BusinessMagazin

Blog

  • Doar unul din şase americani ştie unde se află Ucraina

    Un studiu publicat recent de Washington Post dezvăluie că cea mai mare parte a americanilor nu au nici cea mai vagă idee despre locaţia geografică a Ucrainei, relatează Business Insider.

    Cei peste 2.000 de americani care au răspuns la interviu luna trecută au notat, în proporţie de 60%, că recentul conflict s-a desfăşurat “relativ aproape”. Doar unul din şase americani a putut să arate poziţia exactă a Ucrainei.

    Rusia a anexat peninsula Crimea la finalul lunii trecute, în cadrul unui referendum contestat atât de statul rus cât şi de organizaţiile internaţionale.

  • Samsung anunţă profit în scădere pentru cel de-al doilea trimestru consecutiv

    Profitul operaţional al Samsung Electronics, cel mai mare producător de smartphone-uri la nivel global, a coborât la 8.400 miliarde woni (8 miliarde de dolari) în perioada ianuarie-martie, de la 8.800 miliarde woni în intervalul corespunzător din 2013, a anunţat marţi producătorul sud-coreean de electronice într-un raport preliminar.

    Media estimărilor analiştilor contactaţi de Bloomberg indica un profit de 8.300 miliarde woni. În ultimul trimestru al anului trecut, profitul Samsung a coborât cu 7,9%.

    Vânzările de produse din gama high-end au încetinit după ce pieţele dezvoltate au ajuns la saturaţie. Totodată, vânzările de smartphone-uri de top de la Samsung au fost afectate de lansarea noilor modele iPhone în toamna anului trecut.

    Samsung a prezentat recent noul vârf de gamă Galaxy S5 şi a extins gama de tablete, concentrându-se totodată pe dispozitive cu preţuri mai scăzute, în încercarea de a atrage mai mulţi clienţi pe fondul asaltului producătorilor chinezi, care vin cu oferte atractive la preţuri competitive.

    “Importanţa dispozitivului S5 este ceva mai mică faţă de modelele predecesoare”, a comentat pentru Bloomberg un analist de la NH Investment & Securities.

    Vânzările de smartphone-uri ale companiei sud-coreene au ajuns la 90 milioane unităţi în primele trei luni ale anului, potrivit estimărilor băncii japoneze Nomura.

    Acţiunile Samsung au scăzut marţi la Seul cu 0,9%, dar afişează un avans de aproximativ 1% faţă de începutul anului. Anul trecut, grupul a pierdut 9,9% din valoare la bursă, primul declin anual din 2008.

    Compania a înregistrat în primele trei luni ale anului vânzări de 50,3 miliarde de dolari, uşor sub estimările analiştilor.

  • Samsung anunţă profit în scădere pentru cel de-al doilea trimestru consecutiv

    Profitul operaţional al Samsung Electronics, cel mai mare producător de smartphone-uri la nivel global, a coborât la 8.400 miliarde woni (8 miliarde de dolari) în perioada ianuarie-martie, de la 8.800 miliarde woni în intervalul corespunzător din 2013, a anunţat marţi producătorul sud-coreean de electronice într-un raport preliminar.

    Media estimărilor analiştilor contactaţi de Bloomberg indica un profit de 8.300 miliarde woni. În ultimul trimestru al anului trecut, profitul Samsung a coborât cu 7,9%.

    Vânzările de produse din gama high-end au încetinit după ce pieţele dezvoltate au ajuns la saturaţie. Totodată, vânzările de smartphone-uri de top de la Samsung au fost afectate de lansarea noilor modele iPhone în toamna anului trecut.

    Samsung a prezentat recent noul vârf de gamă Galaxy S5 şi a extins gama de tablete, concentrându-se totodată pe dispozitive cu preţuri mai scăzute, în încercarea de a atrage mai mulţi clienţi pe fondul asaltului producătorilor chinezi, care vin cu oferte atractive la preţuri competitive.

    “Importanţa dispozitivului S5 este ceva mai mică faţă de modelele predecesoare”, a comentat pentru Bloomberg un analist de la NH Investment & Securities.

    Vânzările de smartphone-uri ale companiei sud-coreene au ajuns la 90 milioane unităţi în primele trei luni ale anului, potrivit estimărilor băncii japoneze Nomura.

    Acţiunile Samsung au scăzut marţi la Seul cu 0,9%, dar afişează un avans de aproximativ 1% faţă de începutul anului. Anul trecut, grupul a pierdut 9,9% din valoare la bursă, primul declin anual din 2008.

    Compania a înregistrat în primele trei luni ale anului vânzări de 50,3 miliarde de dolari, uşor sub estimările analiştilor.

  • Ce venituri şi cheltuieli au avut românii în ultimul trimestru din 2013

    “Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie, în trimestrul IV 2013, veniturile totale medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 2.624 lei pe gospodărie şi 920 lei pe persoană. Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2.186 lei lunar pe gospodărie (766 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 439 lei lunar pe gospodărie (154 lei pe persoană)”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică.

    Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri, respectiv 49,1% din veniturile totale ale gospodăriilor în primul trimestru al anului trecut, 51,2% în trimestrul al doilea, 53,1% în trimestrul al treilea şi 51,3% în ultimele trei luni ale anului.

    La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au mai contribuit veniturile din prestaţii sociale (22,2%), din agricultură (3,1%), din activităţi neagricole independente (2,8%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,8%). Veniturile în natură deţin o pondere de 16,7% reprezentând în principal contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii – 15%.

    Cheltuielile totale s-au plasat, în medie, la 2.394 lei lunar pe gospodărie (839 lei/persoană) şi au reprezentat 91,2% din nivelul veniturilor totale.

    Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat sau servicii veterinare).

    Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei sau cumpărarea de acţiuni deţin o pondere de 0,6% în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei.

    Produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au reprezentat, în medie, 40,1% din consumul gospodăriilor. Cheltuielile legate de locuinţă (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei) au avut o pondere de 21,1%.

    La polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodării pentru hoteluri, cafenele şi restaurante (2,1%) şi cele pentru educaţie (0,5%).

  • Ce venituri şi cheltuieli au avut românii în ultimul trimestru din 2013

    “Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie, în trimestrul IV 2013, veniturile totale medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 2.624 lei pe gospodărie şi 920 lei pe persoană. Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2.186 lei lunar pe gospodărie (766 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 439 lei lunar pe gospodărie (154 lei pe persoană)”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică.

    Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri, respectiv 49,1% din veniturile totale ale gospodăriilor în primul trimestru al anului trecut, 51,2% în trimestrul al doilea, 53,1% în trimestrul al treilea şi 51,3% în ultimele trei luni ale anului.

    La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au mai contribuit veniturile din prestaţii sociale (22,2%), din agricultură (3,1%), din activităţi neagricole independente (2,8%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,8%). Veniturile în natură deţin o pondere de 16,7% reprezentând în principal contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii – 15%.

    Cheltuielile totale s-au plasat, în medie, la 2.394 lei lunar pe gospodărie (839 lei/persoană) şi au reprezentat 91,2% din nivelul veniturilor totale.

    Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat sau servicii veterinare).

    Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei sau cumpărarea de acţiuni deţin o pondere de 0,6% în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei.

    Produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au reprezentat, în medie, 40,1% din consumul gospodăriilor. Cheltuielile legate de locuinţă (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei) au avut o pondere de 21,1%.

    La polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodării pentru hoteluri, cafenele şi restaurante (2,1%) şi cele pentru educaţie (0,5%).

  • Business Magazin, în 2006: Toate drumurile României duc la mall. Chiriaşii nu mai găsesc locuri în centrele comerciale

    Toate drumurile Romaniei duc la mall. O spun in diferite forme analistii imobiliari: numarul mall-urilor din Bucuresti ar putea ajunge la 14 in trei ani; numai pentru 2007 in tara sunt anuntate proiecte de peste 500 mil. euro; la sfarsitul lui 2005, toate spatiile comerciale de calitate din Capitala erau 100% ocupate, existand liste de asteptare pentru Bucuresti Mall sau Plaza Romania. Dar in spatele entuziasmului cvasigeneral, spectrul esecului isi arata primii colti. In fond, cine castiga si cine pierde?

    Fiecare oras cu 100.000-150.000 de locuitori suporta un centru comercial de tip mall“, spune de cate ori are ocazia Iulian Dascalu, omul de afaceri de numele caruia se leaga primul mall de succes din provincie – Iulius Mall din Iasi. „Intr-un oras mai mare, pentru fiecare 150.000 de locuitori poate fi construit un mall“, e de parere si Arpad Paszkany, administratorul Polus Transilvania – parte a grupului de investitii imobiliare TriGranit Development Corporation. Proprietar al echipei de fotbal CFR Cluj, Paszkany a asteptat noua ani sa treaca de la teorie la practica. Constructia Polus Mall – un complex care se va intinde pe 34 ha a fost anuntata inca din 1997, rastimp in care proiectul a ramas in suspensie din cauza disputelor juridice asupra terenului.

    Cu doua mall-uri la activ, presedintele Iulius Group a asteptat ceva mai putin. Proiectul Iulius Mall Cluj-Napoca – cea mai mare investitie de pana acum a Iulius –  era prezentat oficial in februarie 2006, pentru ca lucrarile sa inceapa in forta trei luni mai tarziu. Termenul de finalizare: octombrie 2007. Tot in luna iunie se turna si piatra de temelie a Polus Center, care va deveni operational la sfarsitul lui 2007. Clujenii vor avea dintr-o data doua mall-uri si, implicit, o dilema de rezolvat: Iulius Mall sau Polus Center? Dar o intrebare nu vine niciodata singura. Facand abstractie de optimismul fundamentat statistic al celor doi oameni de afaceri, vor reusi ambele mall-uri sa supravietuiasca? Prin extrapolare, cate dintre proiectele anuntate pentru urmatorii ani vor ajunge la faza de maturitate?

    Dragos Rosca, directorul fondului de investitii Gemisa Investments, care are cateva plasamente in retail (Mini Blu, Optiblu), spune ca „un mall nu este atat o afacere de real estate, cat una de retail“: nu este suficient sa ridici o constructie si sa astepti ca lucrurile sa mearga de la sine. Pentru un dezvoltator, crucial e sa genereze trafic. Cum se poate face acest lucru? Specialistii in real estate ar declama imediat: prin locatie, locatie, locatie. Concentrandu-se asupra acestei repetitii, retailerii cu experienta ar prescrie insa o alta formula a succesului: ancore, ancore, ancore – adica puncte de atractie intr-un centru comercial – cinematograf, restaurante si cafenele sau magazine cu branduri sonore. Revenind la exemplul Clujului, Iulius Mall va fi amplasat in apropierea fostei baze de agrement a UTC Cluj, in cartierul Gheorgheni. Avand o suprafata desfasurata de 110.338,35 mp (inclusiv parcaje si o cladire de birouri de clasa A), cel de-al treilea mall al Iulius va avea, printre altele, Aqua Park, un patinoar, un perete de alpinism si o piscina. Valoarea totala a investitiei: 60  milioane de euro. Polus Center se va afla in cealalta parte a orasului, la  granita dintre Cluj-Napoca si comuna Floresti, la iesirea spre Oradea, intre Metro si Praktiker. Cu o suprafata construita de 82.000 mp, mall-ul Polus e  o investitie de 140 milioane de euro, dar si 250 de magazine, sapte hipermaketuri, un multiplex, 28 de cafenele, restaurante si fast-food-uri.

     

    CITITI AICI ARTICOLUL INTEGRAL din august 2006.

  • Business Magazin, în 2006: Toate drumurile României duc la mall. Chiriaşii nu mai găsesc locuri în centrele comerciale

    Toate drumurile Romaniei duc la mall. O spun in diferite forme analistii imobiliari: numarul mall-urilor din Bucuresti ar putea ajunge la 14 in trei ani; numai pentru 2007 in tara sunt anuntate proiecte de peste 500 mil. euro; la sfarsitul lui 2005, toate spatiile comerciale de calitate din Capitala erau 100% ocupate, existand liste de asteptare pentru Bucuresti Mall sau Plaza Romania. Dar in spatele entuziasmului cvasigeneral, spectrul esecului isi arata primii colti. In fond, cine castiga si cine pierde?

    Fiecare oras cu 100.000-150.000 de locuitori suporta un centru comercial de tip mall“, spune de cate ori are ocazia Iulian Dascalu, omul de afaceri de numele caruia se leaga primul mall de succes din provincie – Iulius Mall din Iasi. „Intr-un oras mai mare, pentru fiecare 150.000 de locuitori poate fi construit un mall“, e de parere si Arpad Paszkany, administratorul Polus Transilvania – parte a grupului de investitii imobiliare TriGranit Development Corporation. Proprietar al echipei de fotbal CFR Cluj, Paszkany a asteptat noua ani sa treaca de la teorie la practica. Constructia Polus Mall – un complex care se va intinde pe 34 ha a fost anuntata inca din 1997, rastimp in care proiectul a ramas in suspensie din cauza disputelor juridice asupra terenului.

    Cu doua mall-uri la activ, presedintele Iulius Group a asteptat ceva mai putin. Proiectul Iulius Mall Cluj-Napoca – cea mai mare investitie de pana acum a Iulius –  era prezentat oficial in februarie 2006, pentru ca lucrarile sa inceapa in forta trei luni mai tarziu. Termenul de finalizare: octombrie 2007. Tot in luna iunie se turna si piatra de temelie a Polus Center, care va deveni operational la sfarsitul lui 2007. Clujenii vor avea dintr-o data doua mall-uri si, implicit, o dilema de rezolvat: Iulius Mall sau Polus Center? Dar o intrebare nu vine niciodata singura. Facand abstractie de optimismul fundamentat statistic al celor doi oameni de afaceri, vor reusi ambele mall-uri sa supravietuiasca? Prin extrapolare, cate dintre proiectele anuntate pentru urmatorii ani vor ajunge la faza de maturitate?

    Dragos Rosca, directorul fondului de investitii Gemisa Investments, care are cateva plasamente in retail (Mini Blu, Optiblu), spune ca „un mall nu este atat o afacere de real estate, cat una de retail“: nu este suficient sa ridici o constructie si sa astepti ca lucrurile sa mearga de la sine. Pentru un dezvoltator, crucial e sa genereze trafic. Cum se poate face acest lucru? Specialistii in real estate ar declama imediat: prin locatie, locatie, locatie. Concentrandu-se asupra acestei repetitii, retailerii cu experienta ar prescrie insa o alta formula a succesului: ancore, ancore, ancore – adica puncte de atractie intr-un centru comercial – cinematograf, restaurante si cafenele sau magazine cu branduri sonore. Revenind la exemplul Clujului, Iulius Mall va fi amplasat in apropierea fostei baze de agrement a UTC Cluj, in cartierul Gheorgheni. Avand o suprafata desfasurata de 110.338,35 mp (inclusiv parcaje si o cladire de birouri de clasa A), cel de-al treilea mall al Iulius va avea, printre altele, Aqua Park, un patinoar, un perete de alpinism si o piscina. Valoarea totala a investitiei: 60  milioane de euro. Polus Center se va afla in cealalta parte a orasului, la  granita dintre Cluj-Napoca si comuna Floresti, la iesirea spre Oradea, intre Metro si Praktiker. Cu o suprafata construita de 82.000 mp, mall-ul Polus e  o investitie de 140 milioane de euro, dar si 250 de magazine, sapte hipermaketuri, un multiplex, 28 de cafenele, restaurante si fast-food-uri.

     

    CITITI AICI ARTICOLUL INTEGRAL din august 2006.

  • Revolta unei angajate: şi-a dat demisia şi a făcut cu doi prieteni o afacere de un milion de euro

    La numai 21 de ani, s-a angajat ca web developer la Totalnet, un furnizor de servicii de internet din Capitală cumpărat ulterior de RCS&RDS, şi a ajuns în doi ani să conducă departamentul în care se angajase iniţial, sub titulatura de head of web development.

    În 2003 a pornit, împreună cu Alex Lăpuşan şi Alex Novac, firma Zitec, fiind în prima fază implicată doar parţial. Un an mai târziu, a decis să renunţe la jobul de la Totalnet şi să devină director de operaţiuni în compania pe care o înfiinţase. Printre responsabilităţile actuale se numără managementul şi eficientizarea operaţiunilor, dezvoltarea echipei, facilitarea comunicării între departamente, dar şi între proiecte, precum şi coordonarea financiară. „Ca fondator, am responsabilitatea să mă implic practic oriunde este nevoie„, spune însă Simona Lăpuşan. Ca urmare, afacerile companiei care oferă soluţii software, design web, consultanţă IT, găzduire web, dar şi promovare online, au crescut an de an şi s-au cifrat la 1,4 de milioane de euro anul trecut. În subordine directă, directorul operaţional al Zitec are aproximativ 25 de angajaţi.

    FUNCŢIE COO şi cofondator
    VÂRSTĂ 34 de ani
    CIFRĂ DE AFACERI 2012 1,4 milioane de euro
    ANGAJAŢI 60

     

  • Revolta unei angajate: şi-a dat demisia şi a făcut cu doi prieteni o afacere de un milion de euro

    La numai 21 de ani, s-a angajat ca web developer la Totalnet, un furnizor de servicii de internet din Capitală cumpărat ulterior de RCS&RDS, şi a ajuns în doi ani să conducă departamentul în care se angajase iniţial, sub titulatura de head of web development.

    În 2003 a pornit, împreună cu Alex Lăpuşan şi Alex Novac, firma Zitec, fiind în prima fază implicată doar parţial. Un an mai târziu, a decis să renunţe la jobul de la Totalnet şi să devină director de operaţiuni în compania pe care o înfiinţase. Printre responsabilităţile actuale se numără managementul şi eficientizarea operaţiunilor, dezvoltarea echipei, facilitarea comunicării între departamente, dar şi între proiecte, precum şi coordonarea financiară. „Ca fondator, am responsabilitatea să mă implic practic oriunde este nevoie„, spune însă Simona Lăpuşan. Ca urmare, afacerile companiei care oferă soluţii software, design web, consultanţă IT, găzduire web, dar şi promovare online, au crescut an de an şi s-au cifrat la 1,4 de milioane de euro anul trecut. În subordine directă, directorul operaţional al Zitec are aproximativ 25 de angajaţi.

    FUNCŢIE COO şi cofondator
    VÂRSTĂ 34 de ani
    CIFRĂ DE AFACERI 2012 1,4 milioane de euro
    ANGAJAŢI 60

     

  • Ministrul elen de Finanţe: Grecia nu se grăbeşte să revină pe pieţele de obligaţiuni

     “Vom reveni pe piaţă până în vară, în prima jumătate a acestui an. Nu este nicio grabă”, a spus Stournaras la postul de radio Vima FM, relatează Kathimerini.

    Surse apropiate situaţiei au declarat că Grecia vrea să obţină peste 2 miliarde de euro în prima sa emisiune de obligaţiuni de după anul 2010.

    “Nu avem nevoie de aceşti bani pentru a acoperi un deficit de finanţare. Testăm apa şi încercăm să reducem randamentele. Nu avem nevoie de bani şi nu avem nevoie să ne grăbim”, a explicat ministrul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro