BusinessMagazin

Blog

  • Facultăţile din România care îţi oferă la absolvire diplomă de angajare

    A ABSOLVIT O FACULTATE DE PRESTIGIU DE LA STAT, s-a implicat în proiecte extraşcolare sau a făcut voluntariat, şi-a redactat corect CV-ul şi se descurcă rezonabil la primul interviu de angajare – acesta este, în linii mari, portretul candidatului ideal pentru o companie care caută tineri pentru poziţii de entry-level.

    Anual, 170.000 de tineri termină o facultate, iar alţi 10.000-20.000 absolvă cursurile unui masterat sau doctorat, însă ritmul cu care aceştia îşi găsesc loc pe piaţa muncii este din ce în ce mai lent. Există totuşi câteva universităţi ai căror absolvenţi se descurcă mai uşor din acest punct de vedere. Universitatea Politehnică din Bucureşti, Academia de Studii Economice, Universitatea din Bucureşti şi Universitatea de Medicină „Carol Davila„ sunt instituţiile de învăţământ de la care angajatorii recrutează cei mai buni candidaţi, potrivit informaţiilor centralizate de BUSINESS Magazin în urma chestionării recruiterilor şi directorilor de resurse umane din România.

    De ce sunt cele patru universităţi în vizorul angajatorilor? Există câteva criterii după care se poate previziona calitatea procesului de învăţare a unui student: nivelul de pregătire a profesorilor, adaptarea programei şcolare la cerinţele angajatorilor şi tehnicile de predare, precum şi deschiderea către parteneriate cu companiile, crede Eugenia Dabu, Acting Recruitment Manager în cadrul grupului de companii cu activităţi în domeniul recrutării şi muncii temporare Lugera-The People Republic.

    „Foarte mulţi candidaţi valoroşi provin din Academia de Studii Economice. ASE-ul este pe primul loc cu facultăţi din domenii precum contabilitate, marketing, economie sau relaţii internaţionale. Din punct de vedere umanist, Universitatea din Bucureşti este o sursă importantă de candidaţi pe piaţa muncii, în domenii precum psihologie, limbi străine, sociologie, drept.

    Domeniul ingineriei aparţine însă Universităţii Politehnica din Bucureşti„, a explicat ea. De altfel, absolvenţii facultăţilor de Automatică şi Calculatoare şi Electronică (Politehnică), Cibernetică (ASE) şi Matematică-Informatică (Universitatea din Bucureşti), dar şi cei de Medicină (Universitatea „Carol Davila„ din Bucureşti şi „Iuliu Haţieganu„ din Cluj) îşi găsesc cel mai uşor un loc de muncă în prezent, potrivit lui Ion Ciucă, directorul direcţiei de finanţare pentru învăţământul superior din cadrul Ministerului Educaţiei.

    De asemenea, din cadrul universităţii „Alexandru Ioan Cuza„ din Iaşi, Facultatea de Electronică livrează cei mai angajabili absolvenţi, după ce în trecut studenţii facultăţilor de construcţii şi instalaţii din Iaşi erau vânaţi de companii încă de dinainte de a-şi finaliza studiile.

    „Cohortele de studenţi sunt în descreştere, iar acest lucru se întâmplă şi pentru că exigenţele de la bacalaureat au crescut. Să nu uităm totuşi că, din punctul de vedere al rezultatelor la testele internaţionale, noi comparăm Dacia cu Mercedes. Nu poţi ajunge la nivelul celorlalţi câtă vreme nu investeşti, când bugetul unei universităţi aflate pe poziţia 500 în top este similar cu bugetul total pentru educaţie în România„, a spus Ion Ciucă, care este şi profesor la Universitatea Politehnică.

  • Aproape 2.400 de poliţişti, mobilizaţi din cauza codului galben şi a protestului transportatorilor

     Potrivit sursei citate, au fost scoşi în stradă 1.769 de poliţişti de la rutieră şi 619 de la ordine publică.

    La mitingul transportatorilor, manifestanţii participă cu 567 de maşini, dintre care 535 sunt pentru transportul de mărfuri şi 32 pentru transportul de persoane, fără să blocheze, însă, circulaţia. Protestul se desfăşoară în 16 judeţe, mai informează Poliţia Română.

    Transportatorii rutieri de mărfuri au oprit, luni, activitatea şi nu au mai trimis maşini în curse, iar autocamioanele care sunt pe trasee se vor duce în parcări, a declarat pentru MEDIAFAX, Augustin Hagiu, reprezentantul Confederaţiei Naţionale Rutiere (CNR).

    În cadrul protestului, unii dintre şoferii de autocamioane aflaţi pe trasee se deplasează în coloană, cu viteze reduse.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Record Guinness: Radu Beligan, cel mai longeviv actor aflat încă în activitate pe scena de teatru

     Duminică, la Teatrul Naţional Bucureşti, imediat după spectacolul “Egoistul”, jucat şi regizat de Radu Beligan, acesta va primi titlul de cel mai longeviv actor încă în activitate pe scena unui teatru. Spectacolul va începe la ora 19.00.

    Premiul îi va fi înmânat de prezentatorul TV Cătălin Măruţă, care, împreună cu echipa emisiunii “La Măruţă”, a făcut demersurile pentru ca numele actorului Radu Beligan să fie înscris în Guinness World Records.

    Radu Beligan va fi sărbătorit şi în ziua în care împlineşte 95 de ani, pe 14 decembrie, la Teatrul Metropolis din Bucureşti, unde cel mai longeviv artist al scenei româneşti va juca în premiera “Lecţia de violoncel”, în regia lui Felix Alexa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oficial rus: România va înghiţi Republica Moldova, dacă Chişinăul va urma “opţiunea europeană”

     “«Opţiunea europeană» ar însemna un câştig pentru o elită restrânsă, poporul nu câştigă şi nici nu pierde, iar ea va fi înghiţită de România”, a scris pe contul său de Twitter Aleksei Puşkov, preşedintele Comisiei de Politică Externă din Duma de Stat, Camera inferioară a Parlamentului rus.

    Anterior, Puşkov s-a remarcat cu altă apreciere, potrivit căreia decizia Curţii Constituţionale din Republica Moldova de a recunoaşte limba română drept limbă oficială este “un pas spre despărţirea de Transnistria”.

    Joi, Curtea Constituţională de la Chişinău a stabilit că limba oficială a Republicii Moldova este “limba română, nu limba moldovenească în baza grafiei latine”, conferind statut de normă constituţională Declaraţiei de Independenţă a ţării, adoptată în august 1991.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Minutul de ştiri, cu Ioana Matei – 9 decembrie 2013 – VIDEO

    VIDEO – Cele mai importante ştiri economice ale zilei – 9 decembrie 2013

  • Fiat mizează pe modele premium

    Pe lângă consolidarea mărcilor Maserati şi Alfa Romeo cu noi modele “Made in Italy”, grupul va reorienta marca Fiat pe variante ale automobilelor 500 şi Panda, renunţând la modele care au avut succes în trecut, au declarat pentru Bloomberg surse apropiate situaţiei.

    “Reprezintă o decizie curajoasă, istorică, prin care se va renunţa la rădăcini. Continuarea cu modelele cool 500 şi Alfa Romeo, care au o marjă ridicată de profit, este singura strategie care poate asigura că producţia auto din Italia va continua”, comentează pentru Bloomberg Roberto Verganti, profesor de management la universitatea Politehnica din Milano.

    Livrările Fiat în Europa au fost anul trecut cu 47% sub nivelul din 2009, potrivit datelor Asociaţiei Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA). Cota de piaţă a grupului în Europa a coborât la 6,2% în acest an, faţă de 9,3% în 2009.

    Fiat a înregistrat în ultimii trei ani pierderi operaţionale de aproape 2 miliarde euro în Europa, din care 304 milioane euro în primele nouă luni ale acestui an.

    Directorul general al Fiat, Sergio Marchionne, vrea să aducă grupul pe profit în Europa după mai mulţi ani de pierderi, pe fondul crizei financiare şi stagnării economiei. Compania a anunţat anterior că intenţionează să dezvolte, până în anul 2016, aproximativ 20 de noi modele destinate Europei.

    Astfel, compania vrea să focuseze producţia din Italia pe modele de lux, potrivit surselor citate. Fiat este de asemenea cel mai mare acţionar al Chrysler şi vizează preluarea integrală a grupului american.

    Anul viitor vor fi lansate noi modele Fiat 500 şi Jeep, precum şi o variantă decapotabilă a automobilului sport Alfa Romeo 4C. Toate aceste modele vor fi produse în Italia. Noul sedan Alfa Romeo Giulia, destinat în principal pieţelor din afara Europei, va fi produs de asemenea în Italia.

    Fiat Punto va fi înlocuit de o versiune cu cinci uşi a modelului 500, care va fi produsă în Polonia pentru a limita costurile şi a maximiza marjele de profit, au continuat sursele citate. Salariile angajaţilor din sectorul auto sunt de aproximativ patru ori mai mici în Polonia decât în Italia, potrivit organizaţiei germane VDA.

    Contactaţi de Bloomberg, reprezentanţii Fiat au refuzat să comenteze asupra strategiei companiei.

    Acţiunile Fiat au deschis luni pe bursa de la Milano în urcare cu 1%, la 5,49 euro, afişând un avans de 44% de la începutul acestui an. Grupul italian are o valoare de piaţă de 6,84 miliarde euro.

    Declinul Fiat odată cu restrângerea pieţei auto europene se vede cel ma bine la fabrica Mirafiori, cea mai mare a grupului, situată în apropierea sediului companiei din Torino. Uzina reprezintă un simbol al industrializării Italiei după cel de-Al Doilea Război Mondial şi a avut până la 50.000 de angajaţi în perioada de apugeo, în anii ’70, când producea peste 600.000 de automobile pe an. În prezent fabrica are doar 5.500 de angajaţi, care lucrează numai câteva zile pe lună, parcaea uzinei fiind de obicei pustie. În primele 10 luni din 2013, fabrica de la Mirafiori a produs mai puţin de 20.000 de maşini, potrivit datelor sindicatului Fim Cisl.

    În acest an, Fiat a trimis în şomaj tehnic o mare parte din cei 30.700 de angajaţi de la uzinele din Italia, majoritatea neavând de lucru timp de cel puţin 5 luni, potrivit sindicatului.

    Noua strategie a Fiat, aşa cum a fost descrisă de sursele citate de Bloomberg, aminteşte de ascensiunea producătorilor auto germani. Mercedes, BMW şi Volkswagen, care deţine şi mărcile Audi şi Porsche, s-au afirmat prin modele premium, cu preţuri mari, produse pe plan local pentru export, pentru a acoperi salariile ridicate din Germania.

  • Casa de Insolvenţă Transilvania: Producătorii de alimente, firmele imobiliare şi beneficiarii de subvenţii, expuşi insolvenţelor

    Dintre cei mai expuşi în 2014 dificultăţiilor financiare vor fi producătorii din sectorul alimentar, precum şi beneficiarii de subvenţii sau de chirii, care se vor confrunta anul viitor cu situaţii de insolvenţă, se arată într-un comunicat al CITR.

    “În sectorul alimentar companiile producătoare sunt prinse ca într-o menghină între furnizorii de cereale şi marii retaileri (key accounts), fiind veriga slabă în ambele relaţii. Pe partea de achiziţii, în condiţiile unor volatilităţi mari la preţul meteriilor prime (cereale, carne, lapte), stabilitatea businessului şi predictibilitatea acestuia sunt serios afectate. Pe partea de vânzări, contractele rigide şi taxele multiple duc marja comercială de multe ori în zone negative. În aceste condiţii, supraîndatorarea, specifică producătorilor care au investit, este gestionată doar prin eşalonări”, apreciază sursa citată.

    Specialiştii CITR, consideră că probabil cele mai afectate companii vor fi cele care obţin venituri în urma închirierilor de spaţii comerciale (mall-uri), clădiri industriale, spaţii de birouri. Cele mai multe poiecte au fost dezvoltate în condiţii de boom imobiliar, cu costuri şi credite mari, cu previziuni privind veniturile viitoare (chirii), care astăzi nu mai sunt realiste.

    “Chiriaşii din mall-uri sunt fie retaileri aflaţi în dificultate de a plăti chiria, fie magazine care atrag clienţii, dar care au chirii mici. În condiţiile în care comerţul on-line câştigă tot mai mult teren, iar pentru mare parte din populaţie consumul se limitează în continuare doar la coşul de bază, nu sunt de aşteptat perspective de redresare pentru retail. Prin urmare, nici şanse de majorare a chiriilor nu se întrevăd”, se mai arată în comunicat.

    Anul următor va fi unul dificil şi pentru beneficiarii de subvenţii, care vor fi afectaţi în mare măsură din cauza întârzierilor la plată a subvenţiilor, un exemplu semnificativ fiind cel al certificatelor verzi. Chiar dacă se estimează perspective bune pentru sectorul agricol, întârzierile subvenţiilor au întotdeauna un impact imediat şi asupra costurilor şi asupra performanţei. Veniturile sunt afectate negativ, în timp ce costurile cresc, ca urmare a nerespectării termenelor de plată.

    Conform previziunilor CITR, 2014 va fi un alt an dificil ca urmare a consumului în continuare scăzut, a accesului greoi la finanţare, dar şi a efectelor secundare generate de reglementările Basel III, cu referire la indicatorii de lichiditate ai sistemul bancar. Ajustările prudenţiale impuse vor avea un impact treptat asupra modului în care băncile gestionează creditele neperformante.

  • Fostul director al CN Poşta Română Mihai Toader, trimis în judecată pentru abuz în serviciu

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie i-au trimis în judecată pe Dan Mihai Toader, fost director general al Companiei Naţionale Poşta Română, Emanoil Lepădatu, fost director executiv economic, Andrei Marinescu, fost director executiv dezvoltare strategică şi Vasile Bărbuleţ, fost şef al Departamentului IT în CN Poşta Română, toţi fiind acuzaţi de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă calificată.

    Potrivit rechizitoriului procurorilor, în 2008, Dan Mihai Toader, Emanoil Lepădatu, Andrei Marinescu, în calitate de directori, şi Bărbuleţ Vasile, în calitate de şef departament, “şi-au îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu în contextul organizării şi a derulării achiziţiei şi implementării unor produse informatice de la firma Data Tech Business Solutions Ltd Cipru”.

    Produsele au fost cumpărate la un preţ supraevaluat de 12 ori, în lipsa fondurilor proprii aferente şi fără îndeplinirea în totalitate a obligaţiilor contractuale de către furnizor, paguba produsă patrimoniului CN Poşta Română fiind estimată la 6.583.000 de euro, a arătat DNA, într-un comunicat de presă.

    Cei patru inculpaţi ar fi contribuit astfel la obţinerea, de către firma Data Tech, a unui avantaj patrimonial constând în diferenţa dintre preţul de achiziţie al produsului de la producătorul Computer Associates şi preţul de vânzare către Poşta Română, respectiv suma de 6.083.000 de euro.

    “În mod concret, Bărbuleţ Vasile, Marinescu Andrei, Lepădatu Emanoil şi Toader Dan Mihai, cu intenţie, au contribuit la adoptarea unei proceduri de achiziţie publică nelegale, sens în care au propus, respectiv au avizat şi aprobat achiziţia produselor software cu încălcarea prevederilor OUG nr. 34/2006, întrucât s-a recurs la negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, deşi nu erau întrunite condiţiile specifice acestei proceduri, iar pe piaţa IT existau mai multe produse realizate de diverse companii care îndeplineau cerinţele C.N. Poşta Română S.A. şi, astfel, se impunea efectuarea achiziţiei prin licitaţie”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

    Anchetatorii susţin că, în realitate, nu a existat o negociere propriu-zisă cu reprezentanţii companiei furnizoare care să ducă la diminuarea considerabilă a preţului produselor achiziţionate, ci s-a urmărit doar întocmirea unor înscrisuri justificative în mod formal. Contractul avea în vedere achiziţionarea unei cantităţi de produse mult mai mari decât necesarul real al companiei.

    În 29 iulie 2008, CN Poşta Română a încheiat contractul de furnizare cu Data Tech Business Solutions Ltd., în valoare de 6.583.000 de euro, sumă ce urma să fie achitată în şase rate eşalonate, în perioada 1 iulie 2009 – 31 decembrie. Contractul a fost semnat de Dan Mihai Toader, în calitate de director general, şi de Emanoil Lepădatu, în calitate de director executiv economic.

    Ulterior, în 5 decembrie 2008, Toader, Lepădatu şi Bărbuleţ au confirmat în scris că serviciile contractate au fost prestate şi acceptate.

    “Referitor la acest aspect, Curtea de Conturi a constatat neîndeplinirea prevederilor contractuale în ceea ce priveşte implementarea serviciilor în termenul prevăzut în contract. Din probatoriu a reieşit că procesul de implementare a fost finalizat în perioada 2009-2010, iar activitatea a fost finalizată de specialiştii Compartimentului IT din C.N. Poşta Română S.A. şi specialişti ai altei firme decât cea cu care a fost semnat contractul”, au mai arătat procurorii în rechizitoriu.

    Anchetatorii au mai stabilit că achiziţia a fost făcută în condiţiile în care nu era inclusă în bugetul companiei pe anul 2008, acesta fiind modificat ulterior aprobării referatului privind achiziţie.

    Compania Naţională Poşta Română a precizat că paguba suferită este de 6.583.000 de euro şi că se constituie parte civilă în această cauză.

    Procurorii au dispus, pentru recuperarea prejudiciului, instituirea sechestrului asupra bunurilor imobile şi asupra sumelor de bani, în lei sau valută, existente în conturile bancare ale lui Toader, Lepădatu, Marinescu şi Bărbuleţ, până la concurenţa sumei de 6.583.000 de euro.

    Dosarul va fi judecat de magistraţii Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti.

    Dan Mihai Toader, Emanoil Lepădatu şi Andrei Marinescu sunt judecaţi în alte două cauze, în care au fost trimişi în judecată în decembrie 2010 şi octombrie 2009.

    În dosarul trimis instanţei în octombrie 2009, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, îi acuză pe cei trei în legătură cu semnarea a şase poliţie de asigurare pentru angajaţii Poştei Române, pentru riscuri cum ar fi accidente, boli profesionale, riscuri de sănătate, prin care CNPR a fost păgubită cu peste patru milioane de euro.

    În cel de-al doilea dosar, Dan Mihai Toader, Emanoil Lepădatu şi Andrei Marinescu au fost trimişi în judecată, alături de fostul ministru al Justiţiei Tudor Chiuariu şi fostul ministru al Comunicaţiilor Zsolt Nagy, pentru presupuse fapte de abuz în serviciu, din perioada 2005-2007, privind trecerea unui imobil din proprietatea publică a statului în proprietatea privată a unei firme. Potrivit DNA, statul român a fost prejudiciat astfel cu suma de 8.619.787 de euro.

  • Ambasadorul Cehiei în România: Aderarea la Schengen şi MCV nu ar trebui interconectate

    Ambasadorul Republicii Cehe în România, Jiří Šitler, a declarat, luni, după o vizită la Prefectura Mureş, că aderarea României la Spaţiul Schengen şi Mecanismul de Cooperare şi Verificare nu ar trebui interconectate, “pentru că sunt două lucruri separate” şi că aceasta este poziţia întregii clase politice din Cehia.

    “Este ceea ce am declarat întotdeauna, că toate condiţiile tehnice sunt îndeplinite şi asta este important, pentru că cerinţele politice nu făceau parte din înţelegere. Desigur, există şi celelalte procese, cum sunt Mecanismul de Cooperare şi Verificare, care sunt importante de discutat, dar în opinia noastră nu ar trebui interconectate, pentru că sunt două lucruri separate. Am avut alegeri, recent, în Cehia şi poziţia nu s-a schimbat, toate partidele, inclusiv noul guvern, au rămas cu aceeaşi poziţie în această privinţă”, a spus ambasadorul.

    El a apreciat totodată că “e timpul să dispară” constrângerile legate de libera circulaţie a forţei de muncă şi a persoanelor din România şi Bulgaria în spaţiul UE, întrebat fiind despre opoziţia unor lideri europeni faţă de ridicarea, din 2014, a restricţiilor impuse românilor şi bulgarilor pe piaţa UE.

    Ambasadorul a subliniat că libertatea circulaţiei forţei de muncă şi a persoanelor este un drept fundamental în UE.

    “Cred că libera circulaţie a forţei de muncă este un fundament de bază al UE, deci nu trebuie să existe tranziţie deloc în această privinţă şi cred că este timpul să dispară aceste constrângeri. În ceea ce priveşte Cehia şi cetăţenii cehi, nu este de o importanţă fundamentală pentru noi, pentru că nu sunt mulţi cetăţeni cehi care să plece să lucreze în alte state membre, ei preferă să stea acasă. La ora actuală avem mai mulţi cetăţeni străini din UE în Cehia la lucru decât cetăţeni cehi în alte ţări ale UE, deci direcţia e clară. Ca şi principiu, libertatea circulaţiei forţei de muncă şi a persoanelor este un drept fundamental al UE. Avem şi noi mulţi români care lucrează în Cehia şi aşa trebuie să fie”, a arătat ambasadorul.

    Consiliul JAI va reveni asupra subiectului aderării României şi Bulgariei la Schengen atunci când vor exista condiţii favorabile, declara, joi, Dailis Alfonsas Barakauskas, ministrul lituanian de Interne, a cărui ţară asigură Preşedinţia UE.

    “În ceea ce priveşte implementarea acquis-ului Schengen de către România şi Bulgaria, astăzi am putut doar să evaluăm situaţia la zi. Consiliul a luat notă de declaraţia comună a României şi Bulgariei şi va reveni asupra acestei probleme, fără întârziere, atunci când vor exista condiţii favorabile”, declara Dailis Alfonsas Barakauskas, la conferinţa de presă de la finalul reuniunii JAI de joi.

    România şi Bulgaria au prezentat, joi, la Consiliul JAI, o declaraţie politică în care îşi exprimă dezamăgirea faţă de imposibilitatea luării unei decizii privind aderarea la Schengen şi susţin că nu există niciun motiv juridic sau concret pentru o nouă amânare, potrivit unui comunicat MAE.

    Titus Corlăţean declara că România a îndeplinit criteriile tehnice privind aderarea la Schengen, iar autorităţile de la Bucureşti nu stau în genunchi, cu mâna întinsă, astfel că au transmis europenilor că aşteaptă să fie anunţate când va exista consens pentru primirea în acest spaţiu.

    “Nu se pune problema de a abandona un obiectiv legitim al României, respectiv al Bulgariei. În acelaşi timp, nici nu poţi să stai în genunchi şi să stai cu mâna întinsă, câtă vreme noi am îndeplinit criteriile clare, obiectivele tehnice din acquis-ul Schengen şi, în acelaşi timp, plătim pentru lucruri care n-au legătură cu noi”, declara, vineri seară, la Digi24, ministrul de Externe, Titus Corlăţean.

    În opinia sa, europenii inventează tot felul de pretexte, precum MCV, pentru a amâna primirea celor două ţări în Schengen, dar în realitate este vorba de “situaţa socială, economică, de criza din Europa din aceşti ani”. Realitatea ţine de faptul că “prestaţia, poate, a anumitor guverne faţă de aşteptările propriilor cetăţeni nu produce acele rezultate de creştere economică, de mai mult confort în societatea respectivă”, mai spunea Corlăţean.

  • UE adoptă primul instrument juridic pentru integrarea romilor. Reding: Vorbele să devină fapte

    Conform unui comunicat remis agenţiei MEDIAFAX, recomandarea Consiliului a fost adoptată în unanimitate de miniştrii reuniţi în cadrul Consiliului la mai puţin de şase luni de la prezentarea propunerii de către Comisie.

    Prin adoptarea acestei recomandări, care este primul instrument juridic adoptat vreodată de UE pentru integrarea romilor, statele membre se angajează să ia măsuri specifice pentru a reduce decalajele dintre romi şi restul populaţiei.

    “Acordul de azi este un semnal puternic arătând că statele membre sunt dispuse să abordeze direct sarcina dificilă a integrării romilor. Miniştrii şi-au exprimat angajamentul unanim de a îmbunătăţi practic situaţia comunităţilor de romi“, a declarat vicepreşedintele CE Viviane Reding, comisarul UE pentru justiţie.

    “Instrumentele principale de integrare a romilor se află acum în mâinile statelor membre şi este important ca vorbele să fie transpuse în fapte. Nu vom ezita să le reamintim ţărilor UE angajamentele asumate şi ne vom asigura că le vor respecta“, a mai spus Reding, conform sursei citate.

    “Adoptarea recomandării demonstrează în mod clar angajamentul comun al statelor membre de a spori investiţiile în capitalul uman şi eficacitatea acestora pentru a îmbunătăţi condiţiile de trai ale populaţiei de etnie romă din întreaga Europă”, a declarat şi László Andor, comisarul pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune.

    “Nu ne putem permite să îi dezamăgim. Este necesar ca statele membre să aloce fonduri europene substanţiale în perioada 2014-2020, precum şi fonduri naţionale, pentru a ajuta comunităţile rome să îşi valorifice pe deplin potenţialul şi, de asemenea, să demonstreze voinţă politică la toate nivelurile pentru a asigura cheltuirea judicioasă a fondurilor“, a mai spus Laszlo Andor.

    Potrivit sursei citate, recomandarea Consiliului cu privire la măsurile de integrare efectivă a romilor în statele membre adoptată luni conţine orientări specifice pentru a ajuta statele membre să îşi intensifice şi să îşi accelereze eforturile. Aceasta recomandă statelor membre să ia măsuri specifice pentru a reduce decalajele dintre romi şi restul populaţiei. Recomandarea consolidează Cadrul UE pentru strategiile naţionale de integrare a romilor convenit în 2011 de toate statele membre, stabilind condiţiile unei integrări efective a populaţiei de etnie romă din statele membre.

    Bazându-se pe rapoartele Comisiei referitoare la situaţia romilor din ultimii ani, recomandarea se axează pe cele patru domenii în care liderii UE au stabilit obiective comune pentru integrarea romilor în Cadrul UE pentru strategiile naţionale de integrare: accesul la educaţie, la locuri de muncă, la servicii de sănătate şi la locuinţe.

    Pentru realizarea acţiunilor vizate, în recomandare se solicită statelor membre să aloce pentru integrarea romilor nu numai fonduri ale UE, ci şi fonduri naţionale şi din sectorul terţiar – un factor-cheie identificat de Comisie în evaluarea sa de anul trecut a strategiilor naţionale ale statelor membre.

    În plus, recomandarea oferă statelor membre orientări privind politici transversale pentru integrarea romilor, cum ar fi asigurarea implementării strategiilor la nivel local, asigurarea respectării normelor împotriva discriminării, aplicarea unei strategii de investiţii sociale, asigurarea protecţiei copiilor şi femeilor de etnie romă şi identificarea de soluţii pentru reducerea sărăciei.

    Deşi recomandarea nu are caracter juridic obligatoriu, statele membre ar trebui să pună în practică măsuri concrete pentru a îmbunătăţi situaţia populaţiei de etnie romă. Potrivit unui raport privind progresele înregistrate publicat de Comisie în luna iunie, statele membre trebuie să îmbunătăţească punerea în aplicare a strategiilor lor naţionale de integrare a romilor în conformitate cu Cadrul UE pentru strategiile naţionale de integrare a romilor. În primăvara anului 2014, Comisia va elabora un nou raport referitor la progresele înregistrate de statele membre.

    Deşi, oficial, nu este obligat să voteze în acest caz, Parlamentul European a sprijinit, la rândul său, Recomandarea Consiliului, în urma unui vot exprimat la 5 decembrie în cadrul Comisiei pentru libertăţi civile (LIBE). Comisia a adoptat un proiect de rezoluţie referitoare la progresele în materie de punere în aplicare a strategiilor naţionale de integrare a romilor, în care s-a subliniat rolul autorităţilor locale şi regionale în elaborarea şi punerea în aplicare a politicilor privind romii, precum şi importanţa alocării unor resurse financiare adecvate pentru politicile de integrare a romilor. Se preconizează ca rezoluţia să fie adoptată în plen de Parlamentul European la începutul anului 2014.

    În ceea ce o priveşte, Comisia va continua să evalueze, în propriile rapoarte intermediare din primăvara fiecărui an, progresele înregistrate. De asemenea, constatările vor reprezenta o contribuţie la procesul semestrului european pentru coordonarea politicilor economice. În exerciţiul din mai 2013, pe baza propunerii Comisiei, în cadrul semestrului european, Consiliul a adresat recomandări specifice cu privire la aspecte legate de romi unui număr de cinci state membre (Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, România, Slovacia). Astfel, se solicita celor cinci state membre să asigure punerea în aplicare a strategiilor lor naţionale de integrare a romilor şi să integreze măsuri specifice referitoare la romi în politicile orizontale relevante.

    Pentru perioada financiară următoare, Comisia a propus ca integrarea comunităţilor marginalizate, printre care se numără şi romii, să devină o prioritate specifică de investiţii. În acest context, au fost propuse condiţii ex ante specifice pentru a garanta că sprijinul UE este inclus într-o strategie cuprinzătoare de integrare a romilor. Pentru a asigura disponibilitatea resurselor financiare corespunzătoare, statele membre trebuie să aloce integrării sociale cel puţin 20 % din creditele care le sunt alocate din Fondul social european, se mai arată în comunicat.