Directorul general al grupului, Vikram Pandit, a declarat că banca va înregistra în trimestrul al patrulea un cost excepţional de 400 milioane de dolari legat de reducerile de personal, sumă care include plăţi compensatorii acordate angajaţilor disponibilizaţi. Citigroup, a treia mare bancă americană după active, avea circa 267.000 de angajaţi la finele lunii septembrie.
Blog
-
Grecia a adoptat un buget de austeritate drastic pentru 2012: Impozite mai mari, salarii mai mici şi concedieri
Pentru a reuşi să realizeze un excedent primar de 1,1 la sută în 2012, un obiectiv ambiţios ţinând cont de recesiunea profundă pe care o traversează ţara, Grecia trebuie să fie “hotărâtă” şi “sistematică” în efortul său, altfel istoria nu o va ierta, a declarat premierul Lucas Papademos, în faţa deputaţilor. Guvernul de coaliţie (socialişti, dreapta, extrema-dreaptă), care putea conta teoretic pe 255 de voturi din totalul de 300 din Parlament, a obţinut 258 de voturi în favoarea acestui buget, din totalul de 299 de votanţi, 41 de deputaţi exprimându-se împotrivă, potrivit rezultatelor oficiale.
-
“Să moară şi capra vecinului”, “Lasă că merge şi aşa” – expresiile care îi descriu pe români
Studiul “Patriotismul la români” arată că doar 41 la sută pot spune despre ei ca sunt patrioţi, la nivel declarativ, cei mai patrioţi fiind românii din Banat (unde 60 la sută se pot caracteriza în acest mod) şi din Muntenia (50 la sută). Doar opt la sută dintre cei care au fost întrebaţi pot spune că pe români îi defineşte expresia “Sunt mândru că sunt român”, iar 18 la sută au fost de acord ca românii sunt caracterizaţi prin zicala “Fie pâinea cât de rea, tot mai bună-i în ţara mea”.
-
Sorin Pâslaru, ZF: Cine poate să spună că administrezi corect o ţară din care oamenii fug?
Cuvinte goale în loc de fapte. În loc de slujbe pentru tineri care să îi facă să îşi gândească viitorul aici, în loc de şosele, trenuri rapide şi în loc de spitale. În loc de companii româneşti care să iasă în lume şi cu care într-adevăr România să conteze şi nu mână de lucru ieftină în berăriile din Veneţia. Căci ce au ajuns româncele dacă nu filipinezele Europei?
“Ce mă preocupă cel mai mult este că muncitorii din fabrici par că şi-au pierdut orizontul. Nu mai sunt interesaţi să muncească, să câştige mai mult. E doar o stare de supravieţuire şi atât”, spunea recent Dan Şucu, preşedintele grupului de mobilă Mobexpert într-o discuţie despre bugetul României în 2012.
Joburi pentru tineri şi locuinţe, scăderi de taxe pentru crearea de locuri de muncă, încurajarea tinerilor absolvenţi de universităţi să se stabilească în ţară prin subvenţionarea chiriilor, o perspectivă de viitor – scrie undeva despre asta în bugetul pe 2012?
Dar cine să se gândească la ce are nevoie ţara asta mâine, Adriean Videanu care îşi scrie iniţialele pe fundul piscinei de lângă palatul de 100 de camere sau câte or fi de la Snagov?
Tagma de absolvenţi de Spiru Haret care a populat birourile ministerelor în frunte cu Elena Udrea sau Traian Igaş, ministrul de interne cu bacalaureat la 24 de ani? Şefii comisiilor din Parlament unde trec bugetele de miliarde de euro ale ministerelor ca prin gară, care nu sunt în stare să pună nicio întrebare?
Nişte farisei cărora nu le pasă nici un milimetru de ceea este în jur, ci numai de exploatarea poziţiilor oficiale. Că doar nu trăiesc din salariul de ministru de 1.000 de euro.
Mai rău ca în urmă cu 20 de ani, cine nu este membru de partid nu are acces în nicio funcţie de “răspundere” a statului român.
Din toată Uniunea Europeană, numai în România, ţările baltice, Ungaria şi Bulgaria a scăzut populaţia între 1990 şi 2010. Dar nicăieri ca la noi, unde ultimul recensământ o să indice probabil 19 milioane de locuitori, adică cu aproape 20% mai puţini ca în 1990.
Irlanda e în criză, Grecia e în criză, Portugalia e în criză, au acumulat datorii, dar fiecare şi-a adăugat la populaţie câte 1-2 milioane în două decenii. Oamenii se înmulţesc dacă trăiesc mai bine. Numai românii fug încotro văd cu ochii, alungaţi pur şi simplu de rău de-acasă. Cine îi alungă?
Pentru că este explicabilă migraţia în masă din Italia, Portugalia sau Irlanda anilor ’50, când era vorba de familii cu 7-8 copii, nu ca acum. Cine poate să spună că administrezi eficient, cu grijă faţă de viitor, şi nu la distrugere, o ţară dacă oamenii pur şi simplu fug şi o lasă altora? E acesta un program, o alungare, sau o neputinţă? Ce fac cei plătiti să apere siguranţa dezvoltării? Mai gândesc ei româneşte sau sunt vânduţi?
Cum a fost condusă această ţară dacă a avut prăbuşiri ale economiei ca într-o perioadă de război, inflaţie care a spulberat economiile familiilor şi hemoragii de milioane de slujbe şi totuşi nimeni nu a plătit?
Cum cheltui an de an 3 miliarde de euro pe şosele şi vii să spui râzând că e gata doar o jumătate – în lungime – de 15 kilometri de autostradă? Unde se duc cele 3,5 miliarde de euro buget anual la Agricultură dacă românii dau jumătate din banii lunar pe mâncare, dacă un kilogram de brânză este 28 de lei (7 euro)?
Unde sunt milionarii în euro care au lucrat toată viaţa la stat şi ar trebui să dea socoteală cum au administrat rezervele unei ţări neîndatorate care a trebuit să ia un împrumut de 20 miliarde de euro, cât jumătate din bugetul anual?
Este evident că ţara se va afla în 2012, în al doilea mandat al preşedintelui Traian Băsescu (60 de ani) şi al patrulea an de guvernare al premierului Emil Boc (46 de ani), la răspântia a două generaţii.
Cum poate fi măsurată mai bine decât prin datorii comparate cu active ce lasă o generaţie alteia? Ce lasă României generaţia celor care aveau 40 de ani la Revoluţie şi care au luat puterea, doctorii în economie care au ieşit de sub mantaua lui Ion Iliescu?
Oraşe decimate, dezindustrializate, unde nu mai are serviciu decât 10% din populaţie, sate pierdute pentru dezvoltare, cu o populaţie întoarsă la sapă.
Nimeni din străinătate nu poate înţelege cum să cedezi totul pentru nimic, cum să te alegi cu datorii “la schimb” cu cedări de active. O explicaţie poate fi, dar ar fi dramatic: la fel ca între 1700 şi 1821, în epoca fanarioţilor, ţara să fi căzut pe mâna unor neromâni. Căci altfel ce lideri să fi avut România de a putut să-şi alunge oamenii din ţară, de a lăsat resursele să fie exploatate de străini, de nu a reuşit decât să se îndatoreze şi să se supraîndatoreze şi să nu lase active naţionale viabile care să producă pentru viitor?
Cititi mai multe opinii scrise de Sorin Pâslaru pe www.zf.ro
-
Posesorii de carduri RBS primesc reduceri la unele programe de educaţie
Astfel, părinţii care îşi înscriu copiii la unul dintre cursurile celor 5 mini-academii FasTracKids deschise în Bucureşti şi plătesc cu cardul de credit Royal Black sau Royal Gold MasterCard un abonament de 5 luni în valoare de 1.500 lei, primesc bonus un modul în cadrul programului special de vară, al cărui cost se ridică la 350 lei. Altfel spus, deţinătorii celor două tipuri de carduri beneficiază de o reducere de 23% la FasTracKids, un program consistent de training şi dezvoltare personală care se adresează copiilor cu vârste între 2,5 şi 8 ani.
“Ca părinţi încercăm mereu să găsim pentru copiii noştri programe speciale, cursuri extraşcolare care să le îmbunătăţească cunoştinţele. Prin aceste reduceri oferite la plata cu cardul de credit RBS Royal Gold MasterCard sau Royal Black pentru cursuri şi programe dedicate copiilor, banca noastră îşi arată susţinerea pentru dezvoltarea personală şi intelectuală a celor mici” a declarat Marijana Vasilescu, director comunicare şi marketing, RBS România.
De asemenea deţinătorii cardurilor de credit Royal Black şi Royal Gold MasterCard care doresc să-şi îmbunătăţească cunoştinţele de limba engleză pot face acest lucru cu un cost redus. International House, lider naţional în trainingul de limba engleză pentru afaceri şi partener în program, oferă o reducere de 20% la cursurile achiziţionate cu cardurile amintite.
International House are sediul central la Londra şi este considerată a fi reţeaua educaţională care creează standardele de predare a limbii engleze la nivel mondial.
FasTracKids are 14 centre şi 2000 de cursanţi în România. Programa “Core” a fost special gândită pentru a le oferi copiilor cu vârstele cuprinse între 3,5-8 ani o experienţă de învăţare interactivă şi inedită. -
UniCredit Ţiriac Bank iese cu o ofertă de internet banking gratuit pe şase luni
Gratuitatea este valabilă pentru persoanele fizice care se înscriu online pentru serviciul Online B@nking, în pagina dedicată campaniei, care cuprinde tutoriale video şi demo-uri interactive, o listă de întrebări frecvente, o secţiune de suport şi formularul de înscriere prin care clienţii pot contracta gratuit serviciul. Oferta este valabilă până la 31 decembrie 2011.
“Online B@nking reprezinta unul dintre cele mai dinamice servicii oferite de banca noastră. Estimam ca la finalul acestui an numarul total de utilizatori Online B@nking de la UniCredit Ţiriac Bank va fi cu 25% peste nivelul de la sfârşitul lui 2010”, a declarat Bogdan Spuza, director Marketing şi Segmente în cadrul diviziei de retail a UniCredit Ţiriac Bank.
După primele nouă luni ale anului, numărul utilizatorilor serviciului Online B@nking a ajuns la 101.000, în creştere cu 21% faţă de sfârşitul lui 2010.
Serviciul de Online B@nking al UniCredit Tiriac Bank permite constituirea şi prelungirea depozitelor la termen sau activarea altor servicii, precum Info SMS, fără deplasarea la bancă. De asemenea, plata facturilor la utilităţi este gratuită prin serviciul de Online B@nking, în baza convenţiilor încheiate de către UniCredit Ţiriac Bank cu furnizorii.
Pentru clienţii serviciului, “tranzacţiile pot fi chiar si 100% gratuite, daca vorbim despre plăţi efectuate între conturi UniCredit Ţiriac Bank, şi cu 50% reduse faţă de casierie, dacă sunt efectuate către alte bănci”, subliniază Bogdan Spuza.
Serviciul este activ permanent, iar clienţii beneficiază de asistenţă prin telefon, e-mail sau mesaje online, de luni până vineri între orele 9:00 şi 19:00.
UniCredit Ţiriac Bank, a cincea bancă din România după valoarea activelor, face parte din reţeaua grupului italian UniCredit, cel mai mare grup bancar din Europa Centrală şi de Est şi unul dintre cele mai mari din Europa. Banca are circa 544.000 clienţi, pe care îi deserveşte prin intermediul a peste 240 de sucursale.
-
Primiţi cu valul al doilea al crizei?
Guvernul de la Bucureşti a fost “elevul model al FMI”, spunea recent ambasadorul Franţei, Acelaşi argument era reluat de ministrul Elena Udrea când susţinea ideea că România e acum mai bine pregătită de un eventual nou val al crizei nu doar decât în urmă cu trei-patru ani, dar şi în raport cu celelalte ţări europene. Iar cancelarul german Angela Merkel, în discursul de vinerea trecută în care a încercat să-i convingă pe parlamentarii germani să-i dea mandat pentru o înăsprire a regulilor fiscale în UE, a lăudat “sacrificiile” unor ţări din afara zonei euro, ca Bulgaria, România şi statele baltice, adică reformele acceptate în numele aderării la zona euro.
România din 2011 a făcut într-adevăr progrese cu totul remarcabile faţă de 2008. Analiştii agenţiei de evaluare financiară Coface arată că România a avut una dintre cele mai mari rate de reducere a deficitului de cont curent din Europa, de la 13,4% din PIB în 2007, la 4,4% din PIB estimat pentru 2011, “deci o diminuare a dependenţei de capitalurile străine”. Economia “are însă un deficit de cont curent încă ridicat comparativ cu noile state membre UE, în medie de 1% din PIB la sfârşitul primului trimestru, în timp ce ţări precum Lituania, Letonia, Estonia înregistrează excedente ale contului curent”, spun analiştii Coface, adăugând că în condiţiile în care rata de economisire internă rămâne la niveluri scăzute, “este probabil ca aceste deficite să persiste în perioada imediat următoare”.
Această situaţie este importantă pentru că, aşa cum atrag atenţia la unison economiştii români şi străini, va fi obligatoriu ca România să se descurce cu alte surse de finanţare decât banii aduşi în ţară de băncile străine – iar aceasta atât în privinţa nevoii de bani a statului, ale cărui costuri de îndatorare au crescut din cauza tensiunilor de pe pieţe, cât şi în privinţa nevoii de bani a afacerilor. Lucrurile sunt cu atât mai delicate cu cât investiţiile străine directe au scăzut cu 52% în primele opt luni, în timp ce gradul de acoperire a deficitului de cont curent cu investiţii străine directe s-a redus de la un maxim de 93% în septembrie 2009 la 24,10% în septembrie 2011.
Celălalt capitol la care România a excelat comparativ cu celelalte ţări europene este, desigur, consolidarea fiscală – atât a deficitului bugetar general (de la 9% din PIB în 2009 la 6,9% anul trecut şi 4,9% anul acesta, în estimarea Comisiei Europene), cât şi a celui structural, adică din care s-a eliminat influenţa ciclurilor economice (de la 9,1% în 2009 la 5,9% anul trecut şi 3,7% anul acesta). Ea are însă o problemă, remarcă analiştii Raiffeisen Bank România – faptul că a fost realizată în principal pe seama tăierii cheltuielilor, în special a cheltuielilor cu salariile în sectorul public (care au scăzut de la 10,9% la 8,9% din PIB între 2009 şi prima jumătate a anului curent, calculat în bază ESA95) şi a investiţiilor totale (de la 6% la 2,5% din PIB), în timp ce cheltuielile cu bunurile şi serviciile chiar au crescut (de la 6,9% la 7,2% din PIB). Per total, în aceeaşi bază de calcul, totalul cheltuielilor a rămas la fel ca pondere din PIB (41,1%).
-
Cum se vede România după cinci ani în Coreea de Sud şi Thailanda?
“Singura schimbare a fost aceea că acum nu sunt mai înalt decât toată lumea”, spune Warner. Are mereu zâmbetul pe faţă, se mândreşte că s-a născut în Seattle, Washington, casa lui Starbucks şi Microsoft, iar în CV-ul său apar, pe lângă companiile farmaceutice în care s-a format, US Air Force şi US Navy. Spune că a fost obişnuit mai bine de cinci ani cu pieţele emergente, unde a contribuit la introducerea noilor medicamente ale companiei în spitale şi farmacii, deci România “chiar s-a potrivit” traseului său profesional . Warner mărturiseşte că a fost surprins să afle că România are cea mai mică speranţă de viaţă din Uniunea Europeană şi cel mai mic buget alocat sănătăţii ca pondere din PIB: “Mă plimbam pe Calea Victoriei, vedeam maşini Ferrari, Maserati, BMW şi-mi spuneam că e o economie în plină dezvoltare. Apoi mă uitam pe cifre şi statistici. Ceva nu se potrivea”. Pe măsură ce a început să compare datele cu alte state europene sau chiar din Africa, după cum o spune chiar Warner, a fost chiar “şocat”. Rosteşte des cuvântul “buget” şi face trimitere la problema principală a sistemului sanitar: subfinanţarea. “Cel mai mare minus al sistemului e acela că Guvernul nu a implementat mai devreme sistemul de referenţiere generică (prin care se compensează cel mai ieftin medicament cu o anumită substanţă activă, implementat din 2011 – n. r.)”, spune şeful MSD România. El face referire la ultimii 20 de ani în care, în pofida bugetului insuficient de la an la an, legislaţia a permis prescrierea medicamentelor scumpe chiar şi în situaţia în care exista alternativa unui produs mai ieftin. De ce a durat atât? “A fost probabil şi un obicei istoric ca pacientul să nu plătească din buzunar nimic pentru medicamentele din programele naţionale.”
Din experienţa sa în mai multe ţări, Steve Warner vorbeşte şi despre o anumită percepţie faţă de anumiţi producători de medicamente generice (cu aceeaşi substanţă activă şi efect terapeutic, dar ieşite de sub protecţia brevetului) cum că nu ar avea aceleaşi standarde de calitate, dar crede cu fermitate că nevoia de generice este “consistentă” mai ales în condiţiile unui buget atât de redus. De la schimbarea mecanismului de compensare, vânzările de generice au crescut, în 2011 faţă de 2010, cu 10%, în timp ce originalele au urcat doar cu un procent. Toamna i-a adus lui Warner şi problema taxei clawback prin care producătorii urmează să plătească tot consumul de medicamente peste bugetul alocat de stat. Dat fiind că lista cu medicamentele compensate nu a mai fost actualizată din 2008, nici MSD nu a mai putut introduce pe piaţă produse noi. În aceste condiţii, a preferat să nu concedieze din cei 200 angajaţi ai companiei, ci să reducă bugetul de investiţii în educarea pacienţilor şi medicilor şi în diagnosticare. Warner susţine că e dificil să convingi managerii de peste Ocean să investească în ţări ca România pentru că “trebuie să stau în faţa şefilor mei şi să le spun că nu ştiu ce-o să se întâmple la anul. Toţi colegii mei pot să intuiască ce va fi în cinci ani, dar mie îmi e dificil să fac asta”.
După şase luni în Carpaţi, tigrul asiatic a învăţat o lecţie importantă – să nu acţioneze niciodată emoţional: “E uşor să cazi într-o astfel de plasă, dar e mai bine să faci un pas înapoi şi să te uiţi mai bine la situaţie înainte să iei o decizie pentru că aici lucrurile se schimbă foarte repede”.
-
Destinaţii noi pentru companiile aeriene în 2012
Cele mai multe destinaţii noi în reţeaua de zboruri va introduce, din martie anul viitor, compania aeriană low-cost Blue Air, controlată de Nelu Iordache. După ce a renunţat la mai multe curse externe în urma procesului de restructurare prin care a trecut, Blue Air a programat curse noi.
Pe orarul de vară de anul viitor compania va avea zboruri spre Veneţia şi Catania. De asemenea, “vom reintroduce cursele Bucureşti-Lisabona, care vor fi operabile doar pe perioada verii”, a declarat Florentina Tatu, director de relaţii publice la Blue Air. Din martie 2012 transportatorul introduce curse noi din Bucureşti către Veneţia de trei ori pe săptămână şi din Bacău către Veneţia tot de trei ori pe săptămână. Biletele sunt deja disponibile la preţuri începând de la 14,99 euro/segment de zbor, potrivit datelor de pe site-ul companiei aeriene. Mai mult, Blue Air va avea un nou zbor şi pe ruta Bacău-Catania, în perioada 25 martie – 27 octombrie anul viitor. Zborurile vor fi operate de trei ori pe săptămână.
WIZZ AIR SPRE 20 DE DESTINAŢII
Şi compania low-cost Wizz Air turează motoarele pe piaţa românească, de unde avioanele pe care le deţine vor zbura spre 20 de destinaţii externe din Bucureşti. În orarul de vară de anul viitor compania va opera zboruri şi spre Verona, cu plecare de pe aeroportul Aurel Vlaicu (Băneasa). Ungurii vor introduce mai multe zboruri suplimentare din Bucureşti, dar şi de pe aeroportul din Timişoara spre Paris, Londra, Bologna, Roma şi Dortmund. Compania estimează că va transporta 400.000 de pasageri anul viitor din şi spre Timişoara.Low-costul ungar a intrat pe piaţa din România în iulie 2006, stabilindu-şi prima bază operaţională în Bucureşti. Ulterior compania a mai deschis baze în Cluj-Napoca, Timişoara şi Târgu-Mureş
Wizz Air a ajuns de la 17.000 de pasageri transportaţi în 2006 în România la un trafic de 2,1 milioane de pasageri anul trecut şi aşteaptă 2,76 milioane de pasageri anul acesta. Este astfel compania aeriană cu cea mai agresivă strategie de extindere pe piaţa locală.
NU TOŢI MIZEAZĂ PE EXTINDERE
Pe piaţa aeriană low-cost mai operează compania GermanWings, iar oficialii companiei nu au anunţat nicio destinaţie nouă în programul de anul viitor. Pe acelaşi segment, easyJet, care avea zboruri de pe aeroportul Henri Coandă (Otopeni), a anunţat că din ianuarie anul viitor se va retrage de pe piaţa românească. Compania a operat în ultimii patru ani şapte zboruri pe săptămână pe ruta Bucureşti-Madrid şi cinci pe Bucureşti-Milano, rute pe care s-au înregistrat 200.000 de pasageri în 2009, conform celor mai recente date disponibile. Peter Voets, marketing manager pentru Elveţia, Austria şi Europa de Est în cadrul easyJet, susţinea că din cauza costurilor mari de operare nu este profitabil pentru companie să mai rămână pe piaţa locală.
