Miliardarul american John Sperling lanseaza in volumul sau The Great Divide teoria celor doua natiuni americane: America Retro si America Metro De aproape 150 de ani, cuvantul secesiune echivaleaza cu o blasfemie in Statele Unite. Dupa ce Razboiul de Secesiune aproape ca a rupt America in doua, se credea ca problema a fost rezolvata si ca toti americanii gandesc si actioneaza la unison. Insa o noua carte care a starnit nu valuri, ci adevarate tsunami in SUA demonteaza teoria statelor unite americane si demonstreaza ca, de fapt, prapastia nu a fost niciodata acoperita. John Sperling, miliardar american si suporter al Partidului Democrat, a scris (impreuna cu alti patru co-autori) volumul The Great Divide (sau Marea Prapastie), in care vorbeste despre divortul dintre statele americane conservatoare, paseiste (denumite in carte Retro) si cele moderniste, care se concentreaza asupra viitorului (sau asa-numita parte Metro a Americii – de la metropolitan). America nu este o tara unita, cu obiceiuri, nevoi si dorinte comune. Sunt doua natiuni, fiecare cu propriile sale traditii, necesitati si aspiratii, scrie Sperling, care vorbeste despre opozitia vizibila dintre Nord si Sud, dintre bastioanele republicane (statele Retro) si cele devotate Partidului Democrat (Metro). Sperling merge mai departe, demonstrand ca statele albastre (cu electorat predominant democrat, conform hartilor folosite la ultimele alegeri prezidentiale americane) au fost in mod deliberat dezavantajate in ceea ce priveste distribuirea fondurilor pentru lupta impotriva terorismului, in favoarea celor rosii (republicane). Tomul se doreste si o strategie prin care democratii pot recastiga controlul: Republicanii sunt foarte disciplinati si conservatori, cu valori bine stabilite: Dumnezeu, tara si familia, in vreme ce democratii nu au un sistem valoric clar. In contrast clar cu caracterul senzational al cartii, autorii folosesc un ton calm, moderat fara a se ajuta de un stil bombastic sau hiperbolic, ceea ce a contribuit foarte mult la capitalul de credibilitate al cartii. Toate afirmatiile sunt sprijinite de date istorice, de sondaje, tabele si grafice, 64% dintre americanii chestionati admitand ca traiesc intr-o tara divizata in doua tabere.
Blog
-
Retro vs. Metro
-
Socanta America
SOCANTA AMERICA
Statele Unite inca domina, autoritar, jocul de forte la nivelul intregii planete. Ce se ascunde, insa, sub aceasta aparenta? Edward Behr, jurnalist nascut in Franta, cu studii universitare in Marea Britanie, a devenit corespondent al agentiei Reuters inca din 1951, iar din 1965 este director al biroului din Hong Kong al revistei americane Newsweek. Behr schiteaza portretul unei Americi insolite, aflata nu o pe o traiectorie a progresului (performanta tehnologica, dezvoltare combinata a cercetarii cu cresterea economica, revolutie informatica etc.), ci pe o spirala a declinului. Omnipotenta conceptului de political correctness, segregatiile de natura etnica sau sexuala, dictatura minoritatilor rasiale sau culturale, psihoterapiile aberante, uriasele decalaje privind veniturile sau gradul de scolarizare, criminalitatea, extremismele, delirul rapirilor de catre extraterestri, magia butaforiei de tip Disneyland etc.
O America Infricosatoare, de Edward Behr (Editura Humanitas)
RUSIA LA BRAT CU NATO
Volumul se deschide si apoi se inchide cu o parabola rezonanta: Vladimir Putin patrunzand pe baza militara Practica di Mare, de langa Roma, la 28 mai 2002, intalnindu-se cu omologii sai din 19 tari NATO si infiintand un Consiliu comun NATO. O apropiere istorica intre fostii inamici din Razboiul Rece. Putin este comparat cu generali antici romani care erau intampinati pe Campul lui Marte de pe colina capitolina cu ovatii, lauri si alte marci ale recunostintei populare. Analiza lui Pierre Lorrain incearca sa sistematizeze toate evenimentele istorice, demersurile politice si factorii de context geostrategic care au facut posibila transformarea Rusiei intr-un aliat NATO de neinlocuit.
Incredibila alianta Rusia-Statele Unite, de Pierre Lorrain (Editura Stiintelor sociale si politice)
-
Un Hitler umanizat, candidat la Oscar
Cu filmul Der Untergang, in care Hitler e personaj principal, regizorul Oliver Hirschbiegel sparge unul dintre ultimele tabu-uri ale cinematografului german
Daca ar fi sa-i dam crezare regizorului german Oliver Hirschbiegel, Adolf Hitler avea preocupari cat se poate de umane in timpul liber, adica atunci cand nu era prins de planurile de invazie si distrugere a lumii si de programul de anihilare a non-arienilor. In filmul Der Untergang, lansat la mijlocul lunii trecute in Germania si care a dat nastere la un munte de controverse, proteste si articole, Hitler este cat se poate de amabil cu secretara sa personala, cu care are o relatie de admiratie si pretuire reciproca. De asemenea, se bucura ca un copil cand primeste un tort de ciocolata de ziua sa de la Eva Braun, amanta si apoi, pentru cateva ore, sotia sa.
O alta secventa il infatiseaza pe Führer, cu mainile tremurand incontrolabil din cauza maladiei Parkinson, urland cat il tin puterile la generalii sai, pe care ii califica drept lasi si tradatori.
Der Untergang, realizat cu un buget substantial pentru industria cinematografica germana (13,5 milioane de euro) isi propune sa recreeze ultimele zile ale lui Hitler, petrecute in bunker, in vreme ce Berlinul se preda fortelor aliate.
A fost o fiinta umana, nu un psihopat, e de parere scenaristul Bernd Eichinger. E adevarat ca, atunci cand voia, putea sa fie absolut fermecator. Si, ca orice om, avea slabiciunile lui, mai spune Eichinger, care isi apara portretizarea romantata a liderului nazist, sustinand ca a dorit sa demonstreze ca oricine ar putea fi noul Hitler.
Am vrut sa atrag atentia asupra pericolului – fiecare dintre noi are porniri animalice. Acesta este mesajul filmului, declara scenaristul. Pelicula a fost masacrata si de critici si de analisti, care se intreaba daca un monstru ar trebui infatisat drept o fiinta umana (Bild). Filmele despre personajele negative ale istoriei sunt importante, pentru ca ne pot arata cum gandesc. Insa, daca un film il arata pe Hitler plangand, asta nu ne ajuta sa descoperim ce s-a intamplat in ultimele zile ale celui de-al Treilea Reich, scrie Cristina Nord, critic cultural al publicatiei germane Tageszeitung.
Intre timp, protestele continua, dar se pare ca producatorii filmului vor rade la urma: in prima saptamana de la lansarea in Germania, Der Untergang a fost vazut de 750.000 de spectatori, un adevarat record. Iar Asociatia Germana de Film a anuntat ca un juriu independent a ales Der Untergang pentru a candida, din partea Germaniei, la premiul Oscar pentru cel mai bun film strain, in 2005.
Regia: Oliver Hirschbiegel.
Cu: Bruno Ganz, Alexandra Maria Lara, Corinna Harfouch, Ulrich Matthes, Juliane Köhler.
Durata: 150 minute -
Tom Cruise – asasin platit
Fosta sotie a lui Tom Cruise a luat un Oscar si el nu. Multi dintre colegii de generatie ai lui Tom Cruise, care nici macar nu au un zambet asa de stralucitor, au luat un Oscar si el nu. Prin urmare, Cruise a pornit in cruciada sa personala pentru a pune in sfarsit mana pe premiu.
A jucat anul trecut intr-un film serios – Ultimul Samurai, iar acum si-a luat inima in dinti si a acceptat sa interpreteze un personaj negativ cat mai credibil, de fapt un veritabil psihopat.
In Collateral (Colateral), Cruise este Vincent, un asasin platit angajat de un cartel al drogurilor sa elimine mai multi martori care ar putea compromite activitatea profitabila a institutiei respective. In loc sa se deplaseze cu masina proprie, ca orice ucigas normal, Vincent alege un taxi condus de Max (Jamie Foxx) si asa incepe o noapte abracadabranta de urmariri, asasinate si o lupta surda intre cei doi: asasinul si taximetristul pe care il obliga sa-i fie sofer.
Collateral e un film de actiune, regizat insa ca un western. Imaginile amintesc, pe alocuri, de un tablou expresionist, scenariul nu e plictisitor, iar personajele sunt bine interpretate. Ar fi interesant insa ca Jamie Foxx sa primeasca Oscarul…
Regia: Michael Mann.
Cu: Tom Cruise, Jamie Foxx, Jada Pinkett Smith.
Durata: 115 minute.
Ruleaza in Romania din 8 octombrie -
GHID DE SUPRAVIETUIRE
In Inbox-ul managerilor intervievati de BUSINESS Magazin, mesajele inutile au o pondere de 40-50%, iar chestiunea supraaglomerarii cu mesaje nu are cum sa se rezolve de la sine niciodata. Expertii in Outlook spun ca managerii sunt cei care trebuie sa-si construiasca strategii de reducere a numarului de e-mail-uri si, implicit, a timpului si a stresului generate de gestionarea casutei postale.
NICIODATA TO DO LIST: Utilizarea Inbox-ului pe post de agenda a zilei e paguboasa, pentru ca distrage atentia de la prioritatile zilei, dezorganizeaza si induce si mai mult stres. Octavian Pantis de la TMI spune ca nu e o idee prea buna sa-ti incepi ziua cu verificatul e-mail-ului. Multi folosesc prima jumatate de ora dupa ora 9:00 pentru verificatul e-mail-ului, in loc sa faca ce e important, spune consultantul. Cand ii intrebi ce fac in ziua respectiva, raspund ca nu stiu, depinde ce le spune e-mail-ul sa faca. Acesta este un comportament reactiv. Comportamentul proactiv presupune sa-ti incepi ziua cu ce stii tu ca e important, lasand verificarea e-mail-ului pentru micile pauze din program.
E-MAIL-URI SCURTE: De un paragraf, daca e posibil. Calin Ilie, managerul Ibis Constanta, spune ca solutia lui pentru o comunicare eficienta e sa raspunda foarte fugitiv, chiar telegrafic la e-mail-uri. Mesajele-carnat, lungi cat un scroll de sapte ecrane, prin care angajatii incearca deseori sa-si rezolve disputele, ar trebui inlocuite cu discutiile fata in fata, crede Pantis de la TMI. E-mail-ul este un mediu de comunicare saracacios, care lasa loc la tot felul de interpretari, de vreme ce limbajul trupului, mimica fetei si intonatia nu sunt transmise odata cu cuvintele. Astfel de mesaje nu fac decat sa complice problemele.
SOLUTIA PARADOXALA: Marius Ghenea, fost CEO al Flanco, scrie in general mesaje de raspuns mai lungi, in speranta ca asa vor fi mai complete si nu voi primi inca un reply pe aceeasi problema. In completarea acestei solutii, Ghenea spune ca a incercat sa-si achizitioneze echipament cat mai performant si sa-si perfectioneze viteza de dactilografiere. Intr-adevar, raspunsul lui Ghenea pentru BUSINESS Magazin a umplut doua coli si jumatate de tip A4, in timp ce raspunsul standard din partea intervievatilor nu a depasit o pagina.
UN MESAJ, O IDEE: Pentru comunicarea de rutina in interiorul companiei, un mesaj nu trebuie sa cuprinda mai multe idei – de genul petrecerea de la ora 17 si conferinta de miercuri – pentru ca destinatarul poate uita una dintre informatii si nici nu poate salva mesajele in foldere separate.
SUBIECT RELEVANT: Subiectul mesajului trebuie sa fie clar; trebuie evitate formularile de tipul urgent, salut sau FYI (for your information – pentru informare).
TAXA PE MESAJ: Un director executiv american, Michelle LaBrosse de la Cheetah Learning – o companie de training in management – si-a anuntat la un moment dat cei 100 de angajati ca va cere 5 dolari de la oricine ii va trimite un mesaj fara rost. Planul a functionat: cei mai multi angajati au incetat cu totul sa-i mai trimita mesaje.
IGNORAREA: Daca un lucru e important, veti mai auzi macar o data de el, spun specialistii in Outlook. Ca atare, va puteti permite sa ignorati o parte a mesajelor, mai ales pe cele care vin de la colegi care s-au transformat in adevarati spammeri. Pentru lucruri importante puteti fi contactat si altfel.
INAPOI LA TELEFON: Atat consultantii cat si unii dintre managerii intervievati sugereaza sa dam telefon in loc sa trimitem mesaje ori de cate ori se impune, pentru ca e-mail-ul nu este facut pentru chestiuni urgente si nici pentru probleme delicate.
FILTRAREA MESAJELOR: Adrian Stanciu de la Ascendis si-a construit cateva strategii de management al propriului Inbox. Una presupune etichetarea din start a multor expeditori drept SPAM – si Stanciu spune ca nu mai deschide niciodata mesajele acestora.
CORPORATE JUNK: De multe ori, faptul ca Inbox-ul angajatilor unei companii este supraincarcat este si din vina companiilor, care folosesc de obicei e-mail-ul pe post de avizier, informand angajatii despre noile proceduri, noii angajati, sarbatoritii zilei sau alte informatii incadrabile in categoria corporate junk sau corporate SPAM. Aceste informatii nu au ce cauta in e-mail, spune Pantis. Ar trebui sa existe un spatiu comun, special amenajat pentru astfel de informatii, pe care angajatul sa le poata citi cand vrea si are timp, cum era pe vremuri avizierul.
REDUCEREA
DELEGAREA SI PROCEDURILE: De multe ori Inbox-ul e aglomerat de mesaje in care se comunica sarcini care trebuie executate de altcineva. Un manager trebuie sa-si determine angajatii sa trimita mesajele la destinatarii potriviti, dar si sa creeze un set de proceduri pentru reducerea numarului de mesaje inutile.
-
Oul chinezesc si gaina americana
Atat
Nici una dintre abordari nu este corecta, putand duce la destabilizare economica si politica. Contrastul urias dintre structurile economice ale celor doua natiuni este reliefat cel mai bine de statistici. Anul trecut,
Contrastul e chiar mai puternic la nivelul economiilor unei familii: 30% din veniturile unei familii stau la pastrare in
In SUA, problema e la fel de spinoasa. Lipsa economisirii si gradul-record de indatorare al americanilor a facut cererile de finantare sa se indrepte spre alte tari. Cu alte cuvinte, Statele Unite trebuie sa se imprumute pentru a-si mentine ritmul de crestere. In 2005, deficitul de cont curent al SUA a atins un record de 6,5% din PIB si nu e exclus ca anul acesta sa ajunga la 7%.
Exista insa cateva conexiuni mai putin cunoscute. Chinezii care fac economii finanteaza, de fapt, cheltuielile consumatorilor americani. Cum? Pentru a alimenta exporturile – principalul sector responsabil de cresterea economiei,
-
E-birocratia
Ca si
dinamita, e-mail-ul isi arata – daca e manuit fara grija – si
potentialul distructiv. Nu ucide, e adevarat, dar costa. Fara el
afacerile s-ar lega mai greu. Cu el, insa, stresul creste si capata
noi forme, productivitatea scade si companiile sunt nevoite sa
achite nota de plata, avand pe deasupra si manageri nevrozati din
pricina ca-si petrec 3-4 ore pe zi cu nasul in Inbox. Un avocat de
afaceri, Daniel Badea, pare convins chiar ca 14 ore pe zi e-mail-ul
e sursa raului din viata noastra.EXERCITIU DE
IMAGINATIE: E luni dimineata. Deschideti
computerul, apoi programul de e-mail, urmariti cum se umple
Inbox-ul si va ganditi ce simpla era viata, totusi, fara e-mail. Va
trece la un moment dat prin minte sa le cereti angajatilor sa
lucreze fara e-mail timp de o saptamana – veti scapa si dvs., si ei
de cosmarul e-mail-ului. De ce n-o faceti?Cu greu am putea estima ce impact ar avea o saptamana fara e-mail
asupra afacerilor unei firme din Romania, pentru ca studii
extensive despre rolul e-mail-ului nu s-au facut aici. Dar
americanii, potrivit unei cercetari facute in 2005 pe 1.000 de
companii, au ajuns la concluzia ca afacerile se negociaza acum
intr-o naucitoare proportie de 70% prin e-mail.Iar, din raspunsurile pe care 20 de manageri romani le-au dat la
intrebarile BUSINESS Magazin, reies cat se poate de clar doua
lucruri: e-mail-ul e absolut indispensabil in afaceri (Florin
Talpes de la Softwin a folosit chiar cuvantul dependenta pentru a
descrie relatia lui cu posta electronica) si se numara, la aproape
toti managerii care au raspuns, printre primii trei factori de
stres personal. Un impact destul de serios al unui maruntis pe care
dictionarul explicativ il descrie in doar doua cuvinte: posta
electronica.Un studiu facut de Oracle in 2003 arata ca probabilitatea de a
folosi e-mail-ul pentru a comunica e de doua ori mai mare decat cea
de a utiliza telefonul – iar 53% dintre respondenti au spus ca
productivitatea lor scade cand nu au acces la casuta postala.Pe langa faptul ca e un drog tehnologic – sau poate tocmai de aceea
– e-mail-ul e, in acelasi timp, un nesatios devorator de resurse,
fie ca e vorba de servere ori de timp pierdut. Curatenia din Inbox,
adica sortarea sau stergerea mesajelor, e una dintre principalele
cauze ale statului la birou peste program. Ca sa nu mai vorbim de
prima zi de lucru de dupa vacanta, pe care cei mai multi angajati
si-o petrec citind, raspunzand, stergand si impartind pe categorii
sutele de e-mail-uri care le inunda Inbox-ul. E natural atunci ca
managerii sa ia decizia de a investi in tehnologie, de a redacta
proceduri de lucru cu e-mail-ul in organizatie sau de a impune
angajatilor restrictii, urmarind prin acestea cresterea eficientei
muncii (45% dintre cazuri, potrivit unui studiu AIIM/KCI din 2005),
cresterea profitului si a performantelor (10%) si reducerea
costurilor (25%).UN FLUVIU DE MESAJE. Chiar fara masuratori
riguroase cum sunt cele facute de organizatiile straine
specializate, managerii romani stiu din experienta proprie ca
e-mail-ul este o binecuvantare, dar si o pacoste, in primul rand
din pricina volumului mare de mesaje primite. Cu e-mail-ul iti
incepi ziua, prin el discuti afaceri, concepi proiecte, tii
legatura cu oamenii-cheie din companie, stabilesti intalniri,
capeti informatii si stabilesti termene. Dintre cei 20 de manageri
care au raspuns unui chestionar initiat de BUSINESS Magazin, doar
trei spun ca primesc zilnic mai putin de 100 de mesaje. Media tinde
mai degraba spre 150-200.O
parte dintre ele sunt necesare, o parte nu. Cele inutile se impart
in doua categorii: SPAM si mesaje de la colegi sau prieteni care
apasa butonul Send fara sa-si puna problema ca un e-mail trimis
fara rost inseamna cateva minute irosite pentru destinatar.
Mesajele SPAM ocupa ceva volum in Inbox-urile managerilor
intervievati de BUSINESS Magazin. Dintre cele 300 de mesaje pe care
Radu Georgescu, presedintele GeCad, le primeste zilnic, circa 200
sunt SPAM. Liviu Dragan, directorul general al TotalSoft, spune ca
are de sters zilnic cam 50 de e-mailuri SPAM, adica jumatate din
mesajele primite. Dar SPAM primeste orice om care are un cont de
e-mail – inclusiv Bill Gates, care spunea amuzat acum cativa ani ca
parte dintre SPAM-urile lui sunt de la finantatori care-i ofera
imprumuturi si parte sunt mesaje prin care i se explica cum s-ar
putea imbogati rapid.Dar nu SPAM-ul pare a fi cea mai mare problema – cei care s-au
specializat in managementul Inbox-ului spun ca mesajele
nesolicitate oricum pot fi sterse fara remuscari inainte de a fi
deschise. Adevarata problema sunt anumite mesaje care vin de la
prieteni si colegi, si care consuma absolut inutil timpul unui
utilizator. Pe primul loc la aceasta sectiune ar fi mesajele Cc:
(Carbon copy) ori Bcc: (Blind carbon copy), la care destinatarul e
doar o terta parte despre care expeditorul crede ca trebuie
informata. (Bogdan Georgescu, directorul general al companiei
imobiliare Colliers International, spune ca jumatate dintre
mesajele inutile pe care le primeste sunt de la proprii angajati,
dar ca, desi a cautat, nu a gasit inca o solutie pentru a scapa de
mesajele inutile.) Urmeaza mesajele de tip corporate junk, apoi
e-mail-urile de tip FYI (for your information, adica spre
informare), cele care ar trebui adresate altcuiva, ca sa nu mai
vorbim de link-urile trimise fara vreo explicatie, de bancuri sau
de fisiere PowerPoint cu peisaje, flori si filozofii de viata.Irinel Burloiu, business development manager la Intel, spune ca
primeste in fiecare zi minimum 300 de mesaje, dintre care 70% sunt
inutile, si ca nu reuseste sa raspunda la toate in timp util
(pentru a raspunde intrebarilor trimise de BUSINESS Magazin prin
e-mail, Irinel Burloiu si-a luat un ragaz de sase zile).Daniel Badea, partener in societatea de avocatura Badea, Georgescu
& Asociatii, are doar 40% mesaje inutile pe zi, dar chiar si
asa crede ca e-mail-ul e sursa raului din viata noastra, prin
deadline-urile scurte, presiunea profesionala si vestile proaste
pe care le aduce.INBOX-UL MASURAT IN UNITATI DE TIMP. Tradus in
minute, un Inbox inundat in fiecare zi de 200-300 de mesaje da
expresia cantitativa a locului pe care e-mail-ul il ocu-pa in viata
managerilor romani. Media zilnica a timpului petrecut cu e-mail-ul
de catre cei 20 de manageri care au raspuns BUSINESS Magazin e de
3-4 ore. Calculul il poate face oricine: la 200 de mesaje pe zi,
daca ai nevoie in medie de un minut pentru fiecare – unele pot fi
sterse instantaneu, la altele e nevoie de 10 minute – timpul alocat
ajunge la 200 de minute, adica peste trei ore de lucru.Unii oameni de afaceri isi verifica mesajele la anumite intervale,
altii permanent – la cateva minute, spune Daniel Badea, partener in
societatea de avocatura Badea, Georgescu & Asociatii, care
adauga ca are Inbox-ul la indemana 14 ore pe zi, fie pe computer,
fie pe Blackberry.Badea da piept cu 150-200 de mesaje in fiecare zi, din care 40%
sunt inutile, isi verifica e-mail-ul si in weekend, si in concediu
si spune ca toate astea i se par prea mult, dar nu vede ce
altceva ar putea face. Cu e-mail-ul incepe, de obicei, si ziua de
lucru – uneori chiar inainte de a ajunge la birou. Dintr-un studiu
facut recent de America Online and Opinion Research Corporation si
citat de The New York Times reiese ca 41% dintre respondenti isi
verifica e-mail-urile dimineata, inainte de a ajunge la birou.
Peste 25% spun ca nu li s-a intamplat sa stea niciodata mai mult de
cateva zile fara sa-si verifice e-mail-ul, iar 60% spun ca si-l
verifica si in vacanta. Si 4% marturisesc ca isi citesc
e-mail-urile in baie.CAT PUTEM REZISTA FARA MAIL? Exista o anumita
dependenta de e-mail, spune despre felul in care lucreaza cu
e-mail-ul Florin Talpes, directorul general al Softwin. Am
sentimentul ca ceva important a venit pe e-mail cu nevoie imediata
de raspuns si ca, necitind e-mail-ul, fac ceva rau.Acest tip de comportament pare si cel mai frecvent printre
managerii romani. Dupa o zi fara e-mail, Mihai Mateescu, director
general al Baneasa Investments, spune ca se simte ingrijorat de a
nu pierde ceva important si ingrijorat de muntele de mesaje care ma
asteapta. Iar Paul Marasoiu, directorul companiei de consultanta
hoteliera Peacock Global Hotel Management, spune ca 12 ore departe
de Inbox sunt deja prea multe, ca nu a lasat nici un e-mail fara
raspuns in primele 24 de ore si ca, din nefericire pentru familia
sa, utilizeaza e-mail-ul si in weekend-uri si concedii. Chiar daca
eu as rezista o vreme fara e-mail, probabil nu ar rezista el fara
mine, dat fiind ca am creat aceasta obisnuinta si nu imi pot lasa
partenerii fara raspuns, spune Marasoiu. Si Irinel Burloiu, de la
Intel isi verifica mesajele in weekend: nu poate rezista nici
macar o zi fara e-mail.E-MAIL-UL SI BOLILE ASOCIATE. Este e-mail-ul chiar
un factor de stres demn de luat in serios? Categoric da, pentru cei
mai multi manageri. Blocarea e-mail-ului timp de o saptamana ar fi
chiar mai traumatizanta decat un eventual divort pentru o treime
din directorii IT intervievati, dupa cum arata un studiu realizat
de compania americana Veritas si citat de USA Today.Dar nu despre directorii IT e vorba neaparat aici. Managerii care
au raspuns BUSINESS Magazin plaseaza aproape invariabil e-mail-ul
printre primele trei cauze de stres. Undeva dupa discutiile cu
departamentul contabil, pentru directorul general de la Colliers
International, Bogdan Georgescu, dar in top 3. Pe locul trei
dupa telefon si ceas, pentru Calin Ilie, director general al Ibis
Constanta. Probabil undeva in primele trei locuri, mai ales ca mai
sunt unii care iti dau telefon si iti spun «vezi ca ti-am trimis un
e-mail, raspunde-mi la el cat mai repede», spune Marius Ghenea,
fost CEO al Flanco. Pe locul al patrulea, dupa ineficienta unor
colaboratori, telefonul mobil, mediul de afaceri din Romania,
pentru Adrian Popescu, CEO al TMK. Sunt insa si manageri care cred
ca stresul cu care este asociat e-mail-ul e exagerat. Adrian
Stanciu, partener in Ascendis si Human Synergistics, zice ca
Inbox-ul nu e factor de stres, ci de antistres, Radu Georgescu de
la GeCAD spune cam acelasi lucru (nu e factor de stres, ci mijloc
de comunicare).PUR SI SIMPLU AFACERI. Supraincarcarea
Inbox-urilor e o pacoste pentru unii, dar e generatoare de business
pentru altii – de la cursurile de management al timpului pana la
carti, software de arhivare, filtre impotriva SPAM si companii care
fac consultanta organizationala.La cursurile de management al timpului furnizate de companiile
romanesti de training se inscriu anual circa 2.000 de manageri,
conform informatiilor furnizate de Octavian Pantis, managerul
filialei romanesti a companiei de training si consultanta TMI.
Pantis spune ca a atras jumatate din acesti manageri anul trecut si
ca pe o parte dintre ei i-a si facut sa planga. Nu i-a batut, nici
nu le-a ruinat afacerile. Mai rau: le-a demonstrat ca pierd zilnic
mai mult timp citind si trimitand e-mailuri decat petrec –
saptamanal – cu familia. Unora le dau lacrimile, se sperie rau de
tot, spune trainerul. Sunt unii care petrec in medie pe saptamana
doua ore cu copilul. Cursul de management al timpului este cel mai
bine vandut curs al companiei si singurul la care se in-scriu in
primul rand managerii de top – pentru ca ii doare, explica
Pantis.Managerul TMI spune ca solutia la problema e-mail-ului este in
afara acestuia, sau, altfel spus, e-mail-ul prea incarcat e un
simptom al altor probleme. Daca mediul din organizatie ar fi
sanatos, ar scadea volumul de e-mail-uri, conchide Pantis. La fel
cum Peter Drucker spunea ca sedintele sunt un simptom al
dezorganizarii, un volum mare de e-mail-uri este un simptom al
altor probleme.Iar e-mail-ul, cea mai semnificativa si mai transformatoare forta
din business-ul de azi – dupa cum il descriu autorii studiului
AIIM/KCI – poate fi stapanit, totusi. Mihai Stanescu, business
& life coach in cadrul companiei romanesti de coaching RoCoach,
crede ca Inbox-ul va fi mai putin aglomerat daca managerii vor
invata sa delege. El povesteste cum un marketing manager proaspat
investit intr-o multinationala, cu care Stanescu lucreaza in
prezent, a reusit sa reduca la 30% numarul e-mail-urilor primite
parcurgand doi pasi strategici: in loc sa-si mai petreaca aproape
intreaga zi dand mai departe e-mail-uri catre cei care munceau
efectiv la proiectele pe care ea doar le coordona, a redirectionat
expeditorii catre acestia, scapand astfel de jumatate din
mesaje.Managerul nu trebuia sa faca verificarea initiala, ci cea finala,
explica Stanescu. A doua etapa a presupus construirea unei
proceduri interne, prin care angajatilor li se sugera sa-si rezolve
problemele prin intalniri fata in fata, telefonul sa fie folosit
doar cand intalnirile nu sunt posibile, iar e-mail-ul sa intervina
doar in ultima instanta. Mihai Stanescu spune ca acest al doilea
pas a insemnat reorientarea stilului de
management catre unul de leadership. Iar rezultatele s-au vazut:
Inbox-ul managerului a fost mai putin incarcat cu inca 20%. In
asemenea hal s-au potolit lucrurile si au inceput sa mearga, incat
a putut lua in brate inca un departament, castiga de trei ori mai
multi bani si e un om cheie in companie, povesteste Stanescu. Dar,
pe langa timpul irosit de manager, trebuie luat in calcul si timpul
irosit de organizatie, in ansamblul ei.Un bun inceput ar fi ca regulamentul intern al unei companii sa
cuprinda si o politica a utilizarii e-mail-ului, cu referire la
conditiile in care e indicata utilizarea Cc:-ului si a butonului
Reply To All. In Cc: nu trebuie trecute decat persoanele
implicate in proiect sau care au nevoie de informatiile respective.
Daca e folosit cu discernamant, Cc-ul e un instrument deosebit de
util. Ruxandra Stoian, consultant si director in cadrul
PricewaterhouseCoopers (PwC), primeste zilnic circa 40 de
e-mail-uri in care adresa ei apare in Cc:, dar asta nu o
deranjeaza, pentru ca alternativa ar fi sedintele de informare sau
primirea si citirea unor informatii tiparite. Cat despre Reply To
All, Stoian spune ca a cazut, ca toti utilizatorii de e-mail, in
capcana «Reply-to-All» cand nu era cazul si m-am amuzat in egala
masura cand au facut-o altii.Timpul economisit de toti cei dintr-o organizatie inseamna, de
fapt, bani economisiti. Filiala germana a companiei de training si
consultanta TMI a dezvoltat de curand un instrument – E-mail
Efficiency Study – cu ajutorul caruia pot fi cuantificate
pierderile pe care le au firmele din cauza ineficientei cu care
angajatii folosesc e-mail-ul. Octavian Pantis, managerul filialei
romanesti, a calculat ca o companie romaneasca avand 100 de
angajati si 20 de manageri, toti utilizatori de e-mail – platiti cu
4 euro/ora, respectiv 7 euro/ora – ar economisi 133.000 de euro
anual daca ar utiliza mai eficient e-mail-ul.Pentru acest calcul a fost folosit un Inbox standard de 50 de
e-mail-uri pe zi: 20 de e-mail-uri care necesita raspuns, doua
e-mail-uri de tip newsletter, SPAM si altele. TMI a calculat, de
asemenea, un timp mediu de citire si de redactare a e-mail-ului,
precum si un timp de cautare a mesajelor in foldere. Extinzand
calculul pentru o companie cu 6.000 de angajati (Gheorghe
Constantinescu, CEO la Petrom, spune ca 7.000 de angajati ai
companiei utilizeaza calculatorul), ar putea fi economisiti 6
milioane de euro anual doar printr-un management mai eficient al
e-mail-ului.In final, ceva pentru amatorii de cifre: in cinci luni, pe serverul
trustului de presa Publimedia International au ajuns 35 de milioane
de mesaje, dintre care 25 de milioane au fost blocate automat de
filtre, fiind virusi si SPAM. Diferenta de 10 milioane de mesaje,
impartita la cele 300 de calculatoare din institutie si la zilele
din intervalul de cinci luni, da o medie de 300 de e-mail-uri
zilnice pentru fiecare computer. In economia timpului, procesarea
lor inseamna multe ore. In economia bugetului, inseamna bani.Va propunem un exercitiu simplu: impartiti salariul dvs. lunar la
9.600 de minute lucratoare (dupa schema: opt ore de lucru pe zi,
cinci zile lucratoare pe saptamana). Asa puteti afla cati bani
pierde compania atunci cand cititi bancul zilei. -
CUM SE DESCURCA CEI MAI MARI
Managerii romani n-au gasit o solutie miraculoasa pentru a scapa de tirania e-mail-ului pentru ca ea nu exista. Sefii marilor companii au strategii diferite: unii isi gestioneaza singuri e-mail-ul, unii au si asistenti si majoritatea au dispozitive portabile pentru a-si citi mesajele cand nu sunt la birou, potrivit USA Today.
FARA E-MAIL: Pare greu de crezut, dar exista manageri de top care ignora mail-ul. John Dasburg, fost CEO al Burger King si mai apoi presedinte al DHL Airways, declara acum doi ani pentru USA Today: Nu-mi citesc mesajele pentru ca mereu vin teancuri-teancuri. Nici presedintele Starbucks, Howard Schultz, nu se simte prea legat de e-mail – spune ca nu se compara cu discutiile fata in fata. Hank Paulson, presedinte si CEO al Goldman Sachs: Nu folosesc niciodata e-mail-ul, dar sunt avid utilizator de voicemail. Ma descurc cu cateva sute de voicemail-uri pe zi.
CU UN ASISTENT: Cei mai multi manageri de top din lume nu-si citesc singuri mail-ul. John Doerr, unul dintre investitorii care au pariat de timpuriu pe companii precum Netscape, Sun Microsystems, Amazon.com sau Google, crede ca cel mai bun lucru pentru managementul Inbox-ului e sa ai un bun asistent care sa-ti sorteze mesajele. Insa ponderea mesajelor de care se ocupa secretara difera de la caz la caz. Bill Gates, presedintele Microsoft, are o lista alba de mesaje care pot ajunge la el, printre care se numara si e-mail-urile interne ale companiei. Restul ajung la un asistent. Michael Dell, CEO al Dell, face cam acelasi lucru.
CU TREI ASISTENTi: Carlos Ghosn, CEO al Renault si Nissan, isi imparte luna intre Paris si Tokio, luptandu-se cu diferentele de fus orar, si se descurca multumita celor trei asistente (una in Franta, una in Japonia si una in Statele Unite – e si sef al operatiunilor Nissan pentru SUA), care ii filtreaza toate documentele si ii sorteaza e-mail-urile, potrivit Fortune.
PE CONT PROPRIU: Ted Leonsis, vicepresedinte al America Online Inc., primeste peste 300 de mesaje pe zi si raspunde singur la toate. Mai intai dimineata, de la 5:45 la 7:00, apoi incepand cu 17:30 si, intr-o ultima sesiune zilnica, la 23:00, inainte de a merge la culcare: Viata mea e o permanenta dorinta de a gasi gol folderul cu mesaje de citit.
SURSE:
-
DESPRE E-MAIL
Daca am pune in balanta avantajele si dezavantajele comunicarii prin e-mail, am constata ca exista un risc mare ca ea sa incline catre dezavantaje, direct proportional cu ineficienta cu care este utilizat. Robert Cooke de la Human Synergistics International, care a studiat subiectul, descrie lucrul prin e-mail drept dezintegrarea electronica a proceselor interpersonale.
DE BINE
- costuri extrem de reduse, tinzand la zero
- mesajul poate fi transmis simultan la mai multi utilizatori fara eforturi suplimentare
- transmiterea mesajelor este aproape instantanee, indiferent de distanta; e-mail-ul e un instrument esential pentru organizatii complexe, cu multe filiale sau pentru multinationale
- prin e-mail se pot trimite documente atasate in diferite formate, de la documente de organizatie la fotografii personale
- e-mail-ul inlocuieste cu succes forumurile online, sedintele in sala de conferinte sau sedintele in sistem tele-conferinta
- comunicarea prin e-mail reduce birocratia corporatista si creste viteza de lucru
DE RAU
- e folosit fara discernamant, un numar mare de mesaje fiind inutile si consumatoare de timp
- favorizeaza transferul de responsabilitate: o sarcina, o data comunicata, e trecuta la capitolul probleme rezolvate
- e adesea folosit ca document de acoperire ori instrument de constrangere (prin trecerea sefului in Cc)
- aspreste comunicarea (E foarte usor sa fii dur, sarcastic si nesimtit atunci cand nu trebuie sa-i spui cuiva toate lucrurile astea in fata, spune Adrian Stanciu de la Ascendis) si lasa loc de interpretari nebanuite de expeditor, pentru ca nu transmite mimica, limbajul trupului si intonatia vocii
-
-
TEHNOLOGIILE PERMISE
Din urmatoarea lista de tehnologii de comunicare pe care angajatii din companiile studiate au voie sa le foloseasca in scopuri profesionale, e-mailul e cel mai utilizat, fiind permis in 99% dintre companii.
E-mail 99%
Voice mail 97%
Dispozitive handheld wireless 81%
File Transfer Protocol 72%
Forumuri de discutie 69%
Newsgrupuri 50%
Instant messaging 48%
SURSA: AIIM/KCI SURVEY, 2005
LEGILE ORGANIZATIEI
Cele 1.000 de companii cuprinse in studiu au proceduri scrise referitoare la securitate, pastrarea datelor, interdictii de folosire si altele pentru comunicarea electronica. Dintre aceste tehnologii, e-mail-ul este cel mai legiferat, cu proceduri in 83% dintre companii.
E-mail 83%
Voice mail 50%
Dispozitive handheld wireless 35%
Instant messaging 28%
File Transfer Protocol 34%
Forumuri de discutie 27%
Newsgrupuri 17%
SURSA: AIIM/KCI SURVEY, 2005
REGULAMENT PENTRU E-MAIL
Doar 74% dintre companii penalizeaza incalcarea procedurilor interne pentru folosirea e-mail-ului. Procentul companiilor care includ in procedurile interne urmatoarele categorii de probleme:
Folosirea e-mail-ului pentru anumite scopuri 86%
Reguli privind continutul permis 76%
Consecinte pentru incalcarea regulilor 74%
Dreptul de proprietate asupra continutului mesajelor 73%
Limita maxima a casutei postale 60%
Durata maxima de pastrare a mesajelor 45%
Reguli privind pastrarea mesajelor 39%
Criptarea mesajelor 32%
SURSA: AIIM/KCI SURVEY, 2005
E-MAIL-UL IN AFACERI
E-mail-ul a devenit, in timp, principalul instrument de comunicare in afaceri. Organizatiile cuprinse in studiul AIIM/KCI folosesc posta electronica astfel:
Raspunsuri la intrebarile clientilor 91%
Discutii despre operatiuni sau strategii de produs 84%
Schimb de facturi, declaratii si informatii de plata 75%
Schimb de informatii confidentiale sau sensibile 71%
Negocierea contractelor si a intelegerilor 70%
Discutarea problemelor de resurse umane 63%
Completarea de documente solicitate de oficialitati 51%
Raspunsuri catre organizatii de reglementare 47%
Raspunsuri la litigii 34%
SURSA: AIIM/KCI SURVEY, 2005