“Studiez şi vreau să găsesc toate modalităţile prin care să ajutăm firmele ca atunci când au de plătit la bugetul de stat, în primul rând să plătească principalul şi nu accesoriul. Ce înseamnă în termeni obişnuiţi: firmele au de plătit 10 lei, dacă nu îi plătesc la timp, au penalităţi de întârziere. Când mergi să achiţi la Fisc, Fiscul ia mai întâi penalităţile în ordinea istorică, îţi ia datoria cea mai veche şi penalităţile, iar principalul rămâne şi generează pierderi. Vreau ca omul să aibă posibilitatea să aleagă principalul, ca să poată curma sursa penalităţilor”, a spus Boc la postul tv B1.
Blog
-
Euro şi dolarul s-au apreciat cu peste 2% faţă de francul elveţian
Moneda unică europeană a urcat la un maxim de 1,19714 franci pentru un euro, pe platforma de tranzacţionare EBS, iar la ora transmiterii ştirii era în creştere cu 2,3%, la 1,1958 franci pe unitate. Dolarul a avansat cu 2,1%, la 0,8231 franci pe unitate, după ce a atins un vârf al şedinţei de 0,8240 franci pe unitate.
-
Boc: Proiectul Roşia Montană are două mari probleme: una economică şi una de mediu
“Eu cred că acest proiect are cel puţin două mari probleme în acest moment: una de mediu – şi aştept să văd care este soluţia specialiştilor şi ce spun ei – şi una din punct de vedere economic pentru ce înseamnă beneficiile României din acest contract”, a declarat Boc pentru RRA.
El a afirmat că punctul său de vedere personal este neschimbat de când a apărut acest proiect – “nu am fost şi nu sunt un fan al acestui proiect”, însă a adăugat că va aştepta să vadă care va fi poziţia oficială a experţilor în privinţa contractului, pe care l-a apreciat ca fiind în defavoarea statului român, “iar formula actuală trebuie rediscutată, cu siguranţă”.
Preşedintele Traian Băsescu, un susţinător declarat al proiectului, a afirmat la rândul său, în vizita de luni la Roşia Montană, că “este obligatoriu de renegociat” contractul pentru exploatarea minieră. “Cred că trebuie renegociat; dacă nu, statul are alte pârghii. Să fiţi siguri de asta, că redevenţa e în lege, nu în contract”, a spus şeful statului, referindu-se la o posibilă modificare de legislaţie privind nivelul redevenţelor pentru exploatarea resurselor naturale.
O modificare a nivelului redevenţelor pentru exploatarea resurselor naturale a fost recomandată şi de Consiliul Fiscal, în mai multe rânduri, drept mijloc de creştere a veniturilor la buget, având în vedere nivelul foarte scăzut al veniturilor obţinute de România din redevenţele încasate pentru exploatarea petrolului şi a gazelor.
-
Emil Boc: Legal este posibilă organizarea de alegeri locale şi generale simultan în noiembrie 2012
“Există o susţinere de la aproape toate formaţiunile politice pentru comasarea celor două alegeri”, a spus prim-ministrul, într-un interviu pentru Radio România Actualităţi.
Avantajul comasării alegerilor, în opinia lui Boc, ar fi economiile la bugetul de stat, estimate la 30 de milioane de euro. “Banii, dacă se va face această comasare, ar trebui să fie explicit arătat unde se duc, ce se finalizează, ce se termină, ce şcoală, ce spital, ce drum, sau autostradă, sau fracţiune de autostradă, sau sector din administraţie se termină”, a adăugat premierul.
Al doilea avantaj ar fi acela că “am da un semn de seriozitate şi pe plan naţional şi pe plan internaţional că România nu sacrifică anul 2012 pentru alegeri şi compromite stabilitatea economică, pe care cu greu am câştigat-o”, consideră premierul. “Eu nu voi ceda patimii populismului şi nu voi cădea în nici un exces electoral care să ducă România în vreun potenţial derapaj economic, pentru că cu prea multe sacrificii şi greutăţi românii şi-au recâştigat această stabilitate macroeconomică şi nu vom compromite această stabilitate de dragul unor voturi în plus în 2012, pentru că ele se întorc după aceea împotriva noastră.”
Emil Boc a îndemnat toate partidele ca, dacă există un acord asupra propunerii de organizare simultană a alegerilor, să cadă de acord repede, “pentru ca lumea să ştie foarte clar ce înseamnă calendarul anului 2012”.
În privinţa răspunderii pentru banul public, premierul a adăugat că până la 1 septembrie, fiecare minister va fi obligat să posteze pe site-ul instituţiei investiţiile pe care le finalizează sau le dă în exploatare în anul 2011 şi fiecare minister să arate public ce a finalizat în anii de guvernare (2009-2011), ca să se ştie cum s-au cheltuit banii pentru acest exerciţiu bugetar.
“România are, potrivit bugetului, una dintre cele mai ridicate sume pentru investiţii din Europa ca procent în PIB. Acest lucru trebuie să se concretizeze în obiective de investiţii finalizate”, a spus Emil Boc.
Şi la nivel local, Guvernul recomandă primăriilor şi consiliilor judeţene să-şi afişeze pe site-ul instituţiei obiectivele de investiţii pe care le termină sau pe cele pe care le-au terminat până acum, “ca oamenii să se poată uita, să ştie exact dacă a meritat investiţia sau nu a meritat şi să judece şi din acest punct de vedere pe cei pe care urmează să-i evalueze”.
Boc a exemplificat cu proiectul de autostradă de pe Coridorul IV Nădlac-Constanţa, unde astăzi, cu excepţia tronsonului Sibiu-Piteşti, toate tronsoanele de autostradă sunt în licitaţie sau în lucru în momentul de faţă, la Nădlac-Arad încep lucrările în toamna aceasta, iar Arad-Timişoara este în lucru, ca şi Deva-Orăştie – deja se lucrează. Cu excepţia tronsonului de la Sibiu la Piteşti, unde probabil va fi necesar un regim de parteneriat public-privat, toate sunt în lucru, astfel încât vor fi gata până în 2013. “Eu vă spun că va fi guvernul PDL în perioada 2012-2016 cel care va finaliza aceste tronsoane de autostradă”, a anticipat Emil Boc.
-
BACALAUREAT, SESIUNEA A II-A: 240 de candidaţi, eliminaţi la nivel naţional de la proba de limba română
Conform statisticii realizate de Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare, la limba şi literatura română a sesiunii august – septembrie 2011 a examenului de bacalaureat au fost înscrişi 62.348 elevi.
La teste au fost prezenţi 54.099 de candidaţi (86,77%). Şi la această sesiune au fost eliminaţi din cauza diferitelor tentative de fraudare a examenului (telefoane mobile, fiţuici), 240 de candidaţi adică 0,44% dintre cei prezenţi) la nivel naţional.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Îmbrânceli între susţinătorii şi opozanţii proiectului de la Roşia Montană. A fost nevoie de intervenţia jandarmilor
Reprezentanţii asociaţiei Alburnus Maior şi ai Fundaţiei Culturale Roşia Montană au ieşit, luni după-amiază, de la discuţia cu preşedintele Traian Băsescu, desfăşurată în sediul Primăriei din localitate, arătând spre mulţimea aflată în faţa instituţiei semnul victoriei şi strigându-le susţinătorilor proiectului “Trădătorilor”. În acel moment, susţinătorii proiectului, angajaţi ai companiei Roşia Montană Gold Corporation, au încercat să ajungă în zona în care se aflau reprezentanţii celor două organizaţii opozante, fiind nevoie de intervenţia jandarmilor pentru a-i opri.
-
Ungaria se confruntă cu o situaţie foarte periculoasă din cauza crizei din zona euro
Guvernul Orban a mizat pe redresarea economiei mondiale atunci când a rupt legăturile cu Fondul Monetar Internaţional, în urmă cu un an, şi a optat pentru un impozit unic de 16%, reducerea impozitelor pentru companii şi naţionalizarea activelor fondurilor private de pensii, de 15 miliarde de dolari. Reducerea impozitelor pe venit, cu 400 miliarde de forinţi (2,1 miliarde dolari) nu a reuşit să susţină consumul, după ce aprecierea francului elveţian a majorat ratele pentru împrumuturile imobiliare, în timp ce exporturile au scăzut din cauza cererii mai mici din străinătate.
-
Preşedintele Agenţiei de Protecţie a Mediului a demisionat. Borbely îl propune pe Abos Gabor
Ministrul Mediului, Laszlo Borbely, l-a propus pe Abos Gabor în locul lui Nagy Iosif. Ministrul şi-a înaintat propunerea premierului Emil Boc, pentru ca Gabor să fie numit în funcţie prin hotărâre de guvern. Abos Gabor este fostul adjunct al comisarului general al Gărzii de Mediu. România a fost suspendată de la tranzacţionarea certificatelor de emisii de carbon, decizia finală a Comitetului de Conformare a Protocolului de la Kyoto, care confirmă concluziile preliminare din 8 iulie, fiind în vigoare până la rezolvarea neconformităţilor identificate. Decizia finală confirmă suspendarea eligibilităţii României de a participa la mecanismele flexibile în baza articolelor 6, 12 şi 17 ale Protocolului de la Kyoto, până la rezolvarea neconformităţilor identificate. Suspendarea eligibilităţii a intrat în vigoare la comunicarea deciziei. România a luat act de decizia finală a Comitetului de Conformare.
-
Finlanda propune transferarea activelor Greciei către o companie holding din Luxemburg
Planul, pus la punct în iunie, reprezintă un element central al solicitărilor făcute de Finlanda în schimbul împrumuturilor care urmează să fie acordate Greciei în cadrul noului acord internaţional de “salvare” a statului elen. Dacă nu se va ajunge la un compromis în privinţa revendicărilor, Finlanda ar putea ieşi din acordul pentru Grecia, declanşând o nouă rundă de haos pe pieţele financiare. Deşi împrumutul acordat Greciei de Finlanda este relativ mic, ratingul de credit triplu-A al statului nordic dă mai multă greutate programului de finanţare externă de 109 miliarde euro convenit de liderii europeni, FMI, Atena şi creditorii privaţi ai statului elen. Finlanda a cerut, la scurt timp după încheierea acordului pentru Grecia, ca statul elen să ofere garanţii colaterale în schimbul împrumutului luat de la guvernul de la Helsinki. Mai multe state, printre care Austria, Olanda, Slovenia şi Slovacia au venit ulterior cu solicitări similare.
-
Ce spun angajaţii Lidl despre salariile din companie
Câţiva dintre cititorii zf.ro, care au comentat informaţia pe site, şi care susţin că sunt angajaţi ai Lidl, fără a-şi dezvălui numele şi prenumele, spun însă că la nivelul salarial anunţat de retailer se ajunge abia după trei ani. O persoană care a preferat să rămână anonimă spune “eu sunt şef de magazin la unul din magazinele Lidl. (…) Salariile menţionate se ating în treapta trei de salarizare, respectiv după 3 ani. Eu am fost angajat de Plus (lanţul achiziţionat de Lidl la intrarea pe piaţă, n.red.) în urmă cu cinci ani şi am rămas în continuare”.