BusinessMagazin

Blog

  • Daniel Mischie, CEO-ul grupului City Grill: De-a lungul celor 20 de ani de istorie am deschis 45 de restaurante şi am închis 21, ceea ce înseamnă o rată de succes de 54%

    Grupul de restaurante City Grill numără astăzi 24 de localuri amplasate în Bucureşti, acestea fiind deschise sub mai multe branduri. Unele sunt restaurante deţinute de companie, altele sunt în administrare, cum e cazul Caru’ cu Bere, spre exemplu.

    “De-a lungul celor 20 de ani de istorie am deschis 45 de restaurante şi am închis 21, ceea ce înseamnă o rată de succes de 54%”, afirmă Daniel Mischie, CEO-ul grupului care are zilnic 16.000 de clienţi.

    Unele localuri primesc majoritar turişti străini. E cazul celor din centrul istoric, unde ponderea vizitatorilor de peste graniţă ajunge şi la 70%. În cazul celor din malluri, pe de altă parte, domină românii.

    Dincolo de restaurantele cu acelaşi nume – City Grill – şi cele sub brandul Trattoria Buongiorno, grupul are în portofoliu mai multe mărci istorice, precum Pescăruş, Hanu’ lui Manuc sau Caru’ cu Bere.
    “În următorii 20 de ani ne dorim să fim prezenţi la nivel naţional şi asta atât cu brandurile actuale, cât şi cu altele noi”, adaugă Daniel Mischie.

    Grupul a apărut pe piaţă acum 20 de ani când a fost deschis restaurantul City Grill din zona Primăverii, funcţional şi astăzi. Între timp, dincolo de zona de restaurante, compania a deschis un nou segment de business – hotelăria.
    Per total, City Grill şi-a bugetat afaceri de 62 de milioane de euro pentru acest an, plus 10% versus 2023.

     

  • Anchetă la Spitalul din Sibiu: un chirurg, acuzat de colegi că vine beat la serviciu

    Medicii care îl reclamă pe doctorul Iulian Făgeţan au depus o sesizare la conducerea spitalului, în care acuză că acesta vine băut la serviciu şi tot aşa îşi tratează şi pacienţii.

    Medicul chirurg conduce Compartimentul Clinic de Chirurgie Orală şi Maxilo-Facială din Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Sibiu.

    „Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu va efectua o cercetare administrativă prin comisia de etică, în această speţă. În urma rezultatelor cercetării, conducerea spitalului va decide ce măsuri se vor lua în acest sens”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Cristina Bălău, purtătorul de cuvânt al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu.

    Şi conducerea Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Sibiu s-a autosesizat în acest sens şi a demarat verificări.

    „În urma informaţiilor din social-media, legate de un medic chirurg din SCJU Sibiu care tratează pacienţii sub influenţa băuturilor alcoolice, DSP Sibiu s-a autosesizat şi, prin Serviciul de Inspecţie Sanitară a declanşat un control, aflat momentan în desfăşurare”, informează DSP Sibiu.

  • AUR vrea comisie de anchetă: SRI să explice dacă a fost implicat în operaţiunea Coldea-Dumbravă

    „Acuzaţiile aduse foştilor şefi din SRI, generalilor Florian Coldea şi Dumitru Dumbravă, sunt de o gravitate fără precedent pentru România, aruncând în aer sistemul de justiţie, dar şi cadrul constituţional şi democratic din ţara noastră. Lucrurile care ies la suprafaţă cu privire la activităţile celor doi în spaţiul public înfăţişează un stat capturat de nişte grupări subversive, care au tăiat şi au decis după propriul lor plac. Totul în vreme ce drepturile şi libertăţile românilor nu mai contau. Florian Coldea este exponentul uneia dintre cele mai negre perioade pentru justiţia din România, fiind cunoscut drept şeful binomului şi şeful aşa-zisului <câmp tactic> din justiţie. Informaţiile din ultimele zile sunt extrem de grave şi, având în vedere funcţiile pe care cei implicaţi le-au avut, ar fi fost normal să vedem o activare a comisiei care verifică activitatea SRI. Nimeni din Comisia SRI nu a spus nimic, nu a pus măcar o întrebare cu privire la activitatea celor doi foşti şefi ai serviciului”, afirmă George Simion.

    Liderul AUR apreciază că această comisie „este compromisă total”.

    „În momentul de faţă, din cauza unui abuz de putere al PSD – PNL – USR, AUR nu are un reprezentant în Comisia de control a SRI. Majoritatea parlamentară aservită sistemului care a îngenuncheat România în mod abuziv s-a opus ca AUR să aibă un reprezentant în Comisia parlamentară de control a SRI de peste 6 luni de zile. Motivul este cât se poate de clar: să nu punem întrebări, să nu fim incomozi pentru sistemul care patronează România de 35 de ani. Este soluţia lor pentru a ne ţine la distanţă de o comisie controlată de către SRI. Un membru fără vreo legătură cu serviciile le-ar fi dat totul peste cap. Acum ar fi fost momentul cel mai bun să ne curăţăm de toate conservele securiste şi să punem întrebările necesare pentru a scoate la lumină toate abuzurile sistemului care a îngenuncheat România. Dar, dacă ei nu vor să o facă prin Comisia SRI, atunci AUR ia în calcul varianta înfiinţării unei comisii de anchetă în cadrul căreia şefii SRI să vină să explice dacă a existat sau nu implicare din partea serviciului sau a unor reprezentanţi ai acestuia în operaţiunile foştilor generali Coldea şi Dumbravă”, încheie Simion.

  • Apelul preşedintelui francez Emmanuel Macron către Uniunea Europeană: Trebuie să investim mai mult în produsele europene pentru a face faţă concurenţei Statelui Unite şi Chinei

    Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că Uniunea Europeană trebuie să înceteze să mai fie naivă în faţa concurenţei tot mai mari din partea SUA şi a Chinei, reiterând apelurile pentru o strategie de „cumpărare europeană” în sectoare cheie, cum ar fi cel al apărării, scrie Bloomberg.

    De asemenea, el a cerut dublarea finanţării publice a UE, adăugând că generaţia actuală se confruntă cu un „zid de investiţii” fără precedent pentru a plăti pentru securitate, tranziţia climatică, inteligenţa artificială şi alte provocări.

    „Avem nevoie de o mai mare concentrare asupra resurselor autohtone”, a declarat Macron într-un discurs la Dresda, în a doua zi a unei vizite de stat în Germania. „Mergeţi în China, mergeţi în SUA! Vrem să dezvoltăm comerţul, dar cu toate acestea, trebuie sa ne concentrăm şi pe preferinţele noastre naţionale”.

    Preşedintele a declarat că UE are nevoie de o „preferinţă europeană” în sectoare precum apărarea, fiind necesar să creeze o strategie de „cumpărare europeană”, alături de un set de reguli comerciale care să construiască clauze de reciprocitate şi concurenţă loială.

    „Să ne dublăm bugetul european, fie prin strategii comune de împrumut, fie prin instrumente deja existente”, a adăugat Macron. „De două ori mai multe investiţii publice în Europa! Impreună vom reuşi!”

    Macron se află într-o vizită de stat de trei zile care îi va testa capacitatea de a depăşi diferenţele cu cancelarul german Olaf Scholz şi de a găsi un teren comun în chestiuni care variază de la ajutorul militar acordat Ucrainei şi aprofundarea pieţelor de capital, până la comerţul cu China.

  • BERD intră în acţionariatul Premier Energy prin oferta de listare de la Bursa de Valori Bucureşti: deţinere de 3,2%, adică o investiţie de circa 77 mil. lei

    Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), cel mai mare investitor instituţional din România, a intrat în acţionariatul Premier Energy (simbol bursier PE) în urma ofertei pe care furnizorul şi distribuitorul de gaze naturale a derulat-o la Bursa de Valori Bucureşti.

    Astfel, BERD a cumpărat 11% din IPO-ul de 685 mil. lei, echivalentul unei investiţii de circa 77 mil. lei, şi a ajuns la o deţinere de 3,2% din companie.

    ‘’Suntem încântaţi să colaborăm cu Premier Energy şi să sprijinim parcursul său de creştere în domeniul energiei regenerabile. Strategia de tranziţie energetică a Premier Energy se aliniază perfect cu priorităţile BERD în regiune’’, a spus Grzegorz Zielinski, director, Energy Europe la BERD, potrivit unui anunţ BERD publicat pe site-ul instituţiei.

    Tranzacţia sprijină atât obiectivele climatice ale României, cât şi pe cele ale BERD. Veniturile obţinute din participarea BERD vor fi alocate pentru construirea de noi capacităţi de energie regenerabilă, în principal în România, iar proiectul se estimează că va contribui la reduceri anuale de emisii de dioxid de carbon cu peste 168.000 de tone.

    Premier Energy (simbol bursier PE), furnizor şi distribuitor de electricitate la care fondul ceh de investiţii Emma Capital are o deţinere de 71%, a intrat în clasamentul celor mai mari cinci listări de la Bursa de Valori Bucureşti odată cu încheierea cu succes a ofertei prin care a atras 695 mil. lei de la investitori, arată datele agregate de Ziarul Financiar.

    BERD, lider în domeniul finanţării schimbărilor climatice, se angajează să sprijine tranziţia la energie verde a României şi a companiei. Participarea BERD a fost importantă pentru succesul ofertei, ancorând emisiunea de acţiuni şi atrăgând alţi investitori. BERD va sprijini clientul în luarea de măsuri climatice, în tranziţia către Net Zero şi îmbunătăţirea guvernanţei corporative. Premier îşi va îmbunătăţi, de asemenea, standardele de promovare a egalităţii de gen.

    Tamas Nagy, director, co-director, Private Equity la BERD, a spus: ‘’BERD este mandră să-şi extindă cooperarea cu Premier Energy, devenind acţionar. În perioada premergătoare ofertei iniţiale publice, am colaborat cu succes cu Premier Energy în vederea consolidării practicilor sale ESG şi pentru a stabili obiective ambiţioase. Aşteptăm cu nerăbdare să sprijinim compania pentru a deveni un jucător regional cheie în domeniul energiei verzi.’’

    Potrivit datelor agregate de ZF, Premier Energy – al cărei acţionar indirect este omul de afaceri Jiri Smejc,  CEO-ul PPF, fond de investiţii care printre alte active deţine şi Pro TV în România, este cea mai mare listare antreprenorială din ultimii şapte ani la Bursa de Valori, de la Digi din 2017 încoace.

    Jose Garza, directorul executiv al Premier Energy, a adăugat: ‘’Suntem încântaţi să avem BERD în calitate de acţionar al Premier Energy. Această investiţie consolidează colaborarea noastră de lungă durată şi subliniază importanţa angajamentului nostru comun faţă de energia regenerabilă şi sustenabilitate atât în Republica Moldova, cât şi în România. Cu ajutorul investiţiei BERD, suntem bine poziţionaţi pentru a ne extinde capacitatea de energie regenerabilă şi pentru a reduce semnificativ emisiile de carbon. Acest parteneriat reflectă angajamentul nostru de a obţine o creştere pe termen lung şi de a avea un impact pozitiv asupra mediului.’’

    Premier Energy a vândut 36 mil. acţiuni, din care 25 mil. acţiuni au fost emise prin majorare de capital, cu fonduri care rămân în companie, respectiv 488 mil. lei, potrivit calculelor ZF care au ţinut cont de preţul final de 19,5 lei pe acţiune. Restul merg la acţionarul vânzător, Emma Alpha Holding, vehicul de investiţii financiare controlat de omul de afaceri ceh Jiri Smejc.

    Indicele de alocare în cadrul ofertei de listare pentru o companei care se pregăteşte să se listeze la un multiplu P/E (price earning ratio – n.red) de circa 6 ori profitul net a fost de 0,125, ceea ce înseamnă că la 1.000 de acţiuni subscrise un investitor a primit într-un final 125 de acţiuni şi restul banilor înapoi în conturi.

    Premier Energy a raportat pentru 2023 venituri consolidate de 912 mil. euro (4,5 mld. lei), faţă de 1,1 mld. euro în anul precedent, şi un profit net de 79 mil. euro (394 mil. lei), la jumătate faţă de anul precedent.

    Petr Stohr, directorul financiar al Premier Energy, a declarant: ‘’Participarea BERD la IPO a fost importantă pentru succesul acesteia şi le mulţumim pentru încrederea acordată. Investiţia şi sprijinul lor ne vor permite să accelerăm proiectele noastre de producţie a energiei regenerabile în cadrul platformei noastre integrate, care include servicii de top de prognoză, echilibrare şi dispecerizare a energiei regenerabile. În plus, această platformă deserveşte aproximativ 2,4 milioane de clienţi, atât în Republica Moldova, cât şi în România, contribuind în mod semnificativ la un viitor energetic durabil şi la reducerea amprentei de carbon în regiune. Credem că parteneriatele puternice sunt esenţiale pentru creşterea afacerilor şi suntem mândri să avem BERD de partea noastră, ajutându-ne să ne atingem obiectivele strategice.’’

    Până în prezent, BERD a investit aproape 11 miliarde de euro în 525 de proiecte în România şi peste 2,3 miliarde de euro în 173 de proiecte în Republica Moldova.​

  • Miliardarii lumii şi-ar putea pune banii la grămadă şi tot n-ar fi destul pentru a cumpăra o mică oază de lux din insulele Pacificului. Cum a ajuns o casă să-i pună pe jar şi pe cei mai bogaţi dintre bogaţi

    O vilă de lux din Noua Zeelandă s-a transformat într-un magnet pentru bogaţii lumii. Ea oferă tot ce ar putea visa aceştia, acces uşor la schi, golf, şi podgorii de primă clasă. Totodată ea se află la câteva minute de un aerodrom internaţional, iar locaţia este rustică, modernă şi discretă. Cu toate acesetea, ea este total inaccesibilă miliardarilor, indiferent de câţi bani pun pe masă, scrie Bloomberg.

    Problema sunt legile din Noua Zeelandă, care are una dintre cele mai severe restricţii privind achiziţia de proprietăţi imobiliare de către străini. În acest club exclusivist al privilegiaţilor care au voie să cumpere case şi vile nu se află decât cetăţenii ţării şi cetăţenii australieni şi singaporezi, care pot investi în imobiliare pe baza unor acorduri comerciale întocmite cu mai mult timp în urmă.

    În timp ce restricţia este binevenită pentru Noua Zeelandă şi îi ţine la distanţă pe miliardarii americani flămânzi după terenuri, accesibilitatea limitată la proprietatea de lux transformă vânzarea ei într-o sarcină foarte grea.

    Proprietatea este o casă de 609 metri pătraţi cu trei dormitoare, situată la poalele lanţului muntos The Remarkables. Construită de actualul proprietar la începutul anilor 2000, casa numită Pokapu a fost scoasă la vânzare pentru 7,9 milioane de dolari şi a rămas pe piaţă la acelaşi preţ pentru ultimul an şi jumătate.

    „Dacă nu ar fi existat restricţii, am fi vândut-o de 10 ori până acum” a declarat a declarat Russell Reddell, agent imobiliar la New Zealand Sotheby’s International Realty, care este singura agenţie care se ocupă de vânzare

    În urma unui scandal de vânzare de paşapoarte în care a fost implicat co-fondatorul PayPal, Peter Thiel, premierul de atunci, Jacinda Ardern, a impus în 2018 interdicţia privind achiziţionarea de proprietăţi rezidenţiale de către străini pentru a împiedica cumpărătorii bogaţi din străinătate să acapareze piaţa imobiliară. Conform normelor actuale, nerezidenţii au voie să investească doar în clădiri în construcţie şi trebuie să vândă odată ce locuinţele sunt finalizate.

    În acelaşi timp, ţara începea să devină populară în rândul elitelor din Silicon Valley, cum ar fi Thiel, care căutau case departe de SUA. Alţi cumpărători nord-americani notabili au fost regizorul de film James Cameron şi legendarul investitor Julian Robertson.

    În timp ce frica de străini s-a mai diminuat, disputele politice cu privire regulile investiţiilor imobililare nu au făcut decât să continue. Anul trecut, noul prim-ministru Christopher Luxon a renunţat la o promisiune din campania electorală de a anula interdicţia şi de a permite străinilor să cumpere case în valoare de peste 2 milioane de dolari neozeelandezi, cu un impozit de 15%, în urma negocierilor de coaliţie cu partidul naţionalist New Zealand First.

    Speranţele au crescut din nou atunci când liderul New Zealand First, Winston Peters, a declarat în martie că este deschis la ideea de a permite străinilor să cumpere case scumpe dacă aceştia investesc, de asemenea, în ţară. Peters, care este viceprim-ministru, a declarat că nu va da niciun detaliu înainte de viitorul buget, care urmează să fie prezentat de ministrul de finanţe Nicola Willis săptămâna viitoare.

    În prezent, speranţele celor care vor să investească în imobiliare sunt din nou la pământ, pentru că regulile sunt dificil de respectat, iar schimbările întârzie să apară.

    Pentru a fi considerat rezident fiscal, şi deci a avea dreptul de a cumpăra case în Noua Zeelandă, o persoană trebuie să fi petrecut 183 de zile în ţară pe o perioadă de 12 luni. Chiar dacă acest lucru poate fi realizat, rezidenţii care aspiră să obţină acest statut trebuie să plătească impozit pe veniturile lor, chiar şi pe cele pe care nu le-au adus cu ei în ţară.

    Pe scurt, acesta este unul dintre principalele motive pentru care majoritatea bogaţilor stau departe şi probabil că vor mai sta o vreme până la revizuirea legii, dacă această schimbare va avea loc.

    „Avem o listă de aşteptare cu persoane americane interesate care ar dori să aibă oportunitatea de a deţine o casă aici şi de a investi aici. Provoăcrile legate de rezidenţa fiscală în Noua Zeelandă duce la fuga potenţialilor cumpărători către ţări unde pot investi mai uşor” a declarat Mark Harris, director general şi fondator al Sotheby’s International Realty New Zealand.

  • Brandurile occidentale dau înapoi în ceea ce priveşte despărţirea de Moscova: Companii precum Avon Products, Air Liquide şi Reckitt vor rămâne în Rusia, în timp ce obstacolele birocratice aflate în calea exodului continuă să crească

    Companiile occidentale, printre care Avon Products, Air Liquide şi Reckitt, au rămas în Rusia, deşi au declarat că intenţionează să plece după invazia Ucrainei, pe măsură ce obstacolele birocratice se înmulţesc, iar activitatea de consum îşi revine la normal, scrie Financial Times.

    Brandul de cosmetice deţinut de Natura, producătorul francez de gaze industriale şi grupul britanic de consum care produce de la analgezice şi până la prezervative se numără printre sutele de grupuri occidentale care au rămas în ţară de la declanşarea războiului.

    „Multe companii europene s-au trezit cu adevărat între ciocan şi nicovală”, a declarat un executiv care lucrează cu companiile occidentale din Rusia.

    În total, peste 2.100 de multinaţionale au rămas în Rusia începând cu 2022, a constatat Şcoala de Economie din Kiev, comparativ cu aproximativ 1.600 de companii internaţionale care fie au părăsit piaţa, fie şi-au redus operaţiunile.

    La scurt timp după invazia din 2022 a Ucrainei, zeci de astfel de grupuri s-au angajat să îşi reducă prezenţa în Rusia, deoarece Occidentul a încercat să înfometeze economia ţării şi cuferele de război ale Kremlinului de bani străini.

    Dar Moscova a crescut treptat costul plecării companiilor, impunând o reducere obligatorie de 50% pentru activele din ţările „neprietenoase” vândute cumpărătorilor ruşi şi o „taxă de ieşire” de minimum 15%. De asemenea, a fost din ce în ce mai greu să se găsească cumpărători locali acceptaţi atât de vânzător, cât şi de Moscova şi a căror implicare să nu fie afectată de sancţiunile occidentale.

    Air Liquide a anunţat în septembrie 2022 că a semnat un memorandum de înţelegere pentru a-şi vinde activitatea din Rusia echipei de manageri locali care o conducea. Cu toate acestea, tranzacţia nu a primit niciodată aprobarea guvernului rus, lăsând compania în incertitudine.

    Unele companii nu se mai simt obligate să părăsească ţara. Avon a început un proces de vânzare pentru afacerea sa, primind între timp o serie de oferte pe care, într-un final, a decis să nu le accepte.

    „Timp de peste 135 de ani, Avon a fost alături de femei oriunde s-ar afla în lume, indiferent de etnie, naţionalitate, vârstă sau religie”, a declarat compania.

    Multinaţionalele au ţinut cont de chinurile unor companii occidentale precum Carlsberg şi Danone, cărora le-au fost confiscate activele după ce şi-au anunţat planurile de plecare.

  • Reţeaua de fitness Sweat, din portofoliul MedLife, se extinde cu o unitate în Bucureşti, după o investiţie de 1 mil. euro

    MedLife, principalul jucător din piaţa locală de servicii medicale private, a deschis o nouă unitate de fitness & wellness Sweat în Bucureşti, în zona Drumul Taberei, după o investiţie totală de aproape 1 milion de euro.

    În urma deschiderii, reţeaua de fitness Sweat ajunge la cinci centre în Capitală.

    „Vom continua să investim şi să consolidăm divizia noastră, extinzând reţeaua atât în Bucureşti, cât şi la nivel naţional”, spune Liliana Budulan, managerul reţelei Sweat by MedLife.

    MedLife a preluat în septembrie 2022 pachetul majoritar la Sweat Concept, tranzacţie care a marcat integrarea unei noi linii de business, cea de wellness, în portofoliul de servicii medicale de diagnostic şi tratament oferite de companie la nivel naţional.

    Grupul MedLife deţine cea mai puternică reţea de diagnostic şi tratament din România, cu 700 locaţii proprii şi partenere la nivel naţional şi peste 6,5 milioane de pacienţi unici care au apelat la servicii de prevenţie, wellness, tratament şi spitalizare. Totodată, peste 800.000 de angajaţi beneficiază de abonamente de servicii medicale prin intermediul abonamentelor MedLife.

     

  • Cum se votează la alegerile din 9 iunie. Alegătorii vor primi câte cinci buletine de vot

    Preşedintele Autorităţii Eelectorale Permanente (AEP), Toni Greblă, a explicat marţi cum va decurge votul duminică, 9 iunie. Fiecare alegător va primi câte cinci buletine de vot, o ştampilă şi vor avea la dispoziţie o tuşieră.

    „În ceea ce priveşte cetăţenii din România care îşi exercită dreptul de a vota, aceştia trebuie să-şi exercite acest drept, pentru alegerile locale, numai la secţiile de votare unde sunt arondaţi, conform domiciliului, sau cu reşedinţa dacă aceasta a fost stabilită cu cel puţin două luni înainte de data alegerilor. Vor prezenta documentul de dentitate şi vor primi de la preşedintele biroului electoral al secţiei de votare un set de cinci buletine de vot”, a explicat Toni Greblă.

    Este vorba de un buletin pentru alegerea reprezentanţilor României în Parlamentul European, unul pentru alegerea consilierilor locali, unul pentru consilierii judeţeni, unul pentru alegerea primarului şi unul pentru alegerea presedintelui Consiliului Judeţean.

    „După ce le va primi, va intra în cabina de vot, îşi va exercita acolo dreptul de vot, punând cinci ştampile pentru fiecare din cele cinci buletine de vot care i-au înmânate. Pentru acest lucru va avea la îndemână ştampila de vot şi, pentru prima dată, şi o tuşieră pe care va putea să o utilizeze în cazul în care nu se mai vede foarte bine ştampila după ce ea a fost aplicate pe două, trei, patru buletine de vot”, spus preşedintele AEP.

    Acesta susţine că după ieşirea din cabină alegătorii vor împături buletinele de vot cu ştampila de control a secţiei de votare în exterior şi fiecare din cele cinci buletine de vot va fi pusă în urnele inscripţionate.

    „Apoi va preda ştampila cu menţiunea votat preşedintelui secţiei de votare şi va putea să părăsească secţia de vot”, a mai spus Greblă.

    Conform acestuia, fiecare secţie de votare va fi dotată cu urnă specială sau mobilă.

    „Cetăţenii români care nu pot fi transportaţi sau au dificultăţi majore în a se prezenta la secţia de votare trebuie să depună cu suficient timp înainte la biroul electoral de circumscripţie locală un set de documente din care să rezulte că sunt în imposibilitatea de a se deplasa la secţia de votare. Pot de asemenea să depună această solicitare însoţită de documente justificative şi în ziua de sâmbătă, la biroul secţiei de la sediul secţiei de votare şi, de asemenea, chiar în duminica alegerilor pot să depună această solicitare, dar să o depună până la o oră rezonabilă, noi am recomandat ora 14.00, pentru că ea să poată fi prelucrată, pentru ca să poată să se deplaseze doi membri ai secţiei de votare la domiciliul persoanei cu urna mobilă şi evident să aibă şi timpul necesar spre a reveni la secţia de votare, înainte de ora 22.00, când se încheie votarea”, susţine Toni Greblă.

    Acesta precizează că, în mod excepţional, acolo unde preşedintele secţiei de votare observă că sunt cetăţeni care încă nu au apucat să voteze, dar ei se află în interiorul secţiei sau în preajmă şi stau la rând pentru a-şi exercita dreptul de vot, poate să decidă prelungirea votării până la ora 23.59, când sistemul electronic de înregistrare la vot va fi închis automat.

    Secţii de votare vor fi deschise la ora 7.00.

  • Conservatorii ascut armele înaintea alegerilor din Marea Britanie: Rishi Sunak dezvăluie o reducere de 2,4 miliarde de lire sterline a impozitului pentru pensionari în încercarea de a câştiga teren în campania electorală

    Rishi Sunak va anunţa marţi o reducere de 2,4 miliarde de lire sterline a impozitelor pentru pensionari, într-o mişcare menită să consolideze „votul gri” al conservatorilor şi să stabilizeze începutul haotic al campaniei electorale generale a partidului, scrie Financial Times.

    Premierul britanic va anunţa planurile de deblocare a alocaţiei personale pentru pensionari, în încercarea de a împiedica milioane de persoane care primesc pensia de bază de la stat să fie antrenate în sistemul fiscal.

    Sunak a declarat că această măsură ar însemna acordarea a 100 de lire sterline pentru 8 milioane de pensionari anul viitor, urmând ca suma să ajungă la aproximativ 300 de lire sterline pe an până la sfârşitul următorului parlament.

    Reducerea de 2,4 miliarde de lire sterline a taxelor va fi probabil bine primită de mulţi parlamentari conservatori. Persoanele de peste 70 de ani sunt singurul grup de vârstă care are mai multe şanse să voteze conservator decât laburist, potrivit unui sondaj YouGov.

    Dar campania lui Sunak a întâmpinat probleme pe mai multe fronturi, la care se adaugă criticile la adresa planului său de a cheltui 2,5 miliarde de lire sterline pentru structurarea unui program de serviciu naţional, prin care tinerilor de 18 ani să li se ceară să servească în armată timp de un an sau să efectueze 25 de zile de muncă „voluntară” obligatorie şi neplătită.

    Există tensiuni din ce în ce mai mari între candidaţii conservatori şi sediul conservator de campanie, unii susţinând că un „set de instrumente” al CCHQ pentru conceperea de materiale electorale s-a prăbuşit.

    Cu toate acestea, Sunak va miza pe faptul că noua sa iniţiativă de a-i ajuta pe pensionari va fi bine primită de alegători, punându-i astfel pe laburişti în defensivă.

    Conservatorii au îngheţat pragurile şi alocaţiile fiscale până în aprilie 2028. Acest lucru a generat perspectiva ca pensia de stat de bază de 11.540 de lire sterline să poată depăşi alocaţia fiscală personală de 12.570 de lire sterline până în aprilie 2027.

    Prin creşterea alocaţiei personale pentru pensionari, s-ar putea elimina perspectiva ca milioane de oameni să fie nevoiţi să completeze declaraţii fiscale şi să plătească impozit pe venit pentru pensiile lor.