BusinessMagazin

Blog

  • Adrian Mihai, FAN Courier: Când am început, în 1998, le spuneam clienţilor că fac curierat, iar ei îmi cereau să le fac abonamente la ziare, pentru că ne confundau cu serviciile de poştă

    ♦ Astăzi, FAN Courier este liderul pieţei de curierat, cu afaceri de peste 1 miliard lei, un parc auto format din 5.000 de maşini şi 8.000 de angajaţi în toată ţara.

    Mediul actual de business este plin de incertitudini, iar companiile încearcă să afle încotro se îndreaptă, remarcă Adrian Mihai, cofondator şi CEO al businessului autohton FAN Courier. Compania pe care a fondat-o alături de Lucreţiu Pătrăşcanu şi Neculai Mihai a mai trecut prin asemenea etape, chiar şi începutul fiind unul cu provocări.

    FAN Courier, liderul pieţei de curierat din România, a început să facă business într-o perioadă în care termenul de „curierat“ nici nu era cunoscut şi înţeles pe piaţa locală, îşi aminteşte Adrian Mihai de la FAN Courier, o companie cu 25 de ani de existenţă, fondată în 1998. „Când am început, în 1998, era un haos total, aproape o junglă, cu foarte puţină in­for­maţie şi legislaţie. Mer­geam la clienţi, le spuneam că fac curie­rat, iar ei îmi cereau să le fac abo­namente la ziare, pentru că ne confun­dau cu ser­viciile de poştă. Piaţa s-a schimbat însă foarte mult, poate că nici nu ne dăm seama cât de mult“, a spus Adrian Mihai într-o ediţie spe­cia­lă a emisiunii ZF Live, cu ocazia ga­lei aniversare de 25 de ani a Ziarului Financiar.

    Astăzi, FAN Courier este liderul pieţei de curierat, cu afaceri de peste 1 mld. lei, un parc auto format din 5.000 de maşini şi 8.000 de angajaţi în toată ţara. În 2021, compania s-a extins în Republica Moldova, iar perspectivele arată o extindere şi pe pieţele din vestul Europei.

    În afară de a construi businessul din România, crede Adrian Mihai, antreprenorii au şi datoria de a pune umărul la creşterea mediului de business, de a-l face mai bun.

    “Noi am crescut de la zero un business care a ajuns la o cifră de afaceri importantă, suntem numărul unu în piaţa noastră. Cred că la un moment dat trebuie să întorci societăţii multe lucruri. Fiecare om de afaceri trebuie să facă asta, prin sponsorizări, prin a ajuta tinerii antreprenori. E important să împărtăşeşti cunoştinţe, experienţă, astfel încât să-i ajuţi şi pe ceilalţi să se dezvolte.”

  • Turismul de pe litoral se concentrează în proporţie de 65% în doar două luni, iulie şi august. Iuliana Tasie, Hotel Europa: „Este greu să convingi hotelierii să investească profitul în a crea facilităţi care să prelungească sezonul“

    ♦ Hotelurile care funcţionează în limita a 180 de zile pe an au o reducere a impozitului pe clădiri de 50%.

    Litoralul este zona din ţară cea mai afectată de sezonalitate. La fel ca în agricultură, operatorii din turism stau la mâna condiţiilor meteorolo­gice, ceea ce face ca 65% din busi­nessul hotelier de pe litoral să fie rea­lizat în doar două luni, iulie şi august, potrivit datelor de la Eurostat. Cu un sezon turistic atât de scurt, hotelurile sunt pline în cele două luni, însă şi preţurile sunt pe măsură.

    Mulţi hotelieri de pe litoral funcţio­nează doar în sezon, din iunie şi până în septembrie, iar în restul anului unităţile sunt închise. Există însă şi excepţii care reuşesc să ţină întreg anul deschis, însă pentru acest lucru au fost necesare investiţii în diferite facilităţi precum centre spa şi de tratament sau săli de conferinţe.

    Iuliana Tasie, general manager al hotelului Europa din Eforie Nord, controlat de ANA Hotels, spune că în extrasezon hotelierii ar trebui să se concentreze pe atragerea publicului de evenimente.

    „Nu e suficient doar spa-ul, dacă nu ai resurse să faci tratament nu poţi să ţii oamenii şase zile. Sunt hoteluri care au baze de tratament, oamenii îşi petrec mai multe zile acolo şi exis­tă un grad de ocupare destul de bun. Dacă ai doar spa şi relaxare, oamenii vin în weekenduri şi în timpul sărbă­torilor. Ceea ce lipseşte mult în zona litoralului în extrasezon sunt eveni­mentele“, spune Iuliana Tasie.

    Hotelul Europa este deschis pe întreg anul, iar principala atracţie în extrasezon este centrul de tratament Ana Aslan, unde oamenii vin să facă diferite tratamente balneare.

    Ea susţine că statul ar trebui să se implice mai mult în susţinerea hote­lie­rilor de pe litoral. Hotelurile care func­ţionează în limita a 180 de zile pe an au o reducere a impo­zitu­lui pe clă­diri de 50%, dacă depăşesc această pe­­­ri­oadă, hotelierii sunt nevoiţi să plă­­tească integral impo­zitul pe clădire.

    O soluţie pentru prelungirea se­zonului, astfel încât hotelierii să nu mai aibă încasări doar două luni din ani este să investească în anumite fa­cilităţi prin care să atragă şi turiştii în afara lunilor de vară, precum piscine încălzite, centre spa şi de tratament, centre de conferinţe, activităţi, eveni­mente şi altele.

    „Proprietarii nu sunt mulţumiţi de volumul mic de venituri pe care îl au în cele două luni de vară, este greu să îi convingi să investească. Ar trebui să existe proiecte clare care să susţină hotelierii de pe litoral, care îşi asumă, în condiţiile unei profitabilităţi scăzute din cauza sezonalităţii, să reinvestească profitul în a crea facilităţi“, explică Iuliana Tasie.

    Puţini hotelieri îşi asumă noi investiţii pentru a prelungi sezonul turistic prin oferirea diferitelor facilităţi turiştilor. Beneficiile unor astfel de investiţii se văd abia după mai bine de cinci ani, precizează Iuliana Tasie. Pe termen lung, hotelierii riscă să îşi piardă din turiştii români în detrimentul destinaţiilor externe, mai ales că litoralul nu este o zonă care atrage turiştii străini.

    Există însă hotelieri care au investit în astfel de facilităţi sau intenţionează. Mihaela Ichim directorul general al companiei THR Marea Neagră, are în plan, pe viitor, să schimbe modelul de business al companiei şi să poziţioneze hotelurile din administrarea THR pe segmentul de balneo maritim, pentru a creşte perioada sezonului estival. Mihaela Ichim a spus recent pentru ZF că fără investiţii în zona balneară, în special pe zona de prevenţie, activitatea hotelieră nu va putea fi prelungită, iar două luni şi jumătate de încasări pe an nu sunt rentabile pentru un business.

    Cu problema sezonalităţii se confruntă şi vecinii bulgari, având acelaşi timp de climă ca noi, însă turismul este unul dintre cele mai importante sectoare în economia Bulgariei, cel mai mult contribuind turismul de litoral. Bulgaria reuşeşte însă să atragă şi turiştii străini, o bună parte din cei care ajung în unităţile de cazare de pe litoral sunt străini, nu doar în lunile de vară, dar şi în primăvară şi toamnă.

  • Dezvoltatorii imobiliari susţin că România are nevoie de o reglementare a fondurilor de investiţii imobiliare – real estate investment trusts

    REIT-urile (real estate investment trusts) sunt vehicule de investiţii care facilitează accesul persoanelor fizice şi juridice la un portofoliu diversificat de proprietăţi imobiliare. Prin intermediul acestor entităţi, investitorii pot accesa şi investi în proprietăţi imobiliare într-un mod simplificat şi eficient. Un aspect important al REIT-urilor este că acestea sunt companii listate pe o bursă regle­men­tată, ceea ce asigură transparenţa, lichiditatea şi suprave­gherea corespunzătoare pentru investitori. Lipsa unui ca­dru legal adecvat pentru REIT în România inhibă dez­vol­tarea acestei pieţe la nivel local, privând economia ro­mânească de oportunităţile create de acest tip de instru­ment, precum existenţa unei noi surse de finanţare stabile.

    „La nivel mondial estimarea pentru valoarea REIT-urilor este de 3.000 de miliarde de euro. În ceea ce priveşte statele membre ale UE, România, Croaţia, Estonia, Letonia, Lituania, Malta şi Slovacia sunt singurele state membre care nu au reglementat un regim fiscal speci­fic societăţilor pentru investiţii imobiliare. Piaţa imobiliară românească s-a confruntat cu numeroase provocări în ultimii ani: restric­ţiile din cauza pandemiei de COVID, inflaţia, războiul de la graniţa, lipsa de predic­tibilitate şi în mod particular pentru Bucureşti blocajul urbanistic. În aceste condiţii, regle­men­tarea acestui instrument ar atrage noi investitori care nu sunt prezenţi pe piaţă“, a declarat în cadrul evenimentului Despina Ponomarenco, preşedintele Bucharest Real Estate Club. BREC în parteneriat cu Bursa de Valori Bucureşti şi Comisia pentru buget, finan­ţe şi bănci din cadrul Camerei Deputaţilor au organizat la Pala­tul Parlamentului, marţi, 5 decembrie, masa rotundă privind reglementarea REIT-urilor (real estate invest­ment trusts) „Modelarea Viitorului Investiţiilor Imobi­li­a­re în România“. La dezbatere au fost prezenţi printre alţii Alfred Simonis, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, Florin Spătaru, consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, membri ai comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din cadrul Camerei Deputaţilor şi Adrian Zuckerman, fost ambasador al SUA în România.

    „Acest proiect are în vedere necesitatea dezvoltării pieţei locale de capital şi transformarea acesteia într-un canal viabil de plasare a economiilor românilor şi în sectorul de real estate, sector care are o mare importanţă pentru economia României. Reglementarea intrumentelor de tip REIT va atrage investiţii atât din partea populaţiei cât şi din partea investitorilor instituţionali români sau străini, generând astfel o intensificare a activităţii economice în toate sectoarele impactate de către sectorul de real estate. Astfel, reprezentativitatea Bursei de Valori Bucureşti în economia locală se va îmbunătăţi semnificativ, consolidându-ne astfel statutul de piaţă emergentă“, a declarat în cadrul dezbaterii Adrian Tănase, CEO, Bursa de Valori Bucureşti.

    Reglementarea instrumentelor de tip REIT a fost inclusă în recomandările OCDE privind piaţa de capital din România, în raportul emis de către organizaţie în anul 2022. La momentul actual toate naţiunile G-7 şi aproape două treimi din ţările OCDE au instituţionalizat aceste entităţi.

  • Polonezii de la Amrest păstrează franciza Starbucks pe piaţa din România pentru încă cinci ani. Ce taxe plătesc către gigantul american pentru a putea dezvolta brandul?

    ♦ Pentru a deveni francizatul brandului american de cafenele Starbucks, Amrest a plătit o taxă iniţală de 25.000 de dolari, la care se adaugă un royalty fee, care este echivalentul a 6% din vânzări ♦ Suplimentar, polonezii plătesc şi o taxă de marketing, însă ei nu dezvăluie suma, vorbind de o „valoare agreată în fiecare an“ ♦ La venituri de 179 mil. lei în 2022, doar royalty fee-ul este de aproape 11 mil. lei, conform calculelor ZF.

    Grupul polonez Amrest păstrează franciza Starbucks pentru piaţa din România pentru încă cinci ani, după ce acordul dintre părţi a fost prelungit re­cent. Deal-ul iniţial a expirat în octom­brie 2023. Grupul a preluat operarea brandu­lui în România şi Bulgaria în 2015, dar pentru piaţa de la sud de Dunăre acordul de franciză expiră în 2027. „Acordul de licenţă dintre Amrest şi Starbucks EMEA Limited a fost extins cu încă cinci ani pentru pieţele din Polonia, Ungaria, Cehia şi Româ­nia“, conform unor informaţii Amrest consul­tate de ZF. În total, polonezii deţin franciza pentru Starbucks pe opt pieţe, cele patru menţionate anterior, dar şi Bulgaria, Slovacia, Serbia şi Germania.

    Pentru a deveni francizatul bran­du­lui american de cafenele Starbucks, Amrest a plătit o taxă iniţală de 25.000 de dolari, la care se adaugă un royalty fee, care este echivalentul a 6% din vânzări. Suplimentar, polonezii plătesc şi o taxă de marketing, însă ei nu dez­vă­luie suma, vorbind de o „valoare agre­ată în fiecare an“. Este pentru prima dată când aceste date sunt publicate de ZF, de cele mai multe ori, detaliile con­tractuale pentru franciză – mai ales în cazul unor branduri gigantice, precum Starbucks – fiind ţinute la secret.

    La venituri de 179 mil. lei în 2022, doar royalty fee-ul pentru România este de aproape 11 mil. lei, conform calculelor ZF.

    Decizia Amrest de a prelungi contractul de franciză vine în contextul în care piaţa autohtonă de cafenele, mai ales cafenele de lanţ, e subdezvoltată. În România există un număr relativ mic de lanţuri de cafenele, mai ales când vine vorba de nume globale. Astfel, local sunt prezente Starbucks şi McCafe (parte din grupul McDonald’s), fiecare cu câteva zeci de unităţi. Există însă multe reţele internaţionale, în frunte cu Costa Coffee (brandul e prezent pe piaţa de cafea, dar nu pe cea de cafenele), care nu sunt sau nu mai sunt active în România. Unul dintre motivele invocate e că piaţa e prea mică. Lipsa lor a fost compensată de apariţia unor nume româneşti precum 5 to Go sau Ted’s. Totuşi, loc de creştere există şi mult.

    Astăzi, din punct de vedere al veniturilor, Starbucks este liderul pieţei de cafenele din România cu afaceri de aproape 179 mil. lei în 2022, plus 35,6% versus anul anterior. Reţeaua numără 56 de unităţi deschise în marile ora?e ale ţării, conform datelor disponibile pe site-ul Amrest.

    Americanii de la Starbucks sunt prezenţi pe piaţa locală de mai bine de 15 ani, însă încă de la început s-au dezvoltat în sistem de franciză, având mai mulţi parteneri. Acum, franciza pe România o are grupul polonez Amrest, un gigant cu prezenţă pe mai multe pieţe. Polonezii au în portofoliu pe lângă Starbucks şi alte francize precum KFC, Pizza Hut şi Burger King, dar şi alte branduri.

    În România. ei au momentan doar lanţul de cafenele pe care l-au preluat în 2015 împreună cu unităţile din Bulgaria şi o serie de restaurante Burger King (10), însă sub acest brand din urmă compania nu se mai dezvoltă. Amrest a pierdut franciza Burger King în regiune, brandul american de fast-food urmând a fi dezvoltat în continuare printr-un alt partener. Cele zece restaurante deja deschise iniţial rămân în portofoliul polonezilor.

    Pentru KFC şi Pizza Hut, în România, există un alt francizat – grupul Sphera, care se ocupă de dezvoltare încă de la intrarea brandurilor pe piaţă. În ceea ce priveşte brandurile proprii, Amrest nu le-au adus. În total însă, la nivel de grup, există aproape 2.200 de unităţi.

  • Inspectori antifraudă de la ANAF, cercetaţi de DNA pentru luare de mită şi complicitate la evaziune fiscală

    ♦ Cei doi ar fi primit mită în valoare de 24.000 de euro pentru a închide ochii şi pentru a nu sesiza procurorii în legătură cu fapte de evaziune fiscală ale mai multor companii

    ♦ Unul dintre inspectori ar fi primit o mită de 10.000 de euro pentru a ajuta la obţinerea unei diplome false de bacalaureat.

    Doi inspectori antifraudă din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) sunt cercetaţi penal de către procu­rorii de la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) pentru luare de mită, complicitate la evaziune fiscală şi alte infracţiuni, conform unui comunicat al DNA.

    Este vorba de Dragoş Oltean şi Răzvan Conta, ambii inspectori în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală – Direcţia Regională Antifraudă Fiscală Bucureşti.

    În 2022 şi 2023, în contextul efectuării unor controale la două companii, cei doi, în calităţile de inspectori fiscali, sunt acuzaţi că ar fi primit de la reprezentanţii unor companii sumele de 8.000 de euro şi 80.000 de lei (16.000 de euro).

    „Banii respectivi ar fi fost pretinşi şi primiţi de cei doi inspectori în scopul omisiunii întocmirii unei sesizări penale cu privire la problemele constatate şi implicit al finalizării controalelor într-un mod care să fie favorabil oamenilor de afaceri, prin diminuarea artificială a cuantumului taxelor şi impozitelor datorate bugetului de stat. Prin aceste demersuri, cei doi inculpaţi ar fi facilitat prejudicierea bugetului de stat cu suma totală de 225.913 lei“, notează reprezentanţii DNA. În mai 2023, Dragoş Oltean ar mai fi primit încă 10.000 de la o altă inculpată din dosar pentru facilitarea obţinerii unei diplome false de bacalaureat.

    „Inculpatul Oltean Dragoş Andrei ar fi pretins şi primit de la inculpata M.L.M. suma de 10.000 euro în schimbul căreia i-ar fi promis acesteia că îşi va exercita influenţa pe care ar fi lăsat să se înţeleagă că ar avea-o asupra unor funcţionari din cadrul unui inspectorat şcolar în vederea obţinerii în fals a duplicatului diplomei de bacalaureat, în condiţiile în care persoana respectivă nu ar fi susţinut niciodată examenul respectiv.“

     

  • Suntem la jumătatea lui decembrie şi guvernul nu spune nimic despre bugetul de anul viitor

    Pensiile vor creşte de anul viitor şi nu sunt doar actualizate cu inflaţia şi cu 50% din creşterea salariului mediu, ci din toamna viitoare ar urma să crească cu diferenţa până la 40%. În greva din vara trecută a profesorilor, guvernul a promis majorări substanţiale, de 40% a salariilor. Acum guvernul vorbeşte de majorări de doar 20% de la începutul noului an.

    Guvernul trebuie să crească contribuţia la Pilonul II de pensii de la 3,75% la 4,75%. Dar ministrul finanţelor, Marcel Boloş, a spus că nu sunt bani şi că măsura ar putea fi amânată, ceea ce l-a pus în conflict cu şeful guvernului, Marcel Ciolacu.

    Acesta din urmă spune că va introduce “criterii de perfomanţă” în funcţie de care salariile vor creşte în educaţie şi sănătate. Ce înseamnă asta, nimeni nu ştie. Dar guvernul lucrează.

    „Vă anunţ că în acest weekend (weekendul trecut – n.red.) vom lucra împreună pe proiectul de buget pe 2024, unde investiţiile reprezintă fundamentul viziunii noastre de dezvoltare economică. De asemenea, va exista cea mai mare alocare bugetară din istorie pentru educaţie, ca să fie clar pentru toată lumea! Însă, mai ales după rezultatele României la testele PISA, îi cer doamnei ministru Deca să vină cu soluţii privind criteriile de performanţă în învăţământ! Orice cheltuială trebuie însoţită şi de o reformă şi să aibă ca rezultat performanţa! Nu ne putem aştepta ca, doar mărind salariile, să se întâmple o minune! Pentru că nu se va întâmpla! Aşadar, trebuie introduse criterii de perfomanţă în funcţie de care salariile vor creşte”, a spus Marcel Ciolacu.

    Doar că nu toţi elevii şi nu toate şcolile participă la testele PISA. O evaluare se poate face, totuşi. La Evaluarea Naţională au fost mii de copii care au picat examenul cu nota 2 la română şi atunci poţi întreba ce a făcut un profesor vreme de opt ani cu un copil care ia nota 2 la limba română.

    Premierul spune că aceleaşi cerinţe le are şi de la sănătate.

    „Aştept de la conducerea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate să vină cu un sistem clar şi eficient de raportare a costurilor, cu criterii clare pentru sumele alocate pe fiecare program de sănătate. Nu poţi avea un buget de 12 miliarde de euro pe an şi să nu ştii în timp real pe ce se duc banii.”

    Dar în spitale spăgile sunt în continuare la ordinea zilei, pentru mulţi medici spitalele publice nu mai sunt decât o sursă de racolare a clienţilor pentru clinicile lor private. De ce performanţe poţi vorbi aici?

     

  • Crizele momentulului, a încălzirii globale şi a inflaţiei, fac mesele de Crăciun mai sărace

    Preţurile cartofilor cresc puter­nic în Europa în condiţiile în care ploile abundente îngreunează recol­ta­rea acestora, diminuând oferta chiar într-un moment în care cererea pentru acest produs de bază pentru mesele de Crăciun este în creştere, scrie Bloomberg.

    Culturile riscă să putrezească dacă sunt lăsate prea mult pe câm­puri. Contractele futures pe cartofi se tranzacţionează în prezent la cel mai ridicat nivel sezonier din ultimii cel puţin 14 ani în Europa.

    Cartofii sunt doar unul dintr-un număr în creştere de culturi afectate de schimbările climatice. Vremea u­me­dă riscă de asemenea să afecteze o parte din recolta de sfeclă de zahăr a continentului şi a amânat activităţile de plantare a cerealelor în Franţa.

    Astfel, sezonul festiv din acest an riscă să fie tot mai scump.

    Un alt produs care nu va fi pre­zent pe toate mesele de Crăciun este foie gras. Aceasta din cauza inflaţiei, a gripei aviare şi a penuriilor, notează France 3 regions.

    Crescătorii de păsări din Franţa s-au confruntat cu efectele gripei avi­are în ultimii doi ani. Drept urmare, producţia acestora a scăzut cu 30% în comparaţie cu 2021.

    „Din cauza problemelor legate de gripa aviară, nu am putut produce volumele obişnuite. Producţia de foie gras se va ridica la doar 30% din vo­lu­mele obişnuite în acest an,“ arată Magali Panaud-Soulard, directoarea Ernest Soulard, o companie din sector.

    Oficialii din sector precizează de asemenea că preţul foie gras va tre­bui să urce cu 5% în supermarketuri cu ocazia sărbătorilor de sfârşit de an.

    Şi ciocolata devine din ce în ce mai scumpă din cauza schimbărilor climatice, potrivit Bloomberg.

    Coasta de Fildeş şi Ghana, doi producători majori de cacao, sunt lovite din plin de criza climatică, cu consecinţe pentru inflaţia alimentară la nivel mondial şi criza costurilor de trai. Precipitaţiile prea abundente scad producţia şi amână recoltarea, de­ficitul rezultat catapultând preţu­rile la cel mai ridicat nivel din ultimii 46 de ani.

    Nivelul total al precipitaţiilor din Africa de Vest de la începutul sezo­nului ploios a fost peste dublul mediei pe 30 de ani.

    Cu preţul zahărului situat de asemenea la un maxim pe un dece­niu, consumatorii vor cheltui proba­bil mai mult pe dulciuri de acest Crăciun.

    În Italia, asociaţia pentru protec­ţia consumatorilor a remarcat faptul că preţurile produselor tipice pentru Crăciun, printre care panettone, rămân la fel de ridicate ca anul trecut în pofida ieftinirii energiei şi domolirii inflaţiei, relatează Il Sole.

    Pentru panettone şi pandoro, preţurile actuale sunt neschimbate faţă de anul trecut, deşi fenomenele care determinaseră creşterile anterioare de preţuri nu s-au mai manifestat în acest an.

  • Mai întâi grâul, mai apoi orezul, iar acum ceapa. India îşi restricţionează exporturile de ceapă

    India a adăugat ceapa pe lista sa în creştere de alimente de bază asupra cărora ţara a impus restricţii ample la export, în condiţiile în care guvernul indian se luptă să aducă sub control creşterile de preţuri înaintea alegerilor naţionale de anul viitor, relatează Bloomberg.

     

  • Noi companii din grupul Signa sunt aşteptate să intre în insolvenţă

    Noi companii din cadrul gigantului european de imobiliare şi retail Signa sunt aşteptate să depună cerere de intrare în insolvenţă în viitorul apropiat, a declarat pentru Reuters o sursă familiară cu situaţia. Astfel, situaţia companiei austriece aflate în dificultate va continua să se înrăutăţească.

  • Guvernul maghiar va lansa un program de susţinere a construcţiei de hosteluri pentru muncitori

    Sandor Czomba, secretar de stat pentru politica ocupării forţei de muncă, a anunţat lansarea unui program de 20 de miliarde de forinţi (50 milioane de euro) pentru susţinerea construcţiei de hosteluri pentru muncitori, potrivit Budapest Business Journal. Schema ar putea contribui la construcţia de hosteluri cu un număr total de 3.500 de paturi.