi doresc să se extindă pe anumite segmente de piaţă, să se poziţioneze competitiv şi să-şi atingă anumite obiective financiare. Activitatea de M&A în domeniu are aşadar toate premisele pentru a rămâne robustă. Însă este important de reţinut că succesul unei tranzacţii în acest domeniu depinde în mare măsură de alinierea strategică, de integrarea eficientă şi de capacitatea de a gestiona provocările ce derivă din reglementări şi din diferenţele de cultură organizaţională.

    Radu Dumitrescu este Partener Coordonator Consultanţă Financiară, Deloitte România

     

  • Cât de mult afectează veniturile oamenilor noile taxe impuse de guvern şi cum reacţionează companiile la aceste provocări

    Noile măsuri fiscale au produs multă zarvă în spaţiul public, dar şi în companii. Unele organizaţii au ales să crească pachetele salariale ale angajaţilor pentru a compensa pierderile în valori nete. Ponderea companiilor care au revizuit bugetele salariale estimate este mică. Ce înseamnă acest lucru pentru angajaţi?

    Într-o perioadă în care angajatul este la putere, companiile care preferă să plătească mai mult pentru a-şi păstra în limite cât mai reduse rulajul de personal găsesc soluţii de compensare a scăderii de venituri provocate de măsurile legislative recente. „Am remarcat consistenţa creşterilor salariale planificate pentru 2024, aliniate cu estimările iniţiale din vara şi toamna anterioară, fiind minoritare companiile care şi-au revizuit bugetele de creşteri salariale iniţiale”, declară Mihaela Burete, associate director, delivery services (CHS, RO & CEA) în cadrul Korn Ferry Digital.

    Ea face referire la cel mai recent studiu, Taxation Changes 2024, realizat de Korn Ferry, la care au participat reprezentanţii a 175 de companii, 80% dintre acestea fiind private, 8,6% publice, 7,4% afaceri de familie, 1,1% deţinute de stat, iar 1,7% fiind cooperative sau jointe venture-uri.

    Peste jumătate dintre companii şi-au planificat pentru anul în curs creşteri salariale, iar mai puţin de o treime (31,6%) dintre respondenţi afirmă că veniturile salariale nu vor suferi modicifări – nici nu vor creşte, nici nu vor scădea. Din plaja variată de decizii – creşteri sau scăderi salariale în diverse procente – 5%, până la 10%, până la 20% sau mai mult – cea mai mare pondere (36,1%) o au organizaţiile care şi-au propus să crească veniturile cu până la 9%.

    Trei sferturi (75,8%) dintre participanţii la studiu au declarat că bugetul salarial pentru anul în curs nu a fost influenţat în niciun fel de cele mai recente modificări de taxare a veniturilor. Dintre cei care afirmă că au aplicat totuşi modificări asupra bugetului de salarii, mai puţin de jumătate (47,4%) declară că modificările au fost în sensul reducerii veniturilor.

    „În ceea ce priveşte tichetele de masă şi modificarea taxării acestora, observăm că majoritatea respondenţilor au optat pentru o creştere a valorii tichetelor de masă atât ca urmare a nevoii de a acoperi impactul taxării cât şi independent de acesta”, afirmă Mihaela Burete. Conform studiului, cea mai mare parte a companiilor oferă tichete de masă angajaţilor, doar 8% dintre respondenţii la studiu afirmând că nu includ acest beneficiu în pachetul salarial. Aproape două treimi (65,9%) dintre reprezentanţii companiilor participante declară că vor modifica anul acesta valoarea tichetelor de masă oferite, din cauza modificărilor legislative. Circa 40% dintre companii şi-au bugetat ca anul acesta să ofere tichete de masă în valoare de 40 de lei şi 22,5% alocă 30 de lei pe zi pentru acest beneficiu acordat angajaţilor.

    Ce impact are însă impozitarea tichetelor de masă asupra salariilor? Mai mult de jumătate (53,6%) dintre reprezentanţii companiilor afirmă că nu vor aplica nicio modificare asupra veniturilor nete ale angajaţilor din pricina impactului taxării tichetelor. O treime dintre participanţii la studiu declară că vor creşte valoarea tichetelor de masă pentru a compensa reducerea venitului, iar o pondere mai mică (2,9%) preferă să treacă la alte tipuri de beneficii sau compensaţii în locul tichetelor de masă. Sunt şi organizaţii (5,1%) care preferă să crească pur şi simplu salariile pentru a compensa creşterea taxelor.

    Cât priveşte tichetele de vacanţă, cea mai mare parte a companiilor (70%) nu includ acest beneficiu în pachetul salarial. În cazul celor care o fac, 31% oferă acest lucru managerilor seniori şi executivilor, 29% celor din middle management şi profesioniştilor colaboratori. Pentru a compensa reducerea venitului net pentru acest tip de beneficiu, din pricina taxării, 13,3% dintre respondenţi şi-au propus să crească valoarea tichetelor de vacanţă, iar 11,1% dintre companii vor să ofere un bonus fix pentru a compensa diferenţa. Ce mai mare parte a angajaţilor (70,5%) nu vor fi afectaţi de noile măsuri fiscale, conform respondenţilor la studiul Korn Ferry.

    Cât priveşte contribuţiile la Pilonul II de pensii, 82,8% dintre companii afirmă că angajaţii trebuie să suporte integral costurile, impactul fiind resimţit în salariul net. Aproape 11% dintre companii acoperă costurile generate de noile măsuri fiscale cu impact asupra Pilonului II de pensii prin creşterea salariului brut, iar 6,5% dintre organizaţii preferă să acopere această diferenţă prin oferirea unui bonus special.

    „În plus, din datele colectate, rezultă că 72% dintre respondenţi nu au angajaţi cu salariu minim care să fi fost afectaţi de creşterea acestuia şi că din restul de circa 18%, doar 23,8% nu vor acorda creşteri salariale şi altor angajaţi în plus faţă de cei impactaţi de creşterea salariului minim”, adaugă Mihaela Burete. Concret, noile măsuri legislative legate de creşterea salariului minim nu-i afectează deloc pe aproape 72% dintre angajaţii companiilor participante la studiu. La polul opus, 4,7% dintre organizaţii susţin că ponderea celor impactaţi este de peste 60%. În 18,8% dintre companii procentul celor inflenţaţi de modificarea nivelului salarial minim este mai mic de 30%.

    Dar creşterea pragului minim de salarizare are impact şi asupra altor categorii de angajaţi, mai arată studiul Korn Ferry. 40,5% dintre respondenţi afirmă că în companiile pe care le reprezintă este luată în calcul creşterea veniturilor ca urmare a acestei măsuri. 35,7% erau indecişi la momentul derulării studiului şi 23,8% dintre participanţi au afirmat că nu vor fi crescute salariile altor categorii de angajaţi ca urmare a ridicării pragului minim de salarizare.

    Cum fac faţă organizaţiile noilor măsuri fiscale aplicate în domeniul profesioniştilor din domeniul IT? 74,2% dintre respondenţii la studiu afirmă că nu sunt afectaţi în niciun fel, întregul impact fiind transferat angajatului. 14% dintre organizaţii afirmă că şi-au planificat creşterea salariului brut pentru a acoperi parţial impactul, iar ponderea organizaţiilor care cresc salariul brut pentru a acoperi integral impactul taxării este mai mic (9,7%). „Am constatat că trei sferturi dintre respondenţii care au în cadrul organizaţiilor angajaţi cu poziţii impactate în domeniul IT au decis să lase asupra angajatului impactul financiar negativ rezultat din eliminarea scutirii de impozit”, adaugă Mihaela Burete.

    Acest lucru pare ciudat, dat fiind că în ultimii ani ne-am obişnuit ca IT-iştii să fie „răsfăţaţii” din piaţa muncii, pe de o parte din prisma nivelului de salarii – mult peste media pieţei – şi pe de altă parte din perspectiva apetitului pentru astfel de specialişti. De fapt, vreme de peste 15 ani creşterile salariale ale IT-iştilor au fost decuplate de ritmul în care a crescut salariul mediu. Privită pe parcursul mai multor ani, cea mai spectaculoasă este pesemne evoluţia chenzinelor IT-iştilor. Între 2005 şi 2015, salariile angajaţilor din IT au crescut de patru ori; doar în 2008 creşterea medie a veniturilor pentru specialiştii din domeniu a fost de 32% faţă de anul anterior. De la 4.378 de lei net, cât era câştigul salarial în 2015, veniturile specialiştilor din IT au mai înregistrat un alt salt spectaculos, ajungând în 2022 la 9.178 de lei. Spre comparaţie, valoarea salariului mediu net naţional la finalul lui 2023 a fost de 5.079 de lei (faţă de 1.800 de lei în 2015). În plus, părea că oricât de mulţi IT-işti ies de pe băncile facultăţilor sau şcolilor, tot nu sunt suficienţi.

    În România, în luna august 2023, figurau 240.800 angajaţi în IT&C, 82% dintre ei având până în 34 de ani, potrivit datelor Eurostat. Astfel, România se situează pe locul 2 în Europa ca număr de specialişti angajaţi în IT şi pe locul 5 în rândul ţărilor UE ca procent de femei cu studii în IT&C, ce activează ca specialişti IT (29,9%). Conform unui studiu realizat de bestjobs şi Orion Innovation, pentru angajaţii în IT, salariul şi beneficiile extrasalariale sunt motivele care îi determină să rămână sau nu la actualul loc de muncă, 55% dintre respondenţi aşteptând o creştere de minimum 10% a salariului în acest an. Salariul mediu net pentru un specialist IT junior (0-2 ani experienţă) porneşte de la 800 euro net şi poate ajunge la peste 3.000 euro net, în cazul unui specialist IT senior. Totodată, în topul beneficiilor pe care le primesc la locul de muncă, ca parte din pachetul salarial, se numără program şi mod de lucru flexibil, tichete de masă, acces la servicii medicale private, asigurare medicală, cursuri de specializare şi dezvoltare personală. Pe lângă acestea, angajaţii IT îşi doresc să primească şi al 13-lea salariu, bonusuri de performanţă, suport în certificări profesionale, pensie privată sau acţiuni în companie. Studiul mai arată că 47% dintre respondenţi consideră că este mai greu în această perioadă să facă o schimbare profesională. Iată însă că roata s-a învârtit, şi multe semnale vin să contureze un nou fenomen – angajaţii din IT&C au acum un statut similar celor din alte domenii.   

    Am constatat că trei sferturi dintre respondenţii care au în cadrul organizaţiilor angajaţi cu poziţii impactate în domeniul IT au decis să lase asupra angajatului impactul financiar negativ rezultat din eliminarea scutirii de impozit. – Mihaela Burete, associate director, delivery services (CHS, RO & CEA), Korn Ferry Digital


     

     

  • Cât de mult afectează veniturile oamenilor noile taxe impuse de guvern şi cum reacţionează companiile la aceste provocări

    Noile măsuri fiscale au produs multă zarvă în spaţiul public, dar şi în companii. Unele organizaţii au ales să crească pachetele salariale ale angajaţilor pentru a compensa pierderile în valori nete. Ponderea companiilor care au revizuit bugetele salariale estimate este mică. Ce înseamnă acest lucru pentru angajaţi?

    Într-o perioadă în care angajatul este la putere, companiile care preferă să plătească mai mult pentru a-şi păstra în limite cât mai reduse rulajul de personal găsesc soluţii de compensare a scăderii de venituri provocate de măsurile legislative recente. „Am remarcat consistenţa creşterilor salariale planificate pentru 2024, aliniate cu estimările iniţiale din vara şi toamna anterioară, fiind minoritare companiile care şi-au revizuit bugetele de creşteri salariale iniţiale”, declară Mihaela Burete, associate director, delivery services (CHS, RO & CEA) în cadrul Korn Ferry Digital.

    Ea face referire la cel mai recent studiu, Taxation Changes 2024, realizat de Korn Ferry, la care au participat reprezentanţii a 175 de companii, 80% dintre acestea fiind private, 8,6% publice, 7,4% afaceri de familie, 1,1% deţinute de stat, iar 1,7% fiind cooperative sau jointe venture-uri.

    Peste jumătate dintre companii şi-au planificat pentru anul în curs creşteri salariale, iar mai puţin de o treime (31,6%) dintre respondenţi afirmă că veniturile salariale nu vor suferi modicifări – nici nu vor creşte, nici nu vor scădea. Din plaja variată de decizii – creşteri sau scăderi salariale în diverse procente – 5%, până la 10%, până la 20% sau mai mult – cea mai mare pondere (36,1%) o au organizaţiile care şi-au propus să crească veniturile cu până la 9%.

    Trei sferturi (75,8%) dintre participanţii la studiu au declarat că bugetul salarial pentru anul în curs nu a fost influenţat în niciun fel de cele mai recente modificări de taxare a veniturilor. Dintre cei care afirmă că au aplicat totuşi modificări asupra bugetului de salarii, mai puţin de jumătate (47,4%) declară că modificările au fost în sensul reducerii veniturilor.

    „În ceea ce priveşte tichetele de masă şi modificarea taxării acestora, observăm că majoritatea respondenţilor au optat pentru o creştere a valorii tichetelor de masă atât ca urmare a nevoii de a acoperi impactul taxării cât şi independent de acesta”, afirmă Mihaela Burete. Conform studiului, cea mai mare parte a companiilor oferă tichete de masă angajaţilor, doar 8% dintre respondenţii la studiu afirmând că nu includ acest beneficiu în pachetul salarial. Aproape două treimi (65,9%) dintre reprezentanţii companiilor participante declară că vor modifica anul acesta valoarea tichetelor de masă oferite, din cauza modificărilor legislative. Circa 40% dintre companii şi-au bugetat ca anul acesta să ofere tichete de masă în valoare de 40 de lei şi 22,5% alocă 30 de lei pe zi pentru acest beneficiu acordat angajaţilor.

    Ce impact are însă impozitarea tichetelor de masă asupra salariilor? Mai mult de jumătate (53,6%) dintre reprezentanţii companiilor afirmă că nu vor aplica nicio modificare asupra veniturilor nete ale angajaţilor din pricina impactului taxării tichetelor. O treime dintre participanţii la studiu declară că vor creşte valoarea tichetelor de masă pentru a compensa reducerea venitului, iar o pondere mai mică (2,9%) preferă să treacă la alte tipuri de beneficii sau compensaţii în locul tichetelor de masă. Sunt şi organizaţii (5,1%) care preferă să crească pur şi simplu salariile pentru a compensa creşterea taxelor.

    Cât priveşte tichetele de vacanţă, cea mai mare parte a companiilor (70%) nu includ acest beneficiu în pachetul salarial. În cazul celor care o fac, 31% oferă acest lucru managerilor seniori şi executivilor, 29% celor din middle management şi profesioniştilor colaboratori. Pentru a compensa reducerea venitului net pentru acest tip de beneficiu, din pricina taxării, 13,3% dintre respondenţi şi-au propus să crească valoarea tichetelor de vacanţă, iar 11,1% dintre companii vor să ofere un bonus fix pentru a compensa diferenţa. Ce mai mare parte a angajaţilor (70,5%) nu vor fi afectaţi de noile măsuri fiscale, conform respondenţilor la studiul Korn Ferry.

    Cât priveşte contribuţiile la Pilonul II de pensii, 82,8% dintre companii afirmă că angajaţii trebuie să suporte integral costurile, impactul fiind resimţit în salariul net. Aproape 11% dintre companii acoperă costurile generate de noile măsuri fiscale cu impact asupra Pilonului II de pensii prin creşterea salariului brut, iar 6,5% dintre organizaţii preferă să acopere această diferenţă prin oferirea unui bonus special.

    „În plus, din datele colectate, rezultă că 72% dintre respondenţi nu au angajaţi cu salariu minim care să fi fost afectaţi de creşterea acestuia şi că din restul de circa 18%, doar 23,8% nu vor acorda creşteri salariale şi altor angajaţi în plus faţă de cei impactaţi de creşterea salariului minim”, adaugă Mihaela Burete. Concret, noile măsuri legislative legate de creşterea salariului minim nu-i afectează deloc pe aproape 72% dintre angajaţii companiilor participante la studiu. La polul opus, 4,7% dintre organizaţii susţin că ponderea celor impactaţi este de peste 60%. În 18,8% dintre companii procentul celor inflenţaţi de modificarea nivelului salarial minim este mai mic de 30%.

    Dar creşterea pragului minim de salarizare are impact şi asupra altor categorii de angajaţi, mai arată studiul Korn Ferry. 40,5% dintre respondenţi afirmă că în companiile pe care le reprezintă este luată în calcul creşterea veniturilor ca urmare a acestei măsuri. 35,7% erau indecişi la momentul derulării studiului şi 23,8% dintre participanţi au afirmat că nu vor fi crescute salariile altor categorii de angajaţi ca urmare a ridicării pragului minim de salarizare.

    Cum fac faţă organizaţiile noilor măsuri fiscale aplicate în domeniul profesioniştilor din domeniul IT? 74,2% dintre respondenţii la studiu afirmă că nu sunt afectaţi în niciun fel, întregul impact fiind transferat angajatului. 14% dintre organizaţii afirmă că şi-au planificat creşterea salariului brut pentru a acoperi parţial impactul, iar ponderea organizaţiilor care cresc salariul brut pentru a acoperi integral impactul taxării este mai mic (9,7%). „Am constatat că trei sferturi dintre respondenţii care au în cadrul organizaţiilor angajaţi cu poziţii impactate în domeniul IT au decis să lase asupra angajatului impactul financiar negativ rezultat din eliminarea scutirii de impozit”, adaugă Mihaela Burete.

    Acest lucru pare ciudat, dat fiind că în ultimii ani ne-am obişnuit ca IT-iştii să fie „răsfăţaţii” din piaţa muncii, pe de o parte din prisma nivelului de salarii – mult peste media pieţei – şi pe de altă parte din perspectiva apetitului pentru astfel de specialişti. De fapt, vreme de peste 15 ani creşterile salariale ale IT-iştilor au fost decuplate de ritmul în care a crescut salariul mediu. Privită pe parcursul mai multor ani, cea mai spectaculoasă este pesemne evoluţia chenzinelor IT-iştilor. Între 2005 şi 2015, salariile angajaţilor din IT au crescut de patru ori; doar în 2008 creşterea medie a veniturilor pentru specialiştii din domeniu a fost de 32% faţă de anul anterior. De la 4.378 de lei net, cât era câştigul salarial în 2015, veniturile specialiştilor din IT au mai înregistrat un alt salt spectaculos, ajungând în 2022 la 9.178 de lei. Spre comparaţie, valoarea salariului mediu net naţional la finalul lui 2023 a fost de 5.079 de lei (faţă de 1.800 de lei în 2015). În plus, părea că oricât de mulţi IT-işti ies de pe băncile facultăţilor sau şcolilor, tot nu sunt suficienţi.

    În România, în luna august 2023, figurau 240.800 angajaţi în IT&C, 82% dintre ei având până în 34 de ani, potrivit datelor Eurostat. Astfel, România se situează pe locul 2 în Europa ca număr de specialişti angajaţi în IT şi pe locul 5 în rândul ţărilor UE ca procent de femei cu studii în IT&C, ce activează ca specialişti IT (29,9%). Conform unui studiu realizat de bestjobs şi Orion Innovation, pentru angajaţii în IT, salariul şi beneficiile extrasalariale sunt motivele care îi determină să rămână sau nu la actualul loc de muncă, 55% dintre respondenţi aşteptând o creştere de minimum 10% a salariului în acest an. Salariul mediu net pentru un specialist IT junior (0-2 ani experienţă) porneşte de la 800 euro net şi poate ajunge la peste 3.000 euro net, în cazul unui specialist IT senior. Totodată, în topul beneficiilor pe care le primesc la locul de muncă, ca parte din pachetul salarial, se numără program şi mod de lucru flexibil, tichete de masă, acces la servicii medicale private, asigurare medicală, cursuri de specializare şi dezvoltare personală. Pe lângă acestea, angajaţii IT îşi doresc să primească şi al 13-lea salariu, bonusuri de performanţă, suport în certificări profesionale, pensie privată sau acţiuni în companie. Studiul mai arată că 47% dintre respondenţi consideră că este mai greu în această perioadă să facă o schimbare profesională. Iată însă că roata s-a învârtit, şi multe semnale vin să contureze un nou fenomen – angajaţii din IT&C au acum un statut similar celor din alte domenii.   

    Am constatat că trei sferturi dintre respondenţii care au în cadrul organizaţiilor angajaţi cu poziţii impactate în domeniul IT au decis să lase asupra angajatului impactul financiar negativ rezultat din eliminarea scutirii de impozit. – Mihaela Burete, associate director, delivery services (CHS, RO & CEA), Korn Ferry Digital


     

     

  • Cine este comedianul care intră în rândul miliardarilor după ce averea sa a depăşit valoarea de 1 miliardar de dolari

    Când râsul face bani grei: Jerry Seinfeld, celebrul star al sitcomului „Seinfeld” care a cucerit milioane de oameni, a intrat oficial în rangurile elitei super-bogate. Averea actorului a depăşit pentru prima dată pragul de un miliard de dolari
     

    Jerry Seinfeld, celebrul actor din spatele sitcomului „Seinfeld” a devenit oficial miliardar, după ce averea acestuia a spart pentru prima data pragul de un miliard de dolari. Show-ul creat de acesta împreună cu comendiantul şi scriitorul american Larry David s-a transformat în timp într-o adevărată maşină de făcut bani, scrie Bloomberg.

    O mare pare parte din averea actorului provine dintr-o serie de contracte cu sindicatele, care i-au adus aproximativ 465 milioane de dolari. Pe lângă acestea, Jerry Seinfeld a semnat şi cu Netflix, unde pentru drepturile de difuzare a sitcomului său primeşte 94 de milioane de dolari. Mai mult, el a câştigat începând din 1980, cel puţin 100 de milioane de dolari din turneele prin ţară.

    Analiza Bloomberg privind averea actorului pleacă de la premisa că Seinfeld, în vârstă de 69 de ani, şi-a investit câştigurile începând din 1990.

    De atunci el ar fi investit 40 de milioane de dolari în proprietăţi imobiliare, inclusiv un apartament în Central Park West din New York, o casă în Hamptons şi un depozit în California. Colecţia sa de maşini de epocă – dintre care unele au fost prezentate în serialul său Comedians in Cars Getting Coffee de pe Netflix – nu a fost inclusă în analiză.

    Născut în Brooklyn şi crescut în oraşul Massapequa din Long Island, Seinfeld a urmat cursurile Colegiului Queens, unde a practicat stand-up, perfecţionându-şi talentele.

    Extragând detalii banale din viaţa de zi cu zi pentru a găsi material de comedie, Seinfeld a făcut glume din subiecte simple precum statul la coadă la bancă, faptul de a fi stângaci sau de a asculta cum pilotul unui avion le dădea instrucţiuni pasagerilor prin sistemul de sonorizare. Apariţiile în emisiunile Tonight Show cu Johnny Carson şi Late Night cu David Letterman l-au propulsat pe scena naţională.

    Însă ce l-a ajutat să îşi graveze numele în istoria serialelor de comedie din SUA a fost propria sa creaţie.

    Seinfeld este centrat  în jurul unui grup de newyorkezi – Jerry cel pretenţios, George cel nevrotic, Elaine cea critică şi Kramer cel bizar- care se agaţă, plănuieşte, bârfeşte şi îşi împarte opiniile (chiar şi dacă nu sunt cerute) cu toată lumea dintr-o cafenea emblematică şi uneori din apartamentul lui Jerry.  Serialul a a atras milioane de oameni în cei treizeci de ani de existenţă şi a creat o armată de fani care rămân dedicaţi chiar şi după atâtea decenii.

    „Abordează absurditatea vieţii moderne de zi cu zi, fâcându-I pe privitori să-şi identifice lumea cu lumea serialului” declarat Jennifer Keishin Armstrong, autoarea cărţii Seinfeldia: Cum un serial despre nimic a schimbat totul.

    În 1998, atunci când a fost difuzat ultimul sezon din Seinfeld, directorii din televiziune păreau să recunoască faptul că serialele sitcom sunt pe moarte, creaţia lui Jerry fiind ultimul mare serial important, parte a unei specii deja aflate în declin.

    Serialul „ar putea fi ultimul sitcom de mare succes care va ieşi vreodată de pe reţelele de televiziune”, a declarat Bill Burke, fostul preşedinte al TBS Superstation, într-un articol din 1998 din New York Times.

    În timpul difuzării sale, Seinfeld a stat în topul audienţelor Nielsen. Toate sezoanele, de la sezonul trei până la opt s-au clasat printre cele mai vizionate 500 de emisiuni de pe Netflix, potrivit analizelor privind telespectatorii din ianuarie-iunie 2023.

     

  • Cine este comedianul care intră în rândul miliardarilor după ce averea sa a depăşit valoarea de 1 miliardar de dolari

    Când râsul face bani grei: Jerry Seinfeld, celebrul star al sitcomului „Seinfeld” care a cucerit milioane de oameni, a intrat oficial în rangurile elitei super-bogate. Averea actorului a depăşit pentru prima dată pragul de un miliard de dolari
     

    Jerry Seinfeld, celebrul actor din spatele sitcomului „Seinfeld” a devenit oficial miliardar, după ce averea acestuia a spart pentru prima data pragul de un miliard de dolari. Show-ul creat de acesta împreună cu comendiantul şi scriitorul american Larry David s-a transformat în timp într-o adevărată maşină de făcut bani, scrie Bloomberg.

    O mare pare parte din averea actorului provine dintr-o serie de contracte cu sindicatele, care i-au adus aproximativ 465 milioane de dolari. Pe lângă acestea, Jerry Seinfeld a semnat şi cu Netflix, unde pentru drepturile de difuzare a sitcomului său primeşte 94 de milioane de dolari. Mai mult, el a câştigat începând din 1980, cel puţin 100 de milioane de dolari din turneele prin ţară.

    Analiza Bloomberg privind averea actorului pleacă de la premisa că Seinfeld, în vârstă de 69 de ani, şi-a investit câştigurile începând din 1990.

    De atunci el ar fi investit 40 de milioane de dolari în proprietăţi imobiliare, inclusiv un apartament în Central Park West din New York, o casă în Hamptons şi un depozit în California. Colecţia sa de maşini de epocă – dintre care unele au fost prezentate în serialul său Comedians in Cars Getting Coffee de pe Netflix – nu a fost inclusă în analiză.

    Născut în Brooklyn şi crescut în oraşul Massapequa din Long Island, Seinfeld a urmat cursurile Colegiului Queens, unde a practicat stand-up, perfecţionându-şi talentele.

    Extragând detalii banale din viaţa de zi cu zi pentru a găsi material de comedie, Seinfeld a făcut glume din subiecte simple precum statul la coadă la bancă, faptul de a fi stângaci sau de a asculta cum pilotul unui avion le dădea instrucţiuni pasagerilor prin sistemul de sonorizare. Apariţiile în emisiunile Tonight Show cu Johnny Carson şi Late Night cu David Letterman l-au propulsat pe scena naţională.

    Însă ce l-a ajutat să îşi graveze numele în istoria serialelor de comedie din SUA a fost propria sa creaţie.

    Seinfeld este centrat  în jurul unui grup de newyorkezi – Jerry cel pretenţios, George cel nevrotic, Elaine cea critică şi Kramer cel bizar- care se agaţă, plănuieşte, bârfeşte şi îşi împarte opiniile (chiar şi dacă nu sunt cerute) cu toată lumea dintr-o cafenea emblematică şi uneori din apartamentul lui Jerry.  Serialul a a atras milioane de oameni în cei treizeci de ani de existenţă şi a creat o armată de fani care rămân dedicaţi chiar şi după atâtea decenii.

    „Abordează absurditatea vieţii moderne de zi cu zi, fâcându-I pe privitori să-şi identifice lumea cu lumea serialului” declarat Jennifer Keishin Armstrong, autoarea cărţii Seinfeldia: Cum un serial despre nimic a schimbat totul.

    În 1998, atunci când a fost difuzat ultimul sezon din Seinfeld, directorii din televiziune păreau să recunoască faptul că serialele sitcom sunt pe moarte, creaţia lui Jerry fiind ultimul mare serial important, parte a unei specii deja aflate în declin.

    Serialul „ar putea fi ultimul sitcom de mare succes care va ieşi vreodată de pe reţelele de televiziune”, a declarat Bill Burke, fostul preşedinte al TBS Superstation, într-un articol din 1998 din New York Times.

    În timpul difuzării sale, Seinfeld a stat în topul audienţelor Nielsen. Toate sezoanele, de la sezonul trei până la opt s-au clasat printre cele mai vizionate 500 de emisiuni de pe Netflix, potrivit analizelor privind telespectatorii din ianuarie-iunie 2023.

     

  • Cine sunt antreprenorii care au înfiinţat un gigant în România după o întâlnire întâmplătoare în aeroport, când au pierdut avionul. Acum, printre investitorii în businessul lor se numără Dan Şucu (Mobexpert) şi fraţii Pavăl (Dedeman)

    100 Cei mai admiraţi CEO din România – 076. Rudolf Vizental, CEO şi cofondator, ROCA Investments

    La origine bancher şi cu un background de 15 ani de activitate în zona de distress şi 5 ani în zona de finanţare, Rodolf Vizental s-a aventurat în proiectul ROCA Investments în 2018, împreună cu Andrei Cionca, după o întâlnire întâmplătoare în aeroport, când ambii pierduseră avionul. După o sesiune de brainstorming, au venit cu ideea lansării companieide private equity căreia i s-au alăturat, ulterior, şi alţi investitori, printre care Dan Şucu (Mobexpert) şi fraţii Pavăl (Dedeman).

    În paralel cu rolul de CEO al ROCA Investments, el deţine şi funcţia de CIO al Impetum Grup, al cărui cofondator este. Executivul a urmat cursurile Universităţii de Vest din Timişoara şi un MBA la Conservatoire National des Arts et Métiers.

    El îi sfătuieşte pe cei care vor să urmeze un parcurs profesional similar să înţeleagă riscurile, să îşi aleagă dintre ele oportunităţile cu care vor să aibă de a face şi să nu se oprească niciodată din învăţat.

  • Cine sunt antreprenorii care au înfiinţat un gigant în România după o întâlnire întâmplătoare în aeroport, când au pierdut avionul. Acum, printre investitorii în businessul lor se numără Dan Şucu (Mobexpert) şi fraţii Pavăl (Dedeman)

    100 Cei mai admiraţi CEO din România – 076. Rudolf Vizental, CEO şi cofondator, ROCA Investments

    La origine bancher şi cu un background de 15 ani de activitate în zona de distress şi 5 ani în zona de finanţare, Rodolf Vizental s-a aventurat în proiectul ROCA Investments în 2018, împreună cu Andrei Cionca, după o întâlnire întâmplătoare în aeroport, când ambii pierduseră avionul. După o sesiune de brainstorming, au venit cu ideea lansării companieide private equity căreia i s-au alăturat, ulterior, şi alţi investitori, printre care Dan Şucu (Mobexpert) şi fraţii Pavăl (Dedeman).

    În paralel cu rolul de CEO al ROCA Investments, el deţine şi funcţia de CIO al Impetum Grup, al cărui cofondator este. Executivul a urmat cursurile Universităţii de Vest din Timişoara şi un MBA la Conservatoire National des Arts et Métiers.

    El îi sfătuieşte pe cei care vor să urmeze un parcurs profesional similar să înţeleagă riscurile, să îşi aleagă dintre ele oportunităţile cu care vor să aibă de a face şi să nu se oprească niciodată din învăţat.

  • Fraţii Pavăl de la Dedeman au mutat acţiuni Cemacon de 2,1 mil. lei de pe PIF Industrial pe Pavăl Holding

    Cemacon (simbol bursier CEON), producător de materiale de construcţii controlat de fraţii Pavăl, proprietarii Dedeman, a anunţat luni la Bursa de Valori Bucureşti că PIF Industrial a vândut 4,8 milioane de acţiuni, iar Pavăl Holding a cumpărat un pachet de aceeaşi dimensiune. 

    Tranzacţiile efectuate în data de 20 martie 2024 pe segmentul DEALS au fost încheiate la preţul de 0,432 lei pe unitate, ceea ce înseamnă că cel mai probabil doar au fost mutate de pe un vehicul investiţional pe altul. Pachetul reprezintă 0,5% din capitalul social al companiei. Cemacon are 404 mil. lei capitalizare şi este controlată în proporţie de 80,61% de Pavăl Holding, în timp ce PIF Industrial deţine 16,76%.

    Ambele companii sunt controlate de fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl. Acţiunile CEON înregistrează o creştere de 1,7% de la începutul acestui an, pe fondul unor tranzacţii de 2,4 mil. lei, arată datele BVB. Compania a încheiat anul 2023 cu un profit net de 32,5 mil. lei, în scădere cu 55% faţă de 2022, la afaceri de 177,2 mil. lei, în scădere cu 20%. Profitul operaţional al companiei a scăzut cu 49%, la 46,6 mil. lei. Profitul anului trecut va merge către rezerve, iar compania nu va distribui dividende.