BusinessMagazin

Blog

  • Reportaj: Cea mai nouă staţiune de schi din Austria concurează Valea Prahovei cu preţuri mai mici

    Schiatul în plin sezon în staţiunile austriece poate fi un coşmar: la fel ca pe Valea Prahovei, există cozi de câteva ore la staţiile de telecabine şi de teleschi, mulţimi de elevi veniţi în vacanţă din toate colţurile Europei, dar şi turişti europeni care aleg de multe ori să defileze în costume de schi şic şi să aglomereze pârtiile destinate începătorilor. Alunecatul în voie pe o pârtie pustie este rareori un vis înplinit.

    Totuşi, soarele străluceşte, zăpada perfectă este sub picioarele mele, iar pe pista destinată începătorilor sunt singura care îşi testează abilităţile în ale snowboardului în timp ce însoţitorii mei iau primele lecţii de schi împreună cu instructorul Mark. Mai mult, sunt sătulă după un prânz consistent, alcătuit din supă cu tăiţei şi un ştrudel cu mere tradiţional pentru care am plătit mai puţin de zece euro şi pe care l-am savurat într-un apres-ski aflat la o înălţime de 2.100 de metri.

    Toate acestea după ce am vizitat Grossglockner Kals-Matrei, regiunea aflată pe flancurile sudice ale celui mai înalt munte din Austria, Grossglockner (cu o înălţime de 3.798 de metri), care este cea mai mare din cele şase aflate în Tirolul de Est. Se întinde pe aproximativ 110 kilometri şi, împreună cu celelalte cinci regiuni de schi estice, totalizează 320 de kilometri. Spre comparaţie, doar St. Anton, una dintre marile staţiuni de schi aflate în Tirolul de Nord, are 280 de kilometri de piste de schi.

    Nu e de mirare că, deşi se află la doar două ore de mai renumitul Innsbruck, regiunea Grossglockner Kals-Matrei apare rareori în topurile staţiunilor de schi europene. Apres-ski-urile de aici nu seamănă deloc cu cele aglomerate, asociate de cele mai multe ori cu staţiunile austriece, deşi zona adună cele mai multe ore de soare, spre deosebire de mai umbrita parte nordică.

    Pentru a mă bucura de soarele austriac care încălzeşte micul sat Kals, aflat la baza pârtiei, am zburat 40 de minute într-un avion de mici dimensiuni din Viena spre  Klagenfurt, iar apoi am parcurs încă două ore cu autocarul. Drumul abrupt era presărat pe alocuri de cabane tradiţionale, iar îndepărtarea de zona populată devenea evidentă în mod direct proporţional cu altitudinea. Bănuielile mi-au fost confirmate: misteriosul oraş Kals am Grossglockner, aflat la mai mult de 800 de metri înălţime deasupra nivelului mării, era pustiu la ora la care am ajuns, nicio maşină nu circula pe singurul drum, iar puţinele cabane păreau goale.

    Totuşi, oraşul este renumit pentru că reprezintă intrarea spre cea mai mare rezervaţie naturală din Europa Centrală, Hohe Tauern; pentru lacul întins pe o suprafaţă de 700 de metri pătraţi şi, evident, pentru panorama celui mai înalt munte austriac.

    La destinaţie am avut totuşi parte de o surpriză. Cele 60 de piscuri montane care înconjoară pitorescul oraş Kals adăpostesc o construcţie surprinzătoare: în mijlocul acestuia, un hotel uriaş, din lemn şi sticlă, face competiţie munţilor care îl înconjoară. Din loc în loc, în apropierea construcţiei pot fi observate cuburi din sticlă şi lemn cu un design similar hotelului: o reinventare a cabanelor tradiţionale austriece. Hotelul de patru stele şi 142 de camere, împreună cu cele 41 de cabane alcătuiesc complexul Gradonna, o noutate în arhitectura micului oraş Kals.

     

  • SUA ar putea declara compania lui Warren Buffett de importanţă sistemică în sectorul financiar

    În cazul în care autorităţile de reglementare decid că Berkshire are o importantanţă suficient de mare, compania ar intra sub supravegherea Rezervei Federale americane (Fed). Divizia de reasigurare a Berkshire este a patra ca mărime din lume.

    O decizie a autorităţilor americane ar putea fi anunţată în câteva luni, au adăugat sursele Bloomberg.

    Un consiliu condus de şeful Trezoreriei, Jacob J. Lew, evaluează care dintre companiile nebancare ar putea ameninţa stabilitatea sistemului dacă ar intra în faliment. Fed poate impune cerinţe mai stricte privind capitalul, îndatorarea, lichidităţile, precum şi efectuarea unor teste de stres pentru scenarii de criză.

    “Berkshire se ocupă cu preluarea riscului. Preiau volatilitatea altora pe propriul bilanţ de active”, a declarat Cliff Gallant, analist la Nomura Holdings.

    Buffett nu a răspuns unor cereri pentru comentarii, iar un purtător de cuvânt al Trezoreriei a refuzat să comenteze, potrivit Bloomberg.

    De la înfiinţare, consiliul a desemnat trei mari companii nebancare din SUA ca fiind de importanţă sistemică: American International Group (AIG), Prudential Financial şi divizia financiară a General Electric. MetLife, cea mai mare companie de asigurări de viaţă din SUA, se află în ultima etapă a evaluării.

    Divizia de reasigurare a Berkshire, care include companii precum General Re şi National Indemnity, a avut în 2012 prime nete de 16,1 miliarde de dolari, potrivit Standard & Poor’s. Munich Re este cel mai mare reasigurător din lume, urmat de Swiss Re şi Hannover Re.

    Berkshire este, de asemenea, cel mai mare acţionar la banca americană Wells Fargo, cu cele mai mari operaţiuni de creditare ipotecară din SUA şi la emitentul de carduri de credit American Express.

    Compania condusă de Buffett avea active de 458,1 miliarde de dolari la sfârşitul lunii septembrie, potrivit datelor transmise bursei din SUA.

  • Preşedintele Băsescu se întâlneşte la ora 11.00 cu delegaţia FMI. Subiectul principal – ACCIZA la carburant

     Anunţul a fost făcut de Administraţia Prezidenţială, printr-un comunicat de presă, întâlnirea desfăşurându-se fără prezenţa presei.

    Discuţiile dintre preşedintele Traian Băsescu şi delegaţia Fondului Monetar Internaţional vizează în primul rând introducerea accizei suplimentare la carburant.

    Preşedintele declara, pe 18 decembrie 2013, că îşi asumă explicarea, în ianuarie, în discuţiile cu FMI, a erorilor legate creşterea accizei la carburant.

    Guvernul vrea ca board-ul Fondului Monetar Internaţional să aprobe două evaluări ale acordului preventiv al României, după ce preşedintele Traian Băsescu a refuzat să semneze ultimul memorandum, opunându-se astfel introducerii accizei suplimentare de 7 eurocenţi pe litru de carburanţi, document care încheia evaluarea derulată la finele anului trecut de FMI.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Trafic de pasageri în creştere cu 1,3% şi profit brut de 78 milioane lei pentru Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, anul trecut

    “CNAB a înregistrat în anul 2013 venituri totale preliminate de 643,78 milioane lei, cu 5% mai mari decât în anul 2012. Profitul brut preliminat al CNAB a ajuns în 2013 la valoarea de 78 milioane lei, de peste trei ori mai mare decât cel bugetat”, se arată într-un comunicat al companiei.

    Numărul de mişcări aeronave (aterizări şi decolări) pe cele două aeroporturi ale Capitalei – Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti şi Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa-Aurel Vlaicu – s-a ridicat la 95.984 anul trecut.

    În anul 2013, 84% dintre pasagerii Aeroportului Henri Coandă au avut ca origine sau destinaţie aeroporturi din statele Uniunii Europene, potrivit sursei citate.

    Pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti (AIHCB) operează în prezent 34 de companii aeriene, care transportă pasageri către 71 de destinaţii. În anul 2013, pe acest aeroport au început să opereze două companii aeriene noi – easyJet Air şi Air Serbia – , din martie 2014 urmând ca Ryanair să opereze primele curse regulate.

    Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti şi-a început activitatea în 2010, prin fuziunea societăţilor care gestionau cele două aerogări din Capitală, şi este deţinută de Ministerul Transporturilor.

  • Noi ciocniri între manifestanţi şi poliţie la Kiev, într-o luptă de gherilă urbană

     Câteva zeci de manifestanţi, purtând căşti de protecţie utilizate pe şantier sau căşti de motociclişti, erau adunaţi joi dimineaţa pe strada Gruşevski, în spatele unui “zid” de foc şi fum, aruncând sporadic cu pietre sau cocteiului Molotov.

    Deflagraţii se auzeau sporadic, provocate aparent de tiruri cu grenade asurzitoare sau lacrimogene efectuate de forţele de ordine.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiect estimat la aproape 28 milioane de euro pentru modernizarea Aeroportului Oradea

    Proiectul vizează, printre altele, extinderea pistei de decolare – aterizare, realizarea a două căi de rulare/degajare şi a unei platforme de îmbarcare – debarcare care să poată asigura staţionarea unui număr de şase aeronave, precum şi modernizarea sistemului de balizaj, potrivit datelor din caietul de sarcini.

    Termenul pentru finalizarea contractului este de 18 luni de la data atribuirii.

    Proiectul va fi finanţat prin Programul Operational Sectorial Transport, din bani europeni şi fonduri bugetare.

    Contractul va fi atribuit prin licitaţie deschisă, iar termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 4 martie.

  • MCV: Obligaţia instituţiilor statului de a respecta independenţa justiţiei să apară în Constituţie

    Comisia invită România să întreprindă măsuri în patru domenii: independenţa sistemului judiciar, reforma sistemului judiciar, integritatea şi lupta împotriva corupţiei.

    “Factorii de decizie din sistemul judiciar trebuie să continue să apere independenţa justiţiei. (…) În acest domeniu, România ar trebui să se asigure că în Codul de conduită al parlamentarilor sunt incluse dispoziţii clare în ceea ce priveşte respectarea independenţei sistemului judiciar, şi în special a hotărârilor judecătoreşti de către parlamentari şi în cadrul procesului parlamentar şi să asigure Consiliului Superior al Magistraturii condiţiile necesare pentru consolidarea activităţii sale de protejare a independenţei sistemului judiciar şi de sprijinire a magistraţilor confruntaţi cu provocări care aduc atingere independenţei sistemului judiciar”, se arată în raport.

    Totodată, CE recomandă României să profite de ocazia creată de posibila revizuire a Constituţiei pentru monitorizarea dispoziţiilor existente în ceea ce priveşte “separarea puterilor, cu precizarea clară a obligaţiei executivului şi legislativului de a respecta independenţa sistemului judiciar”.

    În ceea ce priveşte reforma sistemului judiciar, experţii CE consideră că ar trebui intensificate progresele privind sporirea uniformităţii jurisprudenţei şi a practicii judiciare, “prin includerea unor măsuri de accelerare a procedurilor judiciare şi de utilizare a noilor posibilităţi, cum ar fi confiscarea extinsă”.

    România ar trebui “să accelereze găsirea unei soluţii la problemele generate de volumul de lucru şi să adopte măsurile legislative necesare pentru restructurarea sistemului de instanţe” şi să finalizeze “procedurile privind legea pensiilor magistraţilor condamnaţi pentru infracţiuni”. În plus, România trebuie “să îmbunătăţească respectarea hotărârilor judecătoreşti la toate nivelurile, pentru a se asigura executarea adecvată a hotărârilor judecătoreşti şi a sancţiunilor financiare”.

    În domeniul integrităţii, România ar trebui “să se asigure că nu există excepţii de la aplicabilitatea actelor legislative privind incompatibilitatea, conflictele de interese şi averile nejustificate”. De asemenea, se recomandă ca Guvernul să colaboreze cu ANI pentru elaborarea şi propunerea unor acte legislative de îmbunătăţire a cadrului de integritate.

    CE recomandă introducerea verificărilor ex-ante a achiziţiilor publice în cadrul ANI, în vederea “extinderii acestei verificări de la procedurile în care sunt implicate fonduri ale UE la toate procedurile de achiziţii publice.

    O altă recomandare importantă este asigurarea că “prin introducerea noului statut al parlamentarilor se măreşte la maximum numărul de hotărâri judecătoreşti definitive care sunt executate automat”.

    În ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei, Bucureştiul trebuie să se asigure că legislaţia în domeniu se aplică “în mod egal tuturor şi în condiţii egale”. Totodată, trebuie intensificate “eforturile de urmărire penală a cazurilor de corupţie la scară mică”.

    Raportul recomandă dezvoltarea unei Strategii Naţionale Anticorupţie prin introducerea “unor criterii de referinţă şi a unor obligaţii mai coerente pentru administraţia publică şi prin punerea rezultatelor la dispoziţia publicului”.

  • Buncărul lui Hitler atrage anual peste 200.000 de turişti. Cât costă o noapte de cazare

    O vizită în Vizuina Lupului costă echivalentul a 15 lei, în timp ce preţul pentru o noapte de cazare variază între 80 şi 170 de lei, potrivit informaţiilor disponibile pe siteul muzeului. Hitler a construit Vizuina Lupului în locurile preferate altădată de aristocraţii din Prusia, ca sediu strategic pentru frontul de est şi, pentru discreţie, l-a înconjurat de păduri. Buncărul militar din Polonia de nord-est unde ofiţerii armatei germane au încercat să-l asasineze pe Adolf Hitler în 1944 a fost deschis publicului ca muzeu la finalul anului 2012, după ce anterior putea fi vizitat doar de pasionaţii de paintball şi olărit.

    Cruzimea din ce în ce mai mare a regimului nazist l-a şocat pe tânărul colonel Claus von Stauffenberg care a decis, după ce şi-a pierdut un ochi, mâna dreaptă şi două degete de la mâna stângă luptând în nordul Africii în Divizia 10 Panzere, să conceapă operaţiunea Valkyria, menită să îl înlăture pe Hitler. Colonelul a plasat în 20 iulie 1944 o servietă încărcată cu explozibil sub masa de stejar din sala de şedinţe din Vizuina Lupului, însă explozia i-a rănit pe toţi cei 22 de oameni din încăpere mai puţin pe Hitler şi pe adjunctul său Keitel, care au scăpat cu răni superficiale. Episodul integral este redat în cartea lui Ian Kerswah, Hitler, apărută în România la editura Meteor Press.

    După căderea regimului comunist, Vizuina Lupului a fost administrată de o companie privată. Buncărele s-au transformat în restaurant şi hotel, unde turiştii puteau să practice tir sportiv şi alte activităţi. 

  • Succesul peste noapte

  • Doar 25% dintre străinii care vin în România preferă zonele turistice. Cei mai mulţi merg în oraşe mari

    Majoritatea străinilor care vin în România nu caută nici muntele, nici marea şi cu atât mai puţin Delta Dunării. Mai mult de trei sferturi dintre străini (1,23 milioane în primele 11 luni din 2013 – n.r.) se cazează în Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ, unde cei mai mulţi nu vin pentru turism, ci pentru afaceri sau vizite la rude sau prieteni.

    “Cei mai mulţi străini care vin în oraşele mari sunt oameni de afaceri, nu turişti. Aceasta este consecinţa faptului că autorităţile nu se luptă să încurajeze incomingul. Trebuie mai întâi să dai, să creezi condiţiile, şi apoi să aştepţi efectele”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Radu Enache, preşedintele Federaţiei Hotelierilor din România (FIHR).

    Pentru circuite culturale, sejururi la mare şi la munte, excursii în Deltă şi tratament în centrele balneare, în primele11 luni ale anului trecut au ajuns în România aproximativ 390.000 de turişti străini, adică atât cât ar încăpea pe 7-8 stadioane de fotbal mai mari.

    Potrivit ultimelor date disponibile, în ianuarie-noiembrie 2013 au înnoptat în unităţile de cazare din România aproximativ 7,4 milioane de persoane, dintre care aproape 5,8 milioane de români şi 1,62 milioane de români.

    În Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ au înnoptat aproximativ 1,23 milioane de străini. Peste 164.000 de germani au ajuns în oraşele mari din România, urmaţi în clasament de italieni (139.000) şi francezi (89.000).

    “În hotelurile din oraşe străinii care se cazează nu sunt turişti, ci oameni de afaceri sau persoane care vin la cursuri sau team-building-uri”, a spus Josef Goschy, unul dintre cei mai mari hotelieri români, care deţine unităţi de cazare în Cluj, Iaşi, Turnu Severin şi Deva, dar şi pe litoral.

    Litoralul a atras în jur de 31.000 de străini, cei mai mulţi fiind germani (6.000), polonezi (3.100) şi francezi (2.400). Litoralul românesc a fost ales ca destinaţie turistică şi de 2.200 de ruşi şi 1.600 italieni, dar şi de 1.100 de cetăţeni din Republica Moldova.

    Nici muntele nu este prea atractiv pentru străini, care au venit în număr de 123.000 în staţiuni. Şi aici, tot românii au fost cei dispuşi să plătească, uneori, preţurile mai mari decât în străinătate. Topul străinilor care au preferat muntele românesc este condus de israelieni (15.500 de persoane), germani (14.600) şi polonezi (7.700).

    Staţiunile balneare au atras doar 31.000 de străini, cei mai mulţi fiind unguri (8.900) şi din Republica Moldova (7.200), iar în Deltă au ajuns 22.000 de străini, printre care 6.000 de germani, 3.600 de norvegieni şi 3.000 de polonezi.

    La capitolul “alte localităţi şi trasee”, datele statistice indică mai puţin de 184.000 de străini. Cei mai mulţi dintre ei sunt unguri (29.700), germani (23.500) şi italieni (20.000).

    Statisticile mai arată şi o creştere de 3,6% a străinilor comparativ cu primele 11 luni ale anului trecut. În cifre, această creştere înseamnă aproape 56.000 de persoane, dintre care doar un sfert, adică 13.000 sunt cu adevărat turişti.

    Autorităţile române din turism au avut de ales între a se arăta nemulţumite de numărul mic de străini care vin cu adevărat pentru vacanţe şi a se mândri cu creşterea statistică de 3,6%. Au preferat ultima variantă.