BusinessMagazin

Blog

  • In interiorul celui mai scump avion din lume

    “Sunteti la fel de curiosi ca noi sa vedeti daca e asa de
    silentios precum se spune?” Acestea au fost primele cuvinte ale
    pilotului, inainte ca noua vedeta a companiei aeriene Lufthansa,
    aeronava superjumbo A380, sa decoleze saptamana trecuta de pe baza
    din Hamburg. Zborul de doua ore, la care au participat peste 500 de
    invitati, dar si 22 de membri ai echipajului, a fost asteptat cu
    sufletul la gura si in nordul, si in vestul Germaniei. Daca la
    Hamburg, vremea destul de insorita a scos sute de curiosi la
    marginea pistei, care au vrut sa priveasca primul zbor oficial al
    aeronavei, nici cei din Frankfurt nu s-au lasat mai prejos, in
    ciuda faptului ca, la momentul aterizarii, ploaia parea sa strice
    momentul de glorie al A380-lui, avion supranumit “regina cerului”
    de catre Chew Choon Seng, CEO al Singapore Airlines.

    Parerea lui Chew Choon Seng a facut inconjurul lumii aviatice:
    Singapore Airlines a fost prima companie care a primit aeronava
    pentru zboruri comerciale, dar a semnat si un acord cu Airbus
    pentru a avea exclusivitate timp de zece luni pe zborurile cu A380.
    Airbus a primit pana in prezent 202 de comenzi ferme pentru A380 de
    la 17 clienti, dintre care a livrat 27 pana acum, insa cel mai
    important cumparator este Emirates, care a plasat 58 de comenzi. In
    Europa, Lufthansa ramane cel mai mare client de Airbus A380, cu 15
    comenzi, fiind urmata de Air France si British Airways, fiecare cu
    cate 12 comenzi.

    Wolfgang Mayrhuber, CEO al companiei germane, spune ca Lufthansa
    a primit aeronava mai tarziu decat Air France doar pentru ca a
    plasat comanda mai tarziu si nu din alte motive: “Nu am vrut sa fim
    primii care luam in primire aeronava aceasta”. Oricum, livrarile
    aeronavelor A380 au intarziat cativa ani, astfel ca nu putini au
    fost cei care au asteptat cu sufletul la gura ca Lufthansa sa
    zboare cu A380. Compania germana a ales pentru A380 o configuratie
    cu 526 de locuri pentru pasageri, dintre care 8 sunt la first
    class, 98 la business class, iar restul, la economic. “In cooperare
    cu Airbus, am dezvoltat mai multe solutii tehnice in ceea ce
    priveste designul cabinei si finisarile”, a spus Mayrhuber in
    cadrul ceremoniei organizate la uzina Airbus din Hamburg, care a
    marcat livrarea primei aeronave A380 catre Lufthansa si la care au
    participat circa 700 de invitati, 100 de jurnalisti din intreaga
    lume, oameni de afaceri si oficiali ai Lufthansa, Airbus si
    Rolls-Royce.

  • Urmatorii cinci ani pentru Petrom

    “Vrem ca Petrom sa se transforme dintr-o companie de petrol si
    gaze intr-o companie energetica.” Declaratia lui Wolfgang
    Ruttenstorfer, CEO al OMV, din urma cu trei ani a fost urmarita de
    strategia pusa in practica de managementul de la Bucuresti.
    Interesul din ce in ce mai crescut pentru piata de energie si
    pentru gaze se vede atat din declaratiile Marianei Gheorghe, CEO al
    Petrom – care a prezentat vinerea trecuta proiectele companiei si
    strategia de investitii pentru urmatorii cinci ani, cat si din
    organizarea bugetului de investitii, cel putin pentru 2010.

    Daca in ultimii cinci ani strategia de investitii a alocat peste
    60% din cele aproape 4 miliarde de euro investite in Romania pentru
    explorare si productie, restul de bani concentrandu-se pe rafinare
    si marketing, din 2010 accentul ramane pe E&P, dar cealalta
    jumatate este dominata de investitiile in gaze si energie.
    Planurile Petrom sunt ca peste doi ani centrala de la Brazi sa
    detina o cota de 10% din piata de electricitate; odata cu intrarea
    acesteia in operare din 2011, Petrom va putea pune in practica si
    un plan mai vechi, acela de extindere a lantului valoric al gazelor
    prin alimentarea centralei in ciclu combinat din cadrul Petrobrazi.
    Planurile pentru gaze sunt legate si de cresterea volumului
    vanzarilor, dar si de extinderea operatiunilor in tarile
    vecine.

    In ceea ce priveste depozitarea gazelor, OMV Petrom vrea sa
    construiasca un depozit de gaze in sud-vestul tarii, in perspectiva
    realizarii gazoductului Nabucco, dupa cum a declarat vineri Gerald
    Kapes, responsabil cu activitatea de gaze si de energie din
    companie. Kapes nu a oferit detalii privind momentul si valoarea
    unei astfel de investitii, precizand ca, in conditiile actuale de
    piata, compania nu este interesata nici sa exporte gaze naturale.
    Pentru 2010, OMV Petrom estimeaza o productie de gaze de 5,135
    miliarde de metri cubi, in scadere cu 2,5% fata de nivelul din
    2009. La finele anului trecut, compania era al treilea furnizor de
    gaze naturale de pe piata libera, cu o cota de 11,2%. Primele doua
    pozitii sunt ocupate de Romgaz, cu o cota de 27,4%, si grupul
    Interagro, controlat de omul de afaceri Ioan Niculae, cu 16,1%.

  • Cum descopera gigantul H&M Romania

    “Ati auzit ca in noul mall din Bucuresti se deschide Zara luna
    aceasta?!” Este toamna lui 2004, iar in Romania exista doar trei
    malluri, cele doua dezvoltate de Anchor in Bucuresti si cel din
    Iasi al lui Iulian Dascalu. Vestea deschiderii primului magazin
    Zara din tara capteaza ca un magnet atentia cumparatoarelor.

    “Stiati ca H&M se fabrica si in Romania? Am cumparat eu din
    Austria si scria pe eticheta. Stie cineva de magazine in Romania?”
    Alte forumuri, cateva luni mai tarziu, aceleasi subiecte si un
    interes pentru marele rival al spaniolilor de la Inditex,
    proprietarul Zara: grupul suedez Hennes & Mauritz sau mai
    simplu H&M, dupa numele magazinelor pe care le opereaza.
    Discutiile pe internet au insa aceeasi finalitate: nu exista niciun
    magazin in tara; din cand in cand, subiectul este revitalizat, la
    aparitia unor zvonuri privind venirea suedezilor.

    Un salt in timp, cinci ani mai tarziu. Este primavara lui 2010,
    dupa un an greu din punct de vedere economic. Intre timp, Inditex a
    preluat franciza Zara si s-a extins in toata tara cu toate marcile
    sale, alti suedezi, cei de la IKEA au preluat primul magazin din
    Bucuresti deschis si el in regim de franciza, iar C&A, un alt
    nume mare din retailul european de fashion, abia a implinit un an
    de prezenta locala. Ceva parca lipseste sau, dupa cum spune o
    comentatoare pe un blog, “eu tot aud de la toti oamenii ca apare
    H&M in Romania, dar din pacate inca nu ii vad”.

    Presa economica a relatat despre negocieri intre reprezentantii
    H&M si proprietarii de centre comerciale. “Cand au fost ultima
    oara in tara? Chiar acum sunt”, declara pentru BUSINESS Magazin o
    sursa apropiata tatonarilor pe care suedezii le fac privind
    intrarea pe piata. Potrivit surselor, H&M se afla in negocieri
    avansate cu mai multe malluri din Capitala, iar primele contracte
    ar putea fi semnate chiar in saptamanile urmatoare. In carti par a
    fi Plaza Romania, Baneasa Shopping City si Bucuresti Mall, insa
    numarul de magazine ar urma sa fie mai mare. “Sunt interesati si de
    centrul Unirea, vor sa deschida mai multe, trei-cinci, poate si in
    tara. Sunt foarte avansati pentru doua-trei proiecte in Bucuresti”,
    spune o alta sursa din piata imobiliara. Contactati, reprezentantii
    Anchor nu au facut niciun comentariu.

  • Triunghiul conflictual

    Am lucrat multa vreme la diverse reviste specializate pe IT si,
    in mod firesc, am fost bombardat cu publicitate. Chiar daca ceream
    explicit unei companii detalii tehnice despre un produs sau o
    tehnologie, ma alegeam cu o mapa cu pliante frumos colorate in care
    discursul de marketing ascundea cu dibacie orice fel de
    “asperitati” tehnice. Toate isi gaseau firesc drumul spre
    reciclare. Si totusi, pastrez inca un material publicitar pe care
    l-am primit acum vreo zece ani: o jucarie. Mai precis un mic joc de
    perspicacitate, in care niste piese de lemn (apreciez asta: lemn)
    trebuiau asezate intr-un anume fel (mini sudoku). Era simpatic,
    prietenos si – fara sa spuna nimic despre cat de minunate sunt
    produsele firmei respective – avea un subtil efect de ordin
    psihologic, in orice caz mult mai “angajant” decat limbajul de
    plastic din pliantele frumos colorate.

    Cam aceasta este si ideea care sta in spatele platformei de
    publicitate mobila iAd, anuntata de Apple luna trecuta (si destul
    de neglijata de presa, atrasa mult mai mult de isteria iPad). In
    principiu, reclamele vor fi de fapt un fel de mini-aplicatii
    integrate in aplicatiile propriu-zise si este important de
    subliniat ca acestea nu vor intrerupe aplicatia, ci pot chiar rula
    impreuna cu aceasta – adica multitasking. De exemplu, intr-o
    aplicatie de mica contabilitate pentru iPad, o firma de consultanta
    poate adauga un mic calculator care poarta sigla si eventual un mic
    mesaj publicitar. In cadrul prezentarii platformei, Steve Jobs a
    exemplificat cu o reclama pentru “Toy Story 3”, care avea un mic
    joc integrat, si o reclama a firmei Nike, in care utilizatorul
    putea naviga prin istoria produselor firmei. Sistemul va fi
    disponibil in vara aceasta pentru iPhone si iPod Touch si probabil
    in toamna pentru iPad. Dezvoltatorii vor dispune de un API
    (interfata de programare) specializata pentru iAd si de o schema de
    plata in care Apple vinde si gazduieste reclamele iar dezvoltatorul
    primeste 40% din veniturile generate. Este interesat de notat ca
    aceste mini-aplicatii vor avea acces la sistemul de localizare si
    la accelerometru, ceea ce deschide calea pentru publicitatea
    “ultra-locala”, bazata pe locul unde se gaseste utilizatorul la un
    moment dat si de viteza cu care se misca – adica contextualizare
    prin zona de proximitate (diferita daca utilizatorul merge cu
    masina sau e pedestru).

    Noua platforma de publicitate nu a fost chiar o surpriza, pentru
    ca nu cu mult timp in urma Apple cumparase o firma numita Quattro
    Wireless, specializata tocmai pe publicitate pe platforme mobile –
    desi cateva brevete depuse de Apple in ultimul timp sugereaza ca
    ideea era coapta inainte de a cumpara pe Quattro. Insa mai
    important mi se pare faptul ca analistii de la Forbes apreciaza ca
    iAd va aduce un plus de 8% la cotatia Apple, in vreme ce mult mai
    rasunatorul iPad va contribui doar cu patru procente. In fine, se
    poate consemna ca odata cu lansarea iAd, Apple intra intr-un
    conflict deschis cu fostul aliat Google. Daca pana acum tensiunea
    era mocnita si pornea de la concurenta pe piata smartphone, de data
    aceasta Apple atenteaza la domeniul care este vital pentru Google.
    Asadar, daca pana de curand aveam de-a face cu un razboi impotriva
    lui Microsoft dus de Google, cu ajutor mai mult sau mai putin
    discret de la Apple, acum avem un conflict care descrie un triunghi
    (aproape) perfect echilibrat.

    Nici Google nu neglijeaza publicitatea in zona mobila, insa
    filozofia de la care pleaca este diferita. In vreme ce Jobs
    considera ca atractia pe smartphones si tablete o reprezinta
    aplicatiile si, in consecinta, acolo este locul reclamelor, Google
    crede ca utilizatorii vor fi interesati mai degraba de web si vor
    ajunge inevitabil la serviciile Google, dintre care cele mai multe
    – in frunte cu motorul de cautare – se bazeaza pe publicitate
    contextuala. Pentru zona ramasa descoperita (restul web-ului si
    aplicatiile locale) Google a cumparat cu 750 de milioane firma
    AdMob, care va insera reclame oriunde se va putea. In vreme ce
    Apple vrea sa controleze fiecare element al platformei sale, Google
    mizeaza pe deschidere si ataca pe mai multe fronturi simultan.
    Codec-ul video VP8 nu doar ca a fost pus in regim open source, dar
    a fost si adoptat de Mozilla, Opera si Adobe, care au format
    coalitia WebM Project, numita neoficial “toti in afara de H.264”
    (adica Apple). In plus, Android 2.2 ruleaza Flash, Google Wave a
    devenit public, Chrome OS va fi lansat in vara, iar un magazin
    online numit Chrome Web Store va furniza aplicatiile care va trebui
    sa-i asigure succesul.

  • O intrebare de la Lidia

    De cand anarhistii greci au aruncat cu sticle incendiare in
    banca la 5 mai, ucigand trei angajati, sediul Marfin a devenit un
    soi de altar ad-hoc. O gramada de buchete, ursuleti si mesaje de
    condoleante a crescut cu fiecare ora pe trotuarul din fata, pe
    masura ce atenienii treceau sa-si exprime regretele fata de cei
    ucisi nevinovati acolo. Oamenii asezau un trandafir si apoi
    ramaneau cu ochii la cladire sau citeau mesajele scrise de mana,
    lipite pe toata fatada. Privirea mea s-a dus spre un desen viu
    colorat, evident facut de un copil, care infatisa o cladire arzand
    si niste oameni inauntru care strigau “Ajutor! Ajutor!”. Sub el era
    scris in greceste: “In ce fel de lume o sa cresc eu? Lidia, 10
    ani”. Buna intrebare, Lidia.

    Banca Marfin a fost la 5 mai zona zero pentru criza globala. De
    indata ce imaginile cu angajatii bancii prinsi in incendiu au
    inundat canalele de stiri, s-au nascut si temerile ca Grecia nu va
    putea sa-si achite datoriile masive fata de marile banci. Aceasta a
    dus la o prabusire accentuata a monedei euro si a actiunilor
    bancilor europene. Prabusirea a fost accelerata apoi de vestile
    despre alegerile indecise din Marea Britanie si, in fine, toate
    acestea au stat la baza caderii bursei americane.

    Si de aici as incepe si raspunsul pentru Lidia: “Cresti intr-o
    lume din ce in ce mai integrata, in care toti vom avea nevoie sa ne
    ghidam dupa crezul simplu al grupului ecologist Conservation
    International: <Ce se pierde dincolo se simte aici>”.

    Conservation International a inventat aceasta sintagma ca sa ne
    aminteasca ca lumea noastra naturala si climatul constituie un
    sistem strans integrat si cand speciile, padurile si viata
    oceanelor sunt afectate intr-o regiune, pierderea lor va fi in cele
    din urma simtita in alta. Si ce e adevarat despre Mama Natura este
    adevarat si pentru piete, si pentru societati. Cand grecii inghit
    miliarde de euro datorii, germanii trebuie sa scotoceasca pe sub
    saltele si sa-i salveze de la faliment, pentru ca toti sunt legati
    intre ei in Uniunea Europeana. Ce se pierde la Atena se simte la
    Berlin. Ce se pierde pe Wall Street se simte in Islanda.

    Da, astfel de legaturi exista de ani buni. Dar azi atat de multi
    dintre noi sunt atat de mult interconectati cu celalalt si cu
    lumea! De aceea, Dov Seidman, CEO al LRN, care ajuta companiile
    sa-si defineasca o cultura etica, si coautor al cartii “Cum”,
    sustine ca ne aflam acum intr-o “epoca a comportamentului”.

    Bineinteles, comportamentul a contat intotdeauna. Dar azi, spune
    Seidman, cum se comporta fiecare dintre noi, cum consumam, cum
    facem afaceri, cum construim sau nu construim increderea celorlalti
    conteaza mai mult decat oricand. Pentru ca fiecare dintre noi,
    fiecare dintre bancile noastre sau dintre companiile noastre are
    acum puterea de a afecta, in bine sau in rau, atat de multe vieti
    omenesti prin intermediul atat de multor canale – de la
    tranzactiile intra-day la ipotecile imobiliare, la Twitter si la
    terorismul favorizat de internet.

    “Pe masura ce tehnologia ne-a facut tot mai interconectati cu
    altii din lumea intreaga, ea ne-a facut si mai interdependenti etic
    de altii din lumea intreaga”, sustine Seidman.

    Intr-adevar, intr-o lume in care cererea noastra de tenisi
    produsi in China creste, poluarea care topeste ghetarii din America
    de Sud, in care evaziunea fiscala din Grecia poate slabi euro,
    poate ameninta stabilitatea bancilor spaniole si poate cobori
    indicele Dow Jones, valorile si sistemele noastre etice va trebui
    in cele din urma armonizate la fel de mult ca si pietele noastre.
    Sau, ca sa spun altfel, pe masura ce devine mai dificil sa te aperi
    de iresponsabilitatea celuilalt, atat tu, cat si el trebuie sa
    deveniti mai responsabili.

    Dar asta nu s-a intamplat. Am devenit absorbiti de gandirea pe
    termen din ce in ce mai scurt – de la gandirea trimestriala de pe
    Wall Street la cea pe ciclul-de-stiri-de-24-de-ore a
    politicienilor. Toti suntem acum traderi intra-day. Avem
    politicieni care gandesc la minut, incercand sa-i reglementeze pe
    bancherii care tranzactioneaza intra-day, toti fiind acoperiti de
    oamenii care posteaza mesaje pe Twitter.

    Asa ca tot mai multi dintre noi ne comportam dupa ceea ce
    Seidman numeste “valori situationale”. Fac orice permite situatia.
    Luati exemplul Goldman Sachs sau al British Petroleum. Opusul
    valorilor situationale, sustine Seidman, sunt “valorile
    sustenabile”: valorile ce ne inspira comportamente care ne sustin
    literalmente relatiile cu ceilalti, cu comunitatile noastre, cu
    institutiile noastre, cu padurile, oceanele noastre, cu climatul.
    Fireste, ca sa contrabalansam aceasta epidemie de gandire
    situationala avem nevoie de reglementari mai multe si mai bune, dar
    avem nevoie si de mai multi oameni care sa se comporte mai bine.
    Reglementarile spun doar ce ai voie sau ce nu ai voie sa faci in
    anumite situatii. Valorile situationale te inspira sa faci ce
    trebuie in toate situatiile.

    Cum sa facem mai multi oameni sa se comporte sustenabil in piata
    sau cu Mama Natura? Aceasta este o provocare educationala si de
    guvernanta. Reglementarile sunt impuse – valorile sunt inspirate,
    celebrate si proslavite. Ele trebuie sa vina de la mame si tati,
    profesori si preoti, presedinti si ganditori. Daca credeti ca se
    poate si altfel, va rog sa-mi scrieti. O sa-i las eu un bilet
    Lidiei.

  • Petrom baga bani in companie cu sau fara ajutorul statului

    “Cresterea de capital trebuie sa se realizeze in decurs de un
    an, indiferent daca statul participa sau nu. Vorbim de 2010. Am
    discutat cu toti actionarii importanti, inclusiv cu Fondul
    Proprietatea”, a declarat Mariana Gheorghe, directorul general al
    companiei. Statul român detine in total 40,75% din titlurile
    companiei, respectiv 20,64% prin Ministerul Economiei si 20,11%
    prin intermediul Fondului Proprietatea.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Importatorul Ferrari in Romania estimeaza o crestere de 23% in anul de criza 2010

    “Daca in 2008 am vandut 15 masini, in 2009 si 2010 am reusit sa
    vindem cate 25 de masini pe an/. Si mai avem inca 21 de masini pe
    lista de asteptare”, a declarat Ion Bazac, presedinte companiei, cu
    ocazia implinirii a doi ani de activitate.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cine sunt cei ce au pariat contra zonei euro

    Traderi si brokeri intervievati de
    The Sunday Telegraph     au declarat ca fondurile speculative s-au
    folosit de o gama larga de instrumente financiare pentru a paria pe
    caderea euro (short selling): “Shortarea euro e cea mai mare miza
    la ora actuala. Sunt volume mari de CDS si vanzari short de actiuni
    ale companiilor expuse pe euro”. CDS (credit default swap) sunt
    contracte de asigurare contra riscului de neplata, incheiate de
    obicei cu un grup financiar sau fond de investitii (vanzatorul de
    CDS), in virtutea carora cumparatorul castiga tocmai atunci cand un
    stat sau o companie nu-si mai pot rambursa datoriile.

    * Matrix Group, cu sediul la Londra, administreaza active
    de circa 2,4 miliarde de euro, inclusiv prin intermediul a cinci
    fonduri speculative. Matrix si-a lichidat majoritatea pozitiilor pe
    CDS in cursul ultimelor saptamani, cand costul de indatorare pentru
    Grecia, Spania, Portugalia, Irlanda si Italia a crescut substantial
    pe pietele financiare. “Banca Centrala Europeana cumpara acum
    obligatiuni ale tarilor din zona euro la niveluri artificiale de
    pret, dar aceasta nu va rezolva problemele structurale”, a declarat

    Gennaro Pucci    , manager al Matrix PVE Global Fund, care
    administreaza active de 110 milioane de euro si a castigat 19% in
    aprilie mizand pe inrautatirea crizei datoriilor din Europa.

    * Hayman Advisors LP din Dallas a cumparat aur in
    ultimele saptamani si a pozitionat fondul in perspectiva unei
    perioade de hiperinflatie si de “depreciere competitiva” a
    monedelor in zona euro, Japonia si SUA, conform unei scrisori
    trimise catre clienti dupa ce UE, BCE si FMI au anuntat, la 9 mai,
    pachetul financiar de 750 de miliarde de euro pentru sustinerea
    tarilor cu probleme. “UE si FMI au mizat totul pe o mana proasta,
    in jocul de poker financiar cu cea mai mare miza jucat vreodata in
    lume”, a scris Kyle Bass, managerul fondului, care a castigat in
    2007 jumatate de miliard de dolari pariind pe criza creditelor
    ipotecare secundare.

    * Groveland Capital LLC din Minneapolis, care a castigat
    la randul sau de pe urma actualei crize, a inceput sa cumpere CDS
    pentru obligatiunile guvernamentale emise de Spania, Italia si
    Irlanda inca din luna martie. “Managerii care au facut pariuri
    short pe titlurile americane de ipoteci secundare atunci cand piata
    imobiliar a explodat, in 2007 si 2008, vad acum oportunitati
    similare in Europa”, a declarat Nick Swenson, managerul fondului,
    pentru Bloomberg. “Ceea ce se intampla acum pe piete imi aminteste
    de criza subprime de atunci”, sustine Swenson.

    Managerul Groveland s-a decis sa cumpere CDS dupa ce a observat
    rata de acoperire a datoriilor externe prin exporturi la nivelul
    celor 26 de tari care au anuntat incapacitate de plata in varii
    ocazii din 1970 incoace. Rata medie de acoperire pentru aceste tari
    a fost de 2,3, in timp ce in al treilea trimestru din 2009, rata de
    acoperire a datoriilor prin exporturi era de 6,9, iar pentru Italia
    de circa 5,1. CDS-urile au crescut in aprilie, iar apoi au inceput
    sa scada spre nivelurile la care a cumparat Swenson in martie, insa
    investitorul nu le vinde, ci spune ca e increzator in
    probabilitatea ca una dintre cele trei tari pomenite mai sus sa
    intre in incapacitate de plata sau sa-si restructureze datoria.

    * Corriente Advisors LLC din Texas a castigat in
    februarie 320 de milioane de dolari prin intermediul fondului sau
    European Divergence Master Fund LLP, cu active de 424 de milioane,
    dupa ce a mizat pe imposibilitatea unora dintre guvernele europene
    de a-si plati obligatiunile ajunse la scadenta. Mark Hart,
    managerul fondului, le-a spus clientilor sai ca “disparitatile
    dintre tarile zonei euro furnizeaza un profil de risc/profit
    asimetric. Problema datoriilor suverane in Europa este larg
    raspandita si nu limitata la o singura tara emitenta”. Si Hart a
    profitat, la vremea respectiva, de pe urma crizei ipotecilor
    americane.

    * Kokusai Asset Management din Tokyo a vandut masiv
    active denominate in euro, prin intermediul fondului sau Global
    Sovereign Open Fund, cu active de aproape 50 de miliarde de euro.
    Fondul, care fusese in 2009 cel mai mare investitor in obligatiuni
    suverane grecesti, si-a vandut integral detinerile in decembrie
    trecut.

    * Bill Gross, manager al Pimco Total Return Fund, cel mai
    mare dealer de obligatiuni din lume, a anuntat recent ca fondurile
    speculative sunt in asteptarea unei noi prabusiri a pietei. Mai
    exact, investitorii se pozitioneaza acum in perspectiva unei
    reintoarceri a recesiunii (“criza in forma de W”), in care firavul
    reviriment de acum se va sfarsi, iar economiile zonei euro vor
    intra din nou in recesiune.
    Bill Gross     declarase inca din martie ca pietele de obligatiuni
    “nu au incredere” in tari supraindatorate, ca Islanda, Grecia sau
    Irlanda, si ca vor alege alte oportunitati de investitii, respectiv
    tari care au avut o situatie fiscala buna inainte de criza si ale
    caror banci centrale sunt pregatite sa ofere dobanzi scazute sau
    chiar negative.

    Este de notat ca Mohammad El-Erian, CEO al Pimco (Pacific
    Investment Management), semneaza frecvent in Financial Times

    articole de opinie     cu previziuni dintre cele mai pesimiste
    despre ceea ce va urma pentru Grecia si economiile zonei euro.

    Pimco este unul dintre fondurile nominalizate, in martie,
    intr-un articol din revista italiana
    Panorama     care trata inceputul asaltului speculativ contra
    tarilor din zona euro. Articolul cita faimoasa relatare din

    Wall Street Journal     despre o cina din februarie de la un
    restaurant din Manhattan, unde George Soros, John Paulson de la
    Paulson & Co. si Steven Cohen de la SAC Capital
    Advisors     ar fi pus la cale un atac de proportii contra euro.
    Ulterior, scria Panorama, serviciile de informatii din Grecia,
    Spania si Italia ar fi investigat manevrele fondurilor speculative
    de natura sa destabilizeze aceste economii. Serviciul national de
    informatii din Grecia, EYP, ar fi indicat o actiune comuna contra a
    fondurilor Brevan Howard din Marea Britanie si a celor
    americane Moore Capital, Pimco si Paulson & Co.

    * Interesant e ca John Paulson, legendarul speculator
    care a castigat 15 miliarde de dolari din pariurile contra pietei
    ipotecilor secundare din SUA si acum e investigat de autoritatile
    federale americane impreuna cu complicii sai de la Goldman Sachs,
    sustine ca nu participa la febra pariurilor contra zonei euro.
    Recent, el a declarat la o conferinta cu investitorii ca problemele
    datoriilor din zona euro sunt “gestionabile”. Ca si Kyle Bass de la
    Hayman, Paulson anticipeaza o crestere a inflatiei in eurozona, asa
    incat a inceput de anul trecut sa cumpere aur si actiuni ale
    companiilor producatoare de aur.

    STATISTICA FUGII DE EURO

    Conform Comisiei pentru Tranzactii la Termen pe Marfuri din SUA
    (Commodity Futures Trading Commission),
    numarul contractelor     plasate de speculatori anticipand o
    scadere a euro ajunsese la nivelul record de 113.890 in prima
    decada a lunii mai, iar datele citate de
    FXStreet     saptamana trecuta vorbeau de pariuri pe scaderea euro
    in valoare totala de 18 miliarde de dolari.

  • Revista presei economice din Romania

    In ciuda crizei, unul din trei angajatori reclama lipsa de
    oameni in pozitiile-cheie din companie, iar 36% dintre patroni
    angajeaza, a constatat Gandul, enumerand posturile care se
    cauta si nivelul de salarii. In timp ce toate universitatile
    finantate din bani publici vor fi obligate sa inlocuiasca modelul
    alegerii sefilor de rectorate si facultati cu sistemul corporatist
    ce presupune numirea prin concurs a rectorilor si decanilor,
    privatii vor beneficia de statut special.

    A doua etapa a programului destinat tinerilor intreprinzatori va
    incepe la 15 iunie, iar pentru cele mai bune proiecte sunt pusi la
    bataie 5,6 milioane de lei, scrie Evenimentul Zilei. Ziarul
    publica si un reportaj despre situatia mai multor drumuri si
    autostrazi din tara, unde lucrarile – unele peste termenul de
    predare – se desfasoara greoi sau sunt chiar inghetate, din cauza
    neplatii.

    Romania Libera se concentreaza pe scaderea cu 7% a SIF-urilor la Bursa, incercand
    sa explice ratiunile acestei evolutii. Tot aici, despre un proiect
    al Primariei Capitalei de a-i obliga pe proprietarii terenurilor
    virane din Bucuresti sa le salubrizeze si sa le acopere cu gazon,
    marind astfel suprafata verde din Bucuresti, sub amenintarea unor
    sanctiuni intre 3.000 si 5.000 de lei.

    Agentia pentru Resurse Minerale a primit oferte de la 31 de
    companii pentru concesionarea a 30 de noi campuri petrolifere,
    informeaza Adevarul: ExxonMobil, Repsol, Lukoil, Petrom si
    Rompetrol sunt interesate de explorarea platoului continental, in
    timp ce Chevron, Total si MOL vor perimetre terestre. In schimb, la
    majorarea de capital a Petrom, statul roman va pierde actiuni, fiindca nu are cele 120 de
    milioane de euro necesare pentru a-si pastra participatia.

    Cel putin zece masini cu preturi mai mari de 150.000 de euro
    sunt scoase la vanzare de dealeri din Capitala pe site-urile
    specializate in vanzarea de masini second-hand, desi multe dintre
    aceste autoturisme figureaza ca avand zero km la bord, remarca
    Ziarul Financiar. Acelasi ziar scrie ca un fost secretar de
    stat in Ministerul Economiei a devenit milionar din bursa, castigand 4 milioane de
    euro din vanzarea unor actiuni.

  • Romani angajati de o firma ceha au cerut ajutorul Ambasadei de la Praga pentru ca nu au fost platiti

    MAE a comunicat, duminica, la solicitarea MEDIAFAX, ca Ambasada
    Romaniei la Praga stie despre cazul unui grup de aproximativ 40
    cetateni romani care au venit la munca in Cehia si ca este in
    contact cu acestia.
    Potrivit MAE, reprezentantii ambasadei se vor intani marti cu cele
    doua parti, respectiv cu muncitorii romani si cu angajatorul ceh,
    pentru medierea si rezolvarea situatiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro